Japanese scientist Yoshinori Ohsumi is pictured after he was given the Nobel Prize in Physiology or Medicine during the award ceremony of the Nobel Prizes on December 10, 2016 in Stockholm, Sweden ( AFP / Soren ANDERSSON)

Laureatul Premiului Nobel Yoshinori Ohsumi nu a recomandat postul intermitent ca leac pentru cancer

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

Laureatul premiului Nobel pentru medicină din 2016, Yoshinori Ohsumi, nu a recomandat postul intermitent pentru a vindeca cancerul, contrar a ceea ce susține un text distribuit de mii de ori pe Facebook. Omul de știință japonez a evidențiat existența la om a autofagiei, care permite organismului să supraviețuiască în cazul unui deficit de nutrienți, dar nu a studiat rolul acesteia în dezvoltarea bolilor. În plus, experții intervievați de AFP subliniază că autofagia poate permite celulelor canceroase să trăiască mai mult timp și sfătuiesc pacienții bolnavi de cancer să nu țină post intermitent.

Un text distribuit de mii de ori (aici în august și aici în octombrie 2022) pledează pentru practica postului, afirmând: „Când organismului uman îi este foame, se mănâncă singur, face un proces de curățare, începe prin a elimina toate celulele bolnave, cancerul și celulele îmbătrânite”. De asemenea, invită la „abținerea de la mâncare și băutură timp de 16 ore” și la repetarea operațiunii „de ceva timp pentru a obține curățarea maximă a organismului și nu pentru a reactiva celulele bolnave”, atribuind acest sfat omului de știință japonez Yoshinori Ohsumi, laureat al prestigiosului Premiu Nobel pentru Medicină în 2016, căruia îi este inclusă și o fotografie.

Acest text circulă în limba franceză cel puțin din 2018 pe Facebook și pe site-uri precum acesta, care vinde leacuri presupuse a detoxifia organismul și laudă „beneficiile” autofagiei în fața cancerului. Postările în franceză menționează, de asemenea, că postul vindecă și alte boli, precum Alzheimer.

Captură de ecran a uneia dintre postările de pe Facebook realizată pe 17 octombrie 2022

Yoshinori Ohsumi a primit premiul pentru activitatea sa în domeniul autofagiei, un proces prin care o celulă se „mănâncă” puțin pentru a se apăra împotriva infecțiilor sau a lipsei de nutrienți. Deși acest mecanism este într-adevăr sporit de postul intermitent, investigația AFP nu a găsit nicio dovadă că omul de știință japonez ar fi susținut vreodată această practică și nici că ar putea vindeca cancerul sau boala Alzheimer.

În plus, mai mulți oameni de știință intervievați de AFP au subliniat neînțelegerile conținute în textul distribuit pe Facebook. Studiile au arătat o perturbare a autofagiei în anumite boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Dar oamenii de știință intervievați de AFP subliniază că autofagia permite adesea celulelor canceroase să trăiască mai mult și le recomandă pacienților cu cancer să nu țină post intermitent.

Autofagia permite organismului să supraviețuiască în caz de deficiențe nutriționale

După cum explică acest articol din Swiss Medical Journal, „conceptul de autofagie a apărut în anii 1960, când cercetătorii au observat pentru prima dată cum celulele își distrug propriile substanțe, evacuându-le într-un „compartiment de reciclare„ numit lizozom. Produsele reziduale ale celulelor sunt concentrate în vezicule mici, care sunt apoi transportate în lizozomi, organite care funcționează ca o stație de purificare a constituenților celulelor”.

Acest mecanism este activat în situații de stres, cum ar fi infecția sau lipsa de nutrienți, atunci când celula detectează proteine vechi sau viruși și bacterii în interiorul ei. Produsele reziduale sunt apoi eliminate și reciclate. „Este un mecanism de control al calității celulei”, a declarat pentru AFP Carine Joffre, cercetător la Inserm, pe 7 octombrie 2022. „În interiorul celulei, dacă o proteină nu este bună, ea este eliminată prin autofagie”.

Postul, prin privarea celulelor de nutrienți, crește autofagia: „Celula va mânca puțin din ea însăși pentru a forma proteinele de care are nevoie, eliminându-le pe cele care nu sunt necesare”, a explicat cercetătorul.

