Temperaturile ridicate din anii 1930 nu înseamnă că schimbările climatice sunt exagerate

Schimbările climatice și încălzirea globală sunt fenomene științifice incontestabile, susținute de un număr mare de dovezi și de consensul experților. Cu toate acestea, de la jumătatea lunii iulie 2024, utilizatorii rețelelor de socializare au distribuit o imagine a unui articol vechi dintr-un ziar românesc din 1934, care relata temperaturi de peste 50 de grade Celsius, pentru a susține că temperaturile ridicate de astăzi nu sunt neobișnuite și că îngrijorările cu privire la încălzirea globală sunt exagerate. Cu toate acestea, au declarat experții pentru AFP, datele științifice și înregistrările istorice arată clar că tendința actuală de creștere a temperaturilor globale este atât fără precedent, cât și alarmantă. Deși în trecut au avut loc fenomene de căldură izolate, creșterea susținută a temperaturilor medii și frecvența fenomenelor meteorologice extreme din prezent sunt indicatori clari ai accelerării schimbărilor climatice.

Imaginea unui articol vechi dintr-un ziar românesc care descrie temperaturi caniculare de peste 50 de grade în vara anului 1934 a fost distribuită pe rețelele de socializare de la jumătatea lunii iulie 2024 de către utilizatori care au sugerat că aceasta este dovada că schimbările climatice și încălzirea globală sunt exagerate, iar temperaturile din zilele noastre sunt „normale”. „Încălzirea globală în ziarul 'Dimineața', 2 August 1934””, scrie în postarea de pe X care distribuie captura de ecran a articolului. 

Afirmațiile au devenit virale și pe Facebook, unde au fost distribuite de peste 5.500 de ori, de exemplu aici. „Vremea când temperaturile erau mult mai mari ca acuma, dar nimeni nu vorbea de încălzire climatică globală”, spune această postare care partajează imaginea. „Așadar nimic nou sub soare... sunt normale temperaturile”, spune o altă postare.

Astfel de postări, unele susținând în mod eronat că articolul a fost publicat pe 2 august, au fost distribuite și pe Facebook aici și aici pe TikTok. Afirmații similare pot fi văzute și în această postare pe blog care pretinde că arată „ cum erau prezentate episoadele de secetă și caniculă în ziarele de acum 150 de ani”. 

Articolul din ziar descrie temperaturi mai ridicate decât cele observate în mod obișnuit în luna iulie, care s-a încheiat cu „o caniculă relativ moderată”. De asemenea, sunt relatate temperaturi de 36 de grade la umbră și „54 de grade la soare pe sol” în august.  

Cu toate acestea, căldura înregistrată în vara anului 1934 nu înseamnă că valurile de căldură de astăzi sunt „normale” și "„obișnuite”, a explicat Administrația Națională de Meteorologie pentru AFP. Contează numărul de zile cu temperaturi ridicate, amploarea acestora și răspândirea lor pe teritoriu, a precizat ANM, care a subliniat că recordurile de căldură mai frecvente din ultimele decenii indică o accelerare a încălzirii globale în România și la nivel mondial.   

Image

Capturi de ecran ale postărilor înșelătoare de pe Facebook (stânga) și X (dreapta) realizate la 25 iulie 2024

Vara anului 1934 nu a avut caracteristici climatice excepționale

AFP a contactat Arcanum, cea mai mare bază de date digitală a ziarelor vechi din Europa de Est, inclusiv din România, care are o arhivă din 1904 până în 1937 a ziarelor „Dimineața” (arhivată aici). Aceștia au găsit articolul viral despre "54 de grade la soare" disponibil la pagina 3 a ediției din 4 august 1934 a cotidianului "Dimineața".  

O captură de ecran a paginii 3 trimisă către AFP de baza de date poate fi consultată mai jos.  

Image

Captură de ecran a paginii 3 din ediția din 4 august 1934 a cotidianului „Dimineața”

„Arșită mai mare ca în una lui Cuptor”, spune articolul de ziar, care continuă: „Temperatura a continuat să crească, gradele la soare sporind mereu din cauza insolației neîntrerupte și a aerului ferbinte revărsat dela miază-zi".  

