Cum lucrăm
Investigarea dezinformărilor virale și dăunătoare
Verificatorii de fapte ai AFP încearcă să investigheze afirmațiile îndoielnice care circulă online, care sunt virale, cu impact și potențial dăunătoare pentru public. Afirmațiile pe care le verificăm ies la suprafață printr-o varietate de moduri, inclusiv pe platformele de socializare, bloguri și site-uri web, aplicații de mesagerie și alte forumuri din sfera publică.
Identificăm afirmațiile pe care dorim să le investigăm, evaluând dacă o verificare a faptelor ar fi în interesul public și dacă am putea aduna dovezi clare și suficiente pentru a infirma afirmația sau afirmațiile concrete care au fost făcute. Echipele AFP de verificare a faptelor verifică faptele, nu opiniile sau convingerile. În cazul în care nu suntem în măsură să obținem dovezi solide și verificate corespunzător, nu vom publica un fact-check.
Acordăm o atenție deosebită dezinformării care ar putea pune în pericol sănătatea sau viața oamenilor, afecta procesele democratice sau promova discursul de ură și de rasism.
Aplicăm aceeași metodă de investigare și aceleași standarde în materie de dovezi, indiferent de cine a făcut afirmația și nu ne concentrăm asupra unui candidat, partid sau website. Cu toate acestea, este posibil să efectuăm mai multe verificări ale faptelor în cazul surselor care răspândesc în mod constant dezinformări potențial dăunătoare. Puteți citi mai multe despre standardele etice care garantează angajamentul AFP față de imparțialitate și independență aici.
Surse deschise
Verificările noastre se bazează pe materiale nepărtinitoare, din surse primare, colectate de jurnaliștii noștri care se ocupă cu verificarea faptelor, inclusiv materiale verificate prin intermediul arhivelor proprii ale AFP și prin colaborarea cu reporterii de teren ai agenției din întreaga lume. De asemenea, discutăm cu experți și îi cităm în verificările noastre, indicând pentru cine lucrează, care este domeniul lor de expertiză și orice conflicte de interese pe care le-ar putea avea. Avem nevoie de cel puțin două surse independente de informare pentru a verifica afirmația principală a unei verificări.
Ne propunem să arătăm în mod transparent pașii pe care îi parcurgem pe parcursul procesului de demontare, incluzând link-uri, inserții, capturi de ecran, fotografii și dovezi arhivate pe care le-am folosit pentru a ajunge la o concluzie. Scopul nostru este ca cititorii să înțeleagă modul în care s-a desfășurat investigația și să poată urma ei înșiși aceiași pași.
Ca regulă generală, AFP nu folosește surse anonime în verificările sale. Pot exista cazuri excepționale în care siguranța unei surse este pusă în pericol, iar informațiile pe care aceasta le-a furnizat sunt necesare pentru demontare și au fost coroborate de alte surse deschise.
În cazul în care orice element al unei afirmații care face obiectul unei investigații este adevărat, confirmăm acest lucru în verificările noastre, cu ajutorul dovezilor.
Instrumente și metode
Folosim competențe jurnalistice tradiționale și o serie de instrumente simple, puțin bun simț și multă prudență.
De exemplu, dacă credem că o imagine a fost manipulată sau prezentată în afara contextului, căutăm imaginea originală și încercăm să vorbim cu fotograful sau cu subiectul pentru a afla mai multe despre ea. Sau, dacă analizăm o afirmație care prezintă date în sprijinul unui argument, vom căuta sursa originală și vom vorbi cu experți pentru a afla opiniile lor informate cu privire la statisticile prezentate în afirmație.
Utilizăm instrumente de arhivare, cum ar fi Wayback Machine sau Perma.cc, pentru a evita creșterea numărului de accesări ale unor informații false și pentru a păstra o înregistrare în cazul în care o postare se modifică sau dispare ulterior.
Mai jos este o trecere în revistă a metodelor pe care le folosim cu regularitate în demontările noastre:
Căutarea imaginilor
O mare parte din informațiile false implică imagini vechi scoase din context.