Nicio dovadă a declarațiilor lui Yoshinori Ohsumi cu privire postul intermitent

Yoshinori Ohsumi este profesor la Institutul de Tehnologie din Toyko. Întrebat despre textul care circulă pe rețelele de socializare, responsabilul cu relațiile publice al institutului a declarat pentru AFP pe 7 octombrie 2022: „Am verificat la biroul doctorului Yoshinori Ohsumi și pot confirma că ceea ce este distribuit în aceste postări în franceză este fals. Dr. Ohsumi nu a făcut niciodată astfel de remarci”.

În realitate, „Yoshinori Ohsumi a primit premiul Nobel pentru demonstrarea controlului molecular al autofagiei și a lucrat toată cariera sa pe drojdie", a declarat pentru AFP, într-un interviu acordat pe 7 octombrie, Patrice Codogno, director de cercetare la Inserm (Institutul național de sănătate și cercetare medicală, în Franța) și specialist în autofagie. "El a pus în evidență mecanisme comparabile la om, dar nu a lucrat niciodată asupra autofagiei în condiții fiziopatologice (în cazul bolilor, n.r.) la om", a precizat el.

Explicarea autofagiei - un proces prin care celulele se „mănâncă pe ele însele” - care, atunci când este întreruptă, poate provoca Parkinson și diabet. ( AFP / Paz PIZARRO, Alain BOMMENEL)

Munca lui Yoshinori Ohsumi, care i-a adus premiul, este detaliată pe site-ul Swiss Medical Journal, citat și mai sus. Omul de știință japonez „a demonstrat mai întâi existența mecanismelor de autofagie la drojdie (prin „înfometarea" acesteia)”, înainte de a demonstra existența unor mecanisme comparabile la om.

În niciun moment articolul nu menționează vreun studiu despre post, iar o căutare pe Google nu indică nicio sursă de încredere care să menționeze declarațiile biologului japonez cu privire la această practică. Nici publicațiile sale științifice, enumerate pe site-ul său, nu menționează postul intermitent.

Autofagia și patologiile

Mulți oameni de știință suspectează că, atunci când procesul de autofagie este perturbat sau diminuat, de exemplu, pe măsură ce organismul îmbătrânește, celula nu mai este capabilă să se curețe singură, ceea ce duce la o acumulare de deșeuri în celulă și contribuie la apariția bolilor.

„La pacienții cu boala Alzheimer și alte boli neurodegenerative, autofagia este deficitară”, a explicat Patrice Codogno.

În acest articol științific publicat în 2017, doi cercetători de la Inserm explică faptul că mai multe elemente sugerează că autofagia este implicată în dezvoltarea mai multor boli neurodegenerative. Acest fenomen este menționat și într-un articol din Journal de la Recherche de la institutul Pasteur publicat în 2020.

Dar nu există în prezent nicio dovadă științifică care să demonstreze că autofagia vindecă anumite boli la om, contrar celor afirmate în postările de pe rețelele de socializare. „Niciun studiu nu a demonstrat că autofagia poate vindeca cancerul sau boala Alzheimer”, spune Patrice Codogno.

De asemenea, nu se poate afirma deocamdată că postul, prin întărirea procesului de autofagie a celulelor, poate combate aceste boli.

Autofagia, o „sabie cu două tăișuri” în cancer

După cum explică această lucrare a Inserm din 2017, autofagia este „o frână în formarea tumorilor, dar celulele canceroase o pot deturna în propriul avantaj pentru a-și promova dezvoltarea și/sau a rezista tratamentelor terapeutice”.

Într-un articol publicat pe site-ul revistei La Recherche în 2011, Patrice Codogno menționa deja descoperirea unei gene „supresoare de tumori” a autofagiei, amintind în același timp că aceasta este o „sabie cu două tăișuri”.

"În funcție de stadiul în care se află cancerul, autofagia poate fie să încetinească dezvoltarea tumorii, fie să o favorizeze¬, a declarat pentru AFP Patrice Codogno. „În general, la începutul tumorilor, autofagia va fi un mecanism de protecție”. Cu toate acestea, în faza de metastază, „celula canceroasă folosește autofagia pentru a supraviețui”.

Un articol al Institutului Curie împotriva cancerului, în care sunt menționate lucrările lui Ohsumi, se referă, de asemenea, la inhibarea autofagiei ca fiind „o cale terapeutică interesantă” în anumite tipuri de cancer.

Yoshinori Ohsumi dă mâna cu premierul japonez Shinzo Abe după ce a primit Premiul Nobel pentru Medicină, pe 31 octombrie 2016. ( POOL / Toru HANAI)

„Atunci când celulele se angajează în autofagie, aceasta este adesea o modalitate de a supraviețui cât mai mult timp posibil într-un mediu ostil”, spune Pierre Sonveaux, profesor la Universitatea Catolică din Louvain (UCLouvain) și specialist în cercetarea experimentală a cancerului. „În cazul cancerului, în marea majoritate a cazurilor, autofagia permite celulelor canceroase să trăiască mai mult timp”.

