Președintele ucrainean nu a vândut 17 milioane de hectare de teren agricol unor corporații străine

De la sfârșitul lunii mai 2022, mii de utilizatori au distribuit postări pe Facebook (aici, aici) care răspândesc afirmația că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vândut aproape o treime din teritoriul Ucrainei unor corporații străine.

Afirmații similare au fost distribuite și în alte limbi, cum ar fi engleză, franceză, poloneză, finlandeză, maghiară, slovacă și cehă.

Postările susțin că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vândut 28% din teritoriul Ucrainei - un total de „17 milioane de hectare de teren agricol” - către trei corporații americane, Cargill, DuPont și Monsanto.

Afirmațiile în limba română cuprind și unele date exacte, cum ar fi faptul că, prin comparație cu Ucraina, „România are 14,8 milioane de hectare de teren agricol”, dar menționează și alte teorii ale conspirației pentru care nu se aduc dovezi.

Image

Captură de ecran a uneia dintre postările false de pe Facebook realizată pe 6 octombrie 2022

De la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei, pe 24 februarie 2022, pe rețelele de socializare au circulat în mod repetat dezinformări despre evenimentele din Ucraina. Președintele ucrainean a fost, de asemenea, o țintă frecventă a dezinformării în trecut. AFP a verificat, de exemplu, afirmațiile potrivit cărora o vizită la spital a lui Zelenski a fost înscenată sau această fotografie manipulată a lui Zelenski punându-i coarne lui Putin. AFP publică aici materiale privind războiul din Ucraina.

Legea ucraineană interzice vânzarea de terenuri către străini

Postările susțin că președintele ucrainean a vândut terenuri agricole către trei companii străine. Potrivit Băncii Mondiale, Ucraina avea 41 de milioane de hectare de teren arabil în 2020. În total, Ucraina are o suprafață de aproximativ 58 de milioane de hectare.

Cu toate acestea, pe 1 iulie 2021, a intrat în vigoare o reformă a Codului funciar ucrainean, potrivit căreia vânzarea de terenuri agricole către persoane fizice și juridice străine este interzisă.

Potrivit articolului 130 din noua lege funciară, numai cetățenii ucraineni, autoritățile locale din Ucraina sau statul ucrainean însuși pot cumpăra terenuri agricole. Societățile pot achiziționa astfel de terenuri numai dacă au fost înființate în conformitate cu legislația ucraineană și sunt deținute exclusiv de cetățeni ucraineni. Orice acționar al societăților trebuie să fie, de asemenea, cetățean sau instituție de stat din Ucraina dacă dorește să achiziționeze terenuri agricole ucrainene.

Oleksii Martynets, un expert în probleme funciare la Uniunea Agribusinessului Ucrainean (UCAB), a confirmat acest lucru pentru AFP prin email pe 2 septembrie 2022. „Este un nonsens absolut”, a scris el, referindu-se la acuzațiile de pe rețelele sociale. „Problema terenurilor agricole aflate în proprietate străină nu se pune deloc, deoarece răspunsul este fără echivoc, persoanele fizice străine nu pot fi proprietarii unor astfel de terenuri”.

Chiar și potențialii moștenitori străini sau apatrizi ai terenurilor agricole ucrainene au dreptul de a le deține doar pentru o perioadă limitată de timp, conform legislației actuale, și chiar și atunci doar pentru a le revinde în conformitate cu cerințele legale, a explicat Martinets. „Ca să simplificăm, există doar o perioadă de un an în care persoanele străine pot deține terenuri, și atunci doar pentru a le înstrăina”, adică pentru a le revinde.

Decenii de dezbateri asupra reformei legislației funciare

De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, în Ucraina au existat discuții privind deschiderea pieței funciare. Agenția Federală pentru Educație Civică din Germania a urmărit istoricul procesului de reformă în această analiză din decembrie 2020. În 2001, Rada, parlamentul ucrainean, a adoptat o interdicție temporară privind vânzarea de terenuri agricole private. Conceput ca o soluție temporară, acest moratoriu a fost prelungit de nouă ori în anii următori și a fost valabil până în 2021. Între timp, au urmat alte moratorii, care au interzis conversia terenurilor agricole și privatizarea terenurilor agricole deținute de stat. Vânzarea de terenuri în străinătate nu era legală nici măcar înainte de moratorii.

