Armata franceză nu a „refuzat” ordinul lui Macron de a trimite soldați în Ucraina

„Militarii francezi refuză să execute ordinele lui Macron de a merge în Ucraina, și pe bună dreptate: nu e războiul lor și nu au ce căuta acolo (…) Războiul trebuie oprit, nu alimentat cu soldați trimiși în alte țări”, spune o postare pe Facebook din 6 septembrie 2025, distribuită de peste 4.400 de ori. „La fel și noi, și armata țării, avem un jurământ simplu: jurăm să apărăm România, chiar cu prețul vieții. Nu scrie nicăieri că trebuie să apărăm Ucraina. Loialitatea noastră este față de România”, adaugă aceeași postare care distribuie un videoclip ce pretinde că armata franceză ar fi refuzat ordinul lui Macron pe 4 septembrie.

„Șeful statului major al armatei franceze refuza direct ordinul lui Macron!! El spune: ‘Soldații francezi nu vor merge în Ucraina!!’”,  arată în descrierea unui alt videoclip pe Facebook, publicat pe 8 septembrie 2025 și distribuit de peste 5.500 de ori.

Afirmații similare au circulat în română pe Facebook și aici, dar și pe TikTok, de exemplu aici, într-o postare care a strâns peste 5.700 de distribuiri de la 7 septembrie 2025.

Astfel de afirmații au fost răspândite și pe rețelele sociale în franceză, de pildă într-un clip care arată imagini decupate din jurnalul televizat al postului France 24 și cu una dintre prezentatoarele sale, Stéphanie Antoine, urmate de secvențe despre războiul din Ucraina, în timp ce vocea din off afirmă: „Această decizie istorică reflectă ruptura crescândă dintre puterea politică și instituția militară, (…) Statele Majore refuzând să riște o escaladare care ar putea antrena Europa și Franța într-un război total.”

Image

Capturi de ecran ale postărilor false pe rețelele sociale realizate pe 15 septembrie 2025. Marcajele roșii care au fost adăugate de AFP

Dar afirmația este lipsită de temei: nu a existat niciun ordin de a trimite soldați francezi să lupte în Ucraina împotriva Rusiei. Nici generalul Pierre Schill, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, nici vreun alt oficial militar nu a exprimat vreun refuz al unui ordin legat de Ucraina.

Știre falsă amplificată de conturi coordonate 

Videoclipurile cu această afirmație falsă au fost publicate între 4 și 9 septembrie, imediat după o reuniune a unei „Coaliții a voluntarilor”, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Atunci, cele două țări s-au „angajat oficial” să mobilizeze o forță militară pentru a oferi „garanții de reasigurare” Ucrainei în fața Rusiei, în perspectiva unei eventuale încetări a ostilităților.

Încă din martie, Macron evoca posibilitatea trimiterii „câtorva mii de oameni” din forțele franceze, alături de Regatul Unit și statele baltice – nu pentru a lupta, ci pentru a descuraja o nouă agresiune rusă asupra teritoriului ucrainean (link arhivat aici).

Textele diverselor videoclipuri, repetate de la o versiune la alta, susțin în esență același lucru: că „armata franceză”, „Statul Major” sau generalul Pierre Schill, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, ar fi refuzat un „ordin direct” de la Macron de a trimite soldați francezi să lupte alături de ucraineni împotriva Rusiei. Potrivit acestor postări, un asemenea refuz ar duce la un „puci” sau la o „criză instituțională” iminentă (link arhivat aici).

„Niciun reprezentant al forțelor armate franceze nu a făcut asemenea declarații. Contactat de AFP, Ministerul Forțelor Armate a calificat informația drept „un zvon fals”, adăugând că răspândirea ei face parte „din războiul hibrid dus împotriva Franței de adversarii și competitorii noștri, cu scopul de a genera vizualizări și reacții, favorizate de algoritmi.” 

La scurt timp, ministerul a publicat și o negare a acestor afirmații pe contul său de X, joi (link arhivat aici).

