Fotografia unui jurnalist BBC care se adăpostește în Ucraina, folosită pentru a submina reportajele despre bombardamentele rusești din Irpin

„BBC - Jeremy Bowen, se preface că este în prima linie, în timp ce o femeie se uită, aparent uluită...”, spune această postare de pe Facebook din 5 octombrie, distribuită de peste 70 de ori.

Postarea distribuie o fotografie în care apare un jurnalist care ține un microfon și poartă o cască și o vestă antiglonț pe care scrie PRESS în timp ce este întins pe pe jos. În fundal se vede o femeie care ține în mână pungi și se uită ăn direcția lui. Postări similare au mai fost publicate aici și aici; unele folosesc o captură de ecran de pe site-ul BBC Japonia.

Comentariile la unele dintre postări arată că cititorii cred că este vorba de „propagandă” mediatică. Dar afirmațiile potrivit cărora jurnalistul a jucat teatru sau a exagerat sunt manipulatoare. Reportajul a fost realizat în Irpin în timpul unui bombardament intens în care au fost uciși mai mulți civili și care a fost condamnat pe scară largă.

AFP a descoperit sursa fotografiilor într-un reportaj BBC, la doar câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Am găsit, de asemenea, surse separate pentru contextul în care a fost filmat reportajul și am vorbit cu jurnalistul, cunoscutul corespondent BBC Jeremy Bowen.

Afirmații înșelătoare similare se regăsesc și în alte limbi, inclusiv în engleză, franceză, germană, bulgară și maghiară.

De când a lansat Rusia atacul în Ucraina in Februarie 2022, multiple afirmații pe rețelele de socializare au încercat să discrediteze acoperirea mediatică occidentală a conflictului. Exemple pot fi găsite aici, aici, aici.

Image

Captură de ecran a uneia dintre postările înșelătoare de pe Facebook realizată pe 12 octombrie 2022

Reportaj din Irpin sub atac

O căutare inversă a imaginii pe Google a fotografiei jurnalistului din postare a condus la un articol din The Times semnat de Jeremy Bowen publicat pe 20 martie 2022. Acesta prezintă aceeași fotografie, care are ca legendă „Jeremy Bowen se adăpostește în Irpin în timp ce orașul este atacat”.

Jeremy Bowen este editor internațional la BBC News. În trecut, a fost editorul BBC pentru Orientul Mijlociu și are o experiență considerabilă ca reporter de război.

În articolul din Times, Bowen descrie experiența sa în acoperirea războiului din Ucraina, în special evenimentele din Irpin, care se află la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Kiev.

În legătură cu imaginea în care el relatează în timp ce este întins pe jos, el scrie: „Obuzele care cad prea aproape pentru a fi ignorate fac un zgomot asemănător unui șuierat timp de câteva secunde înainte de explozie. Este în natura umană să încerci să te dai la o parte, iar singurul mod în care poți face acest lucru în grabă este să stai întins pe jos, motiv pentru care îmi făceam «standupper», partea în care un reporter TV vorbește direct în obiectiv, din poziția culcat în timp ce cele două tabere trăgeau obuze de artilerie una spre cealaltă”.

Cu o căutare de cuvinte cheie pe Google, am găsit un videoclip publicat pe 6 martie 2022 pe canalul YouTube al BBC, intitulat „Scene oribile în bătălia pentru Kiev, cu familii ucise în urma atacului rusesc - BBC News”.

Scena cu Bowen întins pe jos și cu femeia din fundal începe la minutul 1:59 din videoclip. „Există o cantitate destul de mare de focuri de armă care se apropie acum, foc de artilerie. Sunt o mulțime de civili în jur”, spune Bowen. „Aceasta este marginea orașului la care au ajuns rușii”.

Cu toate acestea, putem observa că, chiar înainte ca femeia să înceapă să meargă în direcția jurnalistului, la minutul 1:58, se ghemuiește și ea. Pe fundal se aud bombardamente intense.

Image

Captură de ecran realizată pe 7 octombrie 2022, din videoclipul BBC încărcat pe YouTube, care îi arată pe Bowen și pe femeia ghemuită în fundal

Afirmația este „rău intenționată”, spune Bowen pentru AFP

Contactat de AFP pe 6 octombrie 2022, Bowen a confirmat că a văzut pe rețelele de socializare afirmații potrivit cărora el ar fi fost într-un loc sigur, unde s-a întins pe jos pentru a simula o scenă dramatică, în timp ce femeia din fundal se afla la plimbare sau își făcea cumpărăturile.