„Ceea ce este important de reținut este că, în termeni nutriționali, celulele canceroase sunt mai eficiente decât celulele normale. Dacă nu mai mâncăm, celulele «normale» din corpul nostru vor avea de suferit mai repede și mai semnificativ decât celulele canceroase. Acest lucru se datorează faptului că celulele noastre sănătoase se adaptează mai greu la post, în timp ce celulele canceroase își pot varia plăcerile prin alternarea rapidă a tipului de hrană în funcție de ceea ce este disponibil, chiar dacă asta înseamnă să mănânce celula vecină, matricea extracelulară etc. În cazul unui post prelungit, ele sunt chiar capabile să intre în hibernare și să rămână astfel luni sau chiar ani de zile”, a explicat Sonveaux pe 6 octombrie 2022.

„Pentru a supraviețui, celula canceroasă poate merge până la a se mânca pe sine (autofagie)”, a explicat Pierre Sonveaux pe site-ul Fundației belgiene de luptă împotriva cancerului în 2016. Oamenii de știință caută, prin urmare, să blocheze acest proces pentru a împiedica supraviețuirea acestor celule.

„În contextul unei tumori stabilite, celulele canceroase pot folosi procesul de autofagie pentru a supraviețui. În acest caz, trebuie să încercăm să inhibăm acest fenomen”, confirmă Carine Joffre.

Niciun studiu concludent privind un efect benefic al postului intermitent asupra cancerului

Din motive etice, există puține studii privind impactul postului intermitent la oamenii cu cancer.

„Singurele studii care au fost realizate au fost pe cohorte mici de pacienți, care au fost puși să postească pentru perioade foarte scurte - între 24 și 48 de ore - și am văzut că postul poate limita efectele secundare ale chimioterapiei” și ar putea fi folosit ca adjuvant, adică un tratament complementar, explică Patrice Codogno. Însă, adaugă cercetătorul, „acest lucru nu poate fi aplicat tuturor pacienților. Știm, de asemenea, că cancerul este adesea caracterizat de o pierdere de țesut adipos și de mușchi. Pentru pacienții aflați în aceste stări, ar fi problematic să îi facem să postească”.

Experții intervievați de AFP nu recomandă postul intermitent pentru bolnavii de cancer.

„Postul din când în când nu dăunează organismului și poate că datorită autofagiei nu este negativ. Dar a spune că vindecă bolile este periculos”, a subliniat Lucile Espert, cercetător la CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică, în Franța) în cadrul echipei „autofagie și infecții”.

Pierre Sonveaux este de acord: „Corpul se schimbă odată cu chimioterapia. Unul dintre motivele pentru care se oprește tratamentul este atunci când pacientul este prea slăbit, iar atunci trecem la îngrijiri paliative. Așadar, atâta timp cât pot mânca, pacienții cu cancer ar trebui să mănânce normal”.

„Odată ce ai cancer, nu mai schimbi nimic. Mănânci o dietă cât mai variată și nu iei suplimente alimentare fără sfatul medicului. În special, ar trebui să evitați să luați vitamine fără sfatul medicului, pentru că unele vitamine, cum ar fi vitaminele antioxidante, pot avea un efect negativ asupra tratamentului. Dacă vă schimbați dieta, trebuie neapărat să discutați cu medicul dumneavoastră”, spune Sonveaux.

„În oncologie, pacienții se subalimentează mai repede. Când devii subnutrit, se agravează patologia, deci este foarte dăunător”, a comentat Laurent Chevallier, consultant în nutriție la Spitalul Universitar din Montpellier, pe 6 octombrie 2022, adăugând că în prezent „nu există niciun argument științific suficient de solid pentru a susține postul intermitent la om”.

„Există câteva studii care arată că, la șoareci, postul de 12/14 ore pare să îmbunătățească longevitatea, dar a spune că postul va ameliora boala Alzheimer înseamnă să mergi prea repede și are un argument științific foarte slab”, a adăugat el.

În plus, textul postat pe platformele de socializare nu recomandă doar abținerea de la mâncare, ci și de la băutură timp de 16 ore, ceea ce poate avea „consecințe foarte dăunătoare”, a mai avertizat Chevallier.

Traducerea și adaptarea