Image

Captură de ecran de pe X, realizată pe 10 septembrie 2025

AFP nu a găsit nicio urmă a așa-numitelor „surse concordante”, „surse militare” sau „ofițeri de rang înalt” invocate de postări ca presupusă origine a afirmației că armata ar fi refuzat un „ordin direct”. Niciuna dintre aceste publicații nu oferă detalii suplimentare despre circumstanțele evenimentului pretins.

Și, contrar a ceea ce sugerează postările, niciun „ordin” al lui Macron nu prevede ca militari francezi să fie angajați, în prezent, alături de Ucraina împotriva Rusiei în conflictul în curs.

Desfășurarea de trupe de către țările europene este avută în vedere doar în contextul unui eventual acord de pace sau al unui armistițiu între Ucraina și Rusia. „Aceste forțe nu au vocația de a ține o linie a frontului și nici de a fi angajate într-un conflict activ, ci de a semna solidaritatea din punct de vedere strategic”, preciza din nou Macron pe 17 august (link arhivat aici).

Sprijinul european și american pentru Ucraina este în mod regulat ținta campaniilor de dezinformare lansate de actori online pro-ruși. Nu este prima dată când AFP verifică zvonuri care pretind că soldați sau cetățeni francezi ar putea fi desfășurați direct sau indirect în Ucraina: alte articole pot fi consultate aici și aici. 

O campanie de dezinformare „ieftină”, dar reactivă

În România, afirmațiile false s-au răspândit în principal prin utilizatori de Facebook și TikTok, nu prin conturi organizate care să se prezinte drept instituții media. Spre deosebire, în Franța narațiunea a circulat printr-un număr mare de conturi care distribuiau constant mesaje pro-ruse și conținut ce imita presa tradițională.

Postările în română reutilizează frecvent același scenariu, însoțit de imagini generice din exerciții militare sau fotografii cu oficiali francezi, inclusiv cu președintele Macron.

Videoclipurile folosesc adesea aceleași formule: „urgență națională”, „refuzul unui ordin direct”, „criză constituțională fără precedent”. Apar și expresii precum „Franța tremură”, „zvonuri de lovitură de stat” sau afirmații potrivit cărora armata franceză ar fi transmis că „vocația sa este să apere doar teritoriul național, nimic mai mult”.

Clipurile includ și audio generat cu inteligență artificială, care narează afirmațiile în română, imitând stilul buletinelor de știri – o tehnică folosită în alte campanii de dezinformare pentru a face ca materialele false să pară mai credibile.

„Actorii influenței rusești online formează un fel de constelație, uniți prin obiective și finalități, dar cu metode de acțiune diferite”, explică Christine Dugoin-Clément, cercetătoare la catedra „Risques” a IAE Paris-Sorbonne și la Observatorul de Inteligență Artificială al Universității Panthéon-Sorbonne (link arhivat aici). „În acest caz, nu este vorba de o operațiune precisă, bine lustruită, ci de un mod de operare ‘ieftin’, de tip bandă rulantă, care le permite acestor conturi, adesea cu sediul în afara Franței, să reacționeze foarte rapid după o actualitate”, adaugă ea. 

Publicarea acestei mase de videoclipuri cu frecvență ridicată, multe rămase online doar foarte puțin timp, urmărește „crearea de incertitudine pentru a induce un dubiu plauzibil asupra bunei funcționări a instituțiilor”, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Forțelor Armate.

„În privința operatorilor de pe TikTok, este o strategie voit low-cost”, adaugă Dugoin-Clément: „Timpul mediu petrecut pe aceste clipuri este extrem de scurt, câteva secunde pe un ecran mic, și ele vizează audiențe obișnuite cu astfel de formate de slabă calitate. Pot da impresia unui val social emergent și au avantajul de a permite o reacție rapidă.”

Operațiunile de dezinformare orchestrate de actori pro-ruși pentru a influența opinia publică din țările occidentale sunt frecvente. Campaniile cunoscute sub numele Doppelgänger, Matriochka sau CopyCop se numără printre cele mai vizibile exemple: autorii lor au folosit pe scară largă profiluri false sau boți pentru a publica conținut generat cu inteligență artificială, vizând în special subminarea sprijinului occidental pentru Ucraina.

Toate materialele AFP legate de conflictul din Ucraina pot fi citite aici.