Pentru a depista sursa unei imagini, începem cu o căutare inversă a imaginii, prin introducerea imaginii într-unul sau mai multe motoare de căutare pentru a vedea dacă aceasta a mai apărut online.
Un clic dreapta pe o imagine în browserul Google Chrome oferă opțiunea „caută imagine în Google”. Motorul de căutare va căuta în baza sa de date pentru a vedea dacă există imagini similare în indexul său.
Utilizăm în mod regulat și recomandăm extensia InVID/WeVerify, care vă oferă o gamă de motoare de căutare a imaginilor, inclusiv Google, Bing, Yandex, TinEye și Baidu, cu un simplu clic dreapta pe imagine, odată ce ați instalat extensia.
Căutarea inversă nu oferă întotdeauna rezultate, fie pentru că o imagine nu a fost niciodată publicată pe internet, fie pentru că nu a fost încă indexată. Uneori, motoarele de căutare inversă a imaginilor pot fi derutate de o imagine care a fost inversată, cum este cea pe care am întâlnit-o în acest articol despre un fost prim-ministru japonez.
Prin urmare, observăm, de asemenea, indicii vizuale (cum ar fi panourile magazinelor, indicatoarele stradale, arhitectura, vegetația, plăcuțele de înmatriculare) pentru a găsi locația sau data unei imagini.
De exemplu, după cum se vede mai jos, am confirmat locația unei fotografii realizate în Olanda pentru această investigație, comparând detaliile arhitecturale și semnele din fotografie (stânga) cu Google Maps Street View (dreapta).
De obicei, imaginile sau înregistrările video nu reprezintă o dovadă suficientă pentru a dovedi o afirmație. De asemenea, trebuie să verificăm coerența unei imagini cu informații precum data la care a fost publicată și detaliile din cadrul acesteia, cum ar fi condițiile meteorologice.
Atunci când avem de-a face cu imagini suspecte, facem tot posibilul să obținem fișierele originale pentru a determina dacă acestea au fost modificate.
Investigarea videoclipurilor
Pentru a analiza videoclipurile, folosim, de asemenea, extensia InVID/WeVerify, care a fost dezvoltată în colaborare cu AFP. Acest instrument ne permite să secționăm un videoclip în imagini miniaturale și apoi să efectuăm mai multe căutări inverse pentru aceleași imagini.
De asemenea, poate fi de mare ajutor în cazul în care suspectați că o imagine a fost inversată, deoarece extensia vă permite să o inversați la loc.
Căutarea și verificarea comentariilor și a datelor
O simplă operațiune de copiere și lipire a unui paragraf de text într-un motor de căutare poate dezvălui adesea dacă acesta a circulat deja online.
În cazul în care un comentariu este atribuit unei persoane, căutăm o sursă de încredere (înregistrare audio sau video, transcriere oficială), precum și conturile online ale persoanei în cauză pentru o verificare amănunțită. De asemenea, vom contacta direct persoana în cauză pentru a încerca să confirmăm declarația acesteia.
Atunci când avem de-a face cu date cantitative, căutăm studiul original și metodologia acestuia și discutăm cu experți care sunt fie autorii studiului original, fie experți cu un istoric de cercetare în același domeniu pentru a verifica dacă datele sunt prezentate în mod eronat în afirmațiile care fac obiectul investigației.
Ne confruntăm în mod regulat cu subiecte despre care avem puține cunoștințe anterioare. În aceste cazuri, colaborăm cu jurnaliști AFP cu expertiză într-un anumit subiect, regiune sau limbă. Colaborăm îndeaproape cu echipa de verificare a faptelor din întreaga lume a AFP pentru a verifica aspecte ale afirmațiilor care se pot referi la alte regiuni.
Verificarea încrucișată a informațiilor
Dacă o afirmație care circulă pe internet pare îndoielnică - mai ales dacă nu este citată o sursă - unul dintre primele noastre reflexe este să studiem comentariile. Unele ar putea oferi informații contradictorii sau ar putea ridica întrebări cu privire la veridicitatea unei postări.