„Acuzația este o fantezie răuvoitoare”, a declarat Bowen pentru AFP prin email.

„Am acoperit mai mult de 20 de războaie din 1989 și am fost de multe ori sub focuri de obuze. Aș spune că zona podului a fost sub un bombardament intens. Așa cum am spus în reportaj, nu era sigur că vizau civili (deși acesta a fost rezultatul), deoarece pozițiile active ale tunurilor ucrainene se aflau la câteva sute de metri distanță, în pădure”, a explicat el.

Scena a avut loc în apropierea unui pod distrus pe un drum de ieșire din oraș, care poate fi văzut în imagini. „Scena de la pod a fost relatată pe larg, probabil de către toți jurnaliștii din Kiev, deși nu toți au coborât la pod”, a declarat Bowen.

„Adevărul este că mă aflam pe panta care cobora spre pod, care se afla probabil în acel moment la aproximativ 50 sau 100 de metri distanță. Oamenii care veneau încolo se mișcau încet, obosiți și traumatizați”, a declarat Bowen pentru AFP. „Am ajuns la pod în timpul unei scurte pauze în timpul bombardamentelor. În timp ce ne aflam acolo a început din nou și s-a intensificat. Scena de lângă o parcare în ceea ce era un centru comercial arată că vin mai multe obuze”.

Bowen a dezmințit, de asemenea, afirmațiile într-o postare pe pagina sa de Twitter:

Irpin, prins în lupte violente la începutul lui martie 2022

Când trupele rusești au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, au lansat o ofensivă spre capitala Kiev pentru a o încercui. La începutul lunii martie 2022, populația orășelului a început să se evacueze în direcția Kievului traversând podul acum distrus.

Această înregistrare video a AFP a surprins evenimentele din 5 martie 2022:

Podul pe care a fost filmată scena se află pe râul Irpin, între Irpin și satul Romanivka ( parte a orașului Irpin):

Pentru a confirma locația, am comparat fotografia folosită în postările înșelătoare și o fotografie din arhiva foto AFP cu titlul „Pietoni traversează un pod distrus în timp ce evacuează orașul Irpin, la nord-vest de Kiev, pe 6 martie 2022, la 11 zile după ce Rusia a lansat o invazie militară asupra Ucrainei”. Am încercuit elementele comune - podul distrus și un panou publicitar roșu:

Image

Comparație alăturată între fotografia BBC care îl prezintă pe Jerremy Bowen (stânga) și fotografia AFP realizată de Daphne Rousseau pe 6 martie 2022 (dreapta). Elementele comune din cele două cadre sunt încercuite cu roșu de AFP

Pe 6 martie 2022, opt civili au fost uciși de bombardamentele rusești în timp ce încercau să scape din Irpin.

„Timp de mai multe ore, pe 6 martie 2022, forțele rusești au bombardat o intersecție de pe un drum pe care sute de civili îl foloseau pentru a fugi de înaintarea armatei ruse în nordul Ucrainei spre Kiev”, a scris Human Rights Watch pe 8 martie 2022.

Image

Captură de ecran a unei hărți din 6 martie 2022, publicată de Human Rights Watch, care arată podul distrus de la Irpin pe drumul spre Kiev

Organizația de monitorizare a drepturilor omului a adunat dovezi cu privire la ceea ce s-a întâmplat în acea zi. „Înainte și în timpul atacului, martorii au descris un flux constant de civili care mergeau pe dărâmăturile podului distrus pentru a traversa râul Irpin. Oamenii s-au adunat apoi la intersecție pentru a se urca în autobuze sau mașini care se îndreptau spre centrul Kievului sau au continuat să meargă pe jos”, confirmă HRW.

Situația din Irpin a fost condamnată în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU din 7 martie 2022.

Image

Această imagine din satelitul Maxar, realizată și publicată pe 8 martie 2022, arată un pod deteriorat peste râul Irpin ( Satellite image ©2022 Maxar Technologies)

Până pe 18 septembrie, conflictul a provocat moartea a aproape 6,000 de cetățeni ucraineni, potrivit datelor Misiunii de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina a Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.

De la începutul invaziei Rusiei, Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, numeroase imagini și videoclipuri au fost distribuite pe rețelele de socializare cu scopul de a distorsiona sau manipula evenimente. Departamentul de fact-checking al AFP a demontat deja numeroase afirmații false, inclusiv unele care au vizat mass-media.