Reforma Codului funciar, care a fost adoptată de Rada în martie 2020 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2021, a ridicat moratoriile. Reforma prevede o deschidere treptată a pieței funciare ucrainene până în 2024. Reforma a fost o condiție impusă de Fondul Monetar Internațional pentru a debloca un pachet de ajutor de mai multe miliarde de euro pentru această țară. Conform termenilor reformei, într-o primă fază, cetățenii ucraineni vor putea să cumpere maximum 100 de hectare de teren agricol sau să își vândă proprietățile funciare timp de doi ani și jumătate - de la 1 iulie 2021 până la 31 decembrie 2023.

Image

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul adoptării reformei dreptului funciar în Parlamentul ucrainean pe 31 martie 2020 ( POOL / AFP / STR)

În cea de-a doua etapă, atât persoanele fizice, cât și cele juridice vor putea achiziționa terenuri agricole de până la 10,000 de hectare începând cu 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, vor fi eligibile doar acele companii înființate în conformitate cu legislația ucraineană și deținute exclusiv de ucraineni.

Într-o a treia fază a reformei, persoanelor și companiilor străine li s-ar putea acorda, de asemenea, dreptul de a achiziționa terenuri. Cu toate acestea, legea funciară prevede, ca o condiție pentru aceasta, un referendum în care ucrainenii ar urma să voteze cu privire la acest pas. Cu toate acestea, nu este încă clar când va avea loc un astfel de vot. Potrivit lui Oleksii Martinets de la UCAB, în prezent este dificil de prezis dacă un astfel de referendum va avea loc cu adevărat. El consideră că aprobarea în cazul unui vot este extrem de puțin probabilă: „Nu există multe șanse de acordare a unei astfel de permisiuni, deoarece pământul este considerat o comoară națională”. Potrivit unui sondaj realizat în iunie 2021 de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 84,1% dintre ucraineni se opun vânzării de terenuri agricole către străini.

Companiile neagă proprietatea asupra terenurilor din Ucraina

Cele trei companii menționate în postări au negat pentru AFP că ar fi cumpărat terenuri în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a companiei agricole americane Cargill a declarat pentru AFP, într-un email din 17 august 2022, că Cargill nu deține sau închiriază terenuri agricole în Ucraina. Un purtător de cuvânt al companiei americane de produse chimice DuPont a declarat, de asemenea, pe 17 august 2022, pentru AFP, că DuPont nu deține terenuri în Ucraina.

Image

Câmp de lavandă în Ucraina. Imensele suprafețe agricole ale țării stârnesc interesul corporațiilor internaționale ( AFP / Sergei SUPINSKY)

Monsanto, producătorul american de semințe menționat în postări, a fost achiziționat de compania farmaceutică și chimică germană Bayer în 2018. Ofițerul de presă al departamentului de cercetare a culturilor de la Bayer, Utz Klages, a precizat într-un email pentru AFP din 17 august 2022: „Bayer nu deține niciun teren agricol în Ucraina. Până în prezent, nu există posibilitatea ca «străinii» sau companiile străine să achiziționeze terenuri agricole în Ucraina”. Cele mai recente rapoarte anuale respective ale Cargill, DuPont și Bayer nu menționează, de asemenea, nici achiziționarea sau deținerea de terenuri agricole în Ucraina.

Acest lucru a fost confirmat de expertul UCAB Martinets. Cele trei companii menționate în postări activează pe piața ucraineană doar în calitate de furnizori de semințe, produse de protecție a culturilor și în comerțul cu cereale, a explicat el. "Cu toate acestea, nu există suprafețe semnificative de teren deținute sau cultivate", a spus el. AFP a întrebat, de asemenea, Ministerul ucrainean al Agriculturii și Serviciul Național de Cadastru, dar nu a primit niciun răspuns.

Teama de vânzare a terenurilor ucrainene

Grupul de reflecție american Oakland Institute a publicat mai multe lucrări care analizează reforma funciară din Ucraina. Directorul Institutului Oakland, Frederic Mousseau, este expert în securitate alimentară și politică agricolă. În august 2021, împreună cu colegul său Ben Reicher, a scris o analiză a celor care au profitat de pe urma reformei funciare din Ucraina. Mousseau a mai declarat pentru AFP că postările virale sunt greșite: „Legea ucraineană interzice deocamdată vânzările către entități străine, iar președintele nu are puterea de a vinde terenuri”, a scris el pe 19 septembrie 2022 prin email.

Deși în prezent nu există un temei juridic pentru ca persoanele fizice și juridice străine să cumpere terenuri agricole ucrainene, acestea au voie să exploateze terenuri pe bază de arendă, în special în ferme comune cu ucraineni, după cum a explicat Oleksii Martinets. În prezent, un total de 2,5 milioane de hectare de terenuri agricole deținute de cetățeni ucraineni sunt închiriate sub această formă, a spus Martinets, mult mai puțin decât cele 17 milioane de hectare de terenuri revendicate în postări. Separat, potrivit unei analize din noiembrie 2021 a inițiativei independente de monitorizare a terenurilor Land Matrix, suprafața totală în care investitorii străini au un interes este de 3,3 milioane de hectare.