În cazul în care este menționată o persoană sau o organizație, o contactăm pentru a obține versiunea sa asupra evenimentelor. Atunci când este posibil și adecvat, contactăm sursa afirmației care face obiectul investigației pentru a obține informații suplimentare.
În cazul în care o publicație îndoielnică se bazează pe o fotografie sau un videoclip, vom căuta alte imagini de la același eveniment pentru a le compara cu acestea. De asemenea, încercăm să contactăm autorul imaginii pentru mai multe informații.
Nu doar pe internet
Pentru anumite verificări, internetul și telefonul nu sunt suficiente. Uneori - ca în orice jurnalism - trebuie să fiți pe teren. Atunci când ceva poate fi verificat personal, ne trimitem reporterii să investigheze cu ochii și urechile lor. De asemenea, colaborăm îndeaproape cu jurnaliștii AFP care acoperă știrile din întreaga lume.
De exemplu, atunci când, în aprilie 2022, autoritățile ruse au afirmat că o înregistrare video care arăta o stradă plină cu peste o duzină de cadavre în orașul ucrainean Bucea a fost o înscenare, jurnaliștii AFP care au documentat ei înșiși scena au confirmat pentru echipa de verificare a faptelor că trupurile nu se mișcau - așa cum susțineau afirmațiile false - și că acestea prezentau semne că erau decedate de mai multe zile.
Editare și evaluări
Jurnaliștii noștri sunt în legătură cu editorii regionali pe tot parcursul procesului de realizare a unei verificări. Editorii discută cu jurnaliștii afirmațiile și verificările propuse, evaluează și explică ce dovezi vor fi necesare și editează articolul înainte de publicare.
Verificările publicate pe blogurile AFP au un rating pentru a indica cititorilor concluzia fiecărei investigații. Ratingul face parte fie din imaginea de antet de la începutul articolului, așa cum este prezentat mai jos, fie este explicat în introducerea articolului.
Termenii pe care îi utilizăm sunt:
- Fals -- Afirmăm că un element este fals atunci când mai multe surse de încredere îl infirmă.
- Adevărat -- Afirmăm că un element este adevărat atunci când mai multe surse de încredere au confirmat că informația este autentică.
- Înșelător -- Afirmăm că un element este înșelător atunci când include informații autentice (text, fotografie sau video) care au fost scoase din context sau sunt amestecate cu un context fals.
- Fotografie alterată -- Atunci când o fotografie a fost manipulată pentru a induce în eroare.
- Videoclip alterat -- Atunci când un videoclip a fost manipulat pentru a induce în eroare.
- Lipsa contextului - Când o afirmație are un element de adevăr, dar poate fi înșelătoare fără informații suplimentare.
- Satiră -- Atunci când o afirmație este falsă și are potențialul de a păcăli, dar este posibil să nu fi avut inițial intenția de a înșela (de exemplu, umor, parodie).
- Farsă -- Atunci când o imagine sau un incident a fost fabricat.
- Deepfake -- Atunci când o înregistrare video sau audio a fost manipulată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a crea falsuri care par reale.
Mai multe detalii despre procesul nostru de verificare a faptelor și liniile editoriale pot fi găsite în Manualul de stil al AFP privind verificarea faptelor.
Parteneriate cu platforme online
Programul Meta
Ca parte a Programului Meta de verificare a informațiilor de către terți, considerăm postările semnalate pe Facebook și Instagram ca făcând parte din materialul pe care îl investigăm, iar verificările noastre apar în postările pe care le-am evaluat ca fiind false, parțial false sau lipsite de context.
Echipele noastre de verificare a faptelor care lucrează în Brazilia, Mexic, SUA (în limba spaniolă), India, Germania și Franța operează linii telefonice WhatsApp prin intermediul cărora publicul poate trimite posibile afirmații pentru investigație.
Unealta de verificare Claim Review
AFP utilizează unealta Claim Review în articolele sale de verificare a faptelor. Acest lucru permite motoarelor de căutare, cum ar fi Google și Bing, să prezinte cu ușurință verificări ale faptelor ca răspuns la căutări pentru anumite afirmații.
Mai multe detalii despre parteneriatele și finanțările noastre pot fi găsite aici.