Image

Demonstrație împotriva reformei legislației funciare pe 6 februarie 2020 în fața Parlamentului de la Kiev ( AFP / Genya SAVILOV)

Mulți ucraineni se temeau că deschiderea pieței funciare va duce la preluarea terenurilor ucrainene de către marile corporații agricole și de către investitorii străini. Din acest motiv, în 2001 a fost impus moratoriul asupra vânzărilor de terenuri.

Frederic Mousseau a subliniat pentru AFP că, deși legea funciară în vigoare în Ucraina împiedică în prezent investitorii străini să intre în posesia terenurilor agricole ucrainene, companiile agricole, fondurile de investiții sau băncile străine sunt foarte interesate să își consolideze influența asupra sectorului agricol ucrainean.

În loc să cumpere terenuri, aceștia ar investi în acțiuni în companii ucrainene care, la rândul lor, cumpără sau închiriază terenuri, a explicat Mousseau. „Trebuie remarcat, de asemenea, că în top trei al celor mai mari deținători de terenuri din Ucraina, se află NCH Capital, un fond de investiții american care controlează peste 330.000 de hectare de teren prin intermediul unor contracte de leasing”, a spus el. NCH Capital activează pe piața agricolă ucraineană prin intermediul filialei sale ucrainene Agroprosperis.

Printre investitorii în unele dintre cele mai mari întreprinderi agricole din Ucraina se numără fonduri de investiții precum BlackRock, Vanguard, precum și fonduri de pensii, bănci și fundații din SUA și Europa, potrivit lui Mousseau. În 2014, grupul american de agrobusiness Cargill, menționat în postări, a achiziționat cinci procente din cel mai mare agrobusiness din Ucraina, Ukrlandfarming, care deține aproximativ 570,000 de hectare de teren agricol în Ucraina.

„Australian National Review” își corectează propriul articol

În timp ce multe dintre postări nu menționează o sursă pentru aceste afirmații, unele fac referire la o postare din 27 mai 2022 a portalului „Australian National Review” (ANR), care se descrie ca fiind „prima presă cu adevărat liberă și independentă din Australia”, care poate „să îi tragă la răspundere pe cei care răspândesc neadevăruri și propagandă deliberată în mass-media mainstream”. În trecut, ANR a difuzat în numeroase ocazii articole cu tentă conspiraționistă.

ANR a fost fondată de Jamie McIntyre, un antreprenor australian care, potrivit relatărilor din mass-media, a fraudat investitorii cu șapte milioane de dolari australieni prin intermediul unei scheme Ponzi ilegale. Pe 22 august 2022, AFP a solicitat editorilor ANR să comenteze acuzațiile din articol, precum și dovezile privind presupusa vânzare de terenuri agricole ucrainene către companii străine, dar nu a primit niciun răspuns.

ANR o numește pe Laura Aboli ca fiind autoarea postării. Aboli administrează un canal Telegram pe care răspândește conținuturi narative parțial conspiraționiste și dezinformări. Pe 23 iulie 2022, la abia două luni de la publicarea articolului ANR, aceasta a distribuit pe canalul său de Telegram un text cu exact aceeași formulare. Patru zile mai târziu, pe 27 iulie 2022, ea însăși a distribuit articolul ANR.

Pe 21 august 2022, a declarat pentru AFP că nu ea a fost autoarea textului, ci că l-a postat pe canalul ei Telegram după ce i-a fost trimis de către cineva, adăugând că: „Numărul citat cred că este o eroare, ar fi trebuit să verific de două ori înainte de a posta din nou, greșeala mea”. Ca sursă a afirmațiilor, ea a suspectat o postare pe portalul francofon „Ritimo” din 12 noiembrie 2021. Articolul de acolo este, la rândul său, o traducere a postării Institutului Oakland deja citată mai sus - ai cărei autori: Ben Reicher și Frederic Mousseau. Postarea nu susține afirmațiile făcute în scrierile lui Aboli.

Postarea de pe site-ul ANR a fost actualizată în august 2022 cu următoarea notă editorială: „Cele 17 milioane de hectare raportate au fost o eroare și sunt 1,7 milioane. Rețineți că presupusele companii nu dețin terenurile în numele lor, ci prin intermediul unor fonduri de investiții”. Cu toate acestea, tot nu a susținut această nouă afirmație cu nicio documentație sau dovadă.