„Eri a fost o arșiță tropicală, a cărei intensitate maximă a fost pe Bărăgan, unde s-a înregistrat 36 de grade la umbră și 54 de grade la soare pe sol”, mai scrie articolul.  

Însă vara anului 1934 nu a avut „particularități excepționale din punct de vedere climatic", a spus Administrația Națională de Meteorologie (ANM) într-un e-mail trimis către AFP pe 25 iulie 2024.  

„Conform arhivelor noastre meteorologice, anul 1934 nu a avut o vară ieșită din comun, din punct de vedere al statisticilor privitoare la recordurile de temperatură a aerului”, a explicat ANM.

În 1934, România a înregistrat temperaturi cuprinse între 35 și 38 în timpul lunilor de vară. În iunie, stația meteorologică București Filaret, cea mai veche din țară, a înregistrat o temperatură maximă de 35,9°C, în timp ce maximul la nivel național a fost de 38,0°C, înregistrat la Alexandria în aceeași zi.

În iulie, București Filaret a atins 36,4°C, Brăila înregistrând un maxim național de 37,5°C, a explicat agenția. 

Datele înregistrate în arhivele meteorologice ale României arată că temperaturile maxime ale aerului înregistrate în august 1934 au fost de 37,5°C la Grivița și 37,4°C în aceeași zi la stația meteo București-Filaret, a precizat ANM. Aceste maxime au fost înregistrate pe 5 august 1934, la o zi după publicarea articolului vechi, acum viral.

Cu toate acestea, „chiar dacă într-o vară avem câteva zile cu temperaturi mai ridicate, acest lucru nu înseamnă că vara este neapărat specială”. „Ceea ce contează este numărul de zile cu temperaturi ridicate, amploarea acestora și răspândirea lor pe teritoriu”, a explicat ANM.  

Recorduri de căldură depășite tot mai des în ultimii ani

Cea mai mare temperatură a aerului înregistrată vreodată în România a fost de 44,5 °C, pe 10 august 1951, la stația meteorologică Ion Sion, din județul Brăila. 

Însă „recordul, chiar absolut, înregistrat într-o singură zi nu ne oferă totuși o imagine completä din punct de vedere al statisticii zilelor călduroase de vară”, a declarat ANM.  

Verile cu valuri de căldură intense și/sau de lungă durată în România au fost înregistrate în 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012, 2015, 2017, 2019, 2023 și 2024, potrivit ANM. „În acești ani, la multe stații meteorologice s-au înregistrat valori ale temperaturii maxime zilnice apropiate de 40°C, iar temperaturile minime zilnice au depășit 20°C, atingând valori și de 27°C (2007) și 29,5°C (2024)”.

Un istoric al înregistrărilor de temperatură din România în ultimii 81 de ani în România este disponibil și aici.

„Recordurile de căldură tind să fie doborâte din ce în ce mai des în ultimii ani/decenii, comparativ cu deceniile precedente, ceea ce sugerează, în România, că peste tot în lume, o accelerare a încălzirii globale”, a explicat administrația meteo.   

ANM a trimis către AFP un grafic al evoluției mediilor lunare pentru perioada iunie-august între 1896 și 2023 din stația București-Filaret, care arată vizibil cum verile sunt tot mai calde de la an la an.  

Image

Grafic trimis de ANM către AFP care arată evoluția mediilor lunare din iunie până în august la stația București-Filaret, culoarea verde indicând temperaturile medii din 1934

Un istoric folosind datele ANM al valurilor de căldură din România din 1896 până în 2021 poate fi găsit și aici. 

Cum se măsoară temperaturile

Organizația Meteorologică Mondială recomandă (arhivat aici) ca, la stațiile non-urbane, ecranul care protejează termometrul să se afle între 1,25 și 2 m deasupra solului.  

România utilizează o înălțime standard de 2,00 metri deasupra solului plat și acoperit cu iarbă scurtă pentru a furniza o măsurătoare reală „care să nu fie influențată de preluarea în mod direct a unei cantități de energie solară sau de radiație infraroșie degajată de obiectele din jur”, a explicat ANM pentru AFP în august 2023 într-o verificare similară.

„Aceasta este temperatura care ni se prezintă în general în prognozele sau diagnozele meteorologice”, a adăugat Eliza Croitoru, profesor în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din România (UBB) în August 2023.  

Măsurătorile temperaturii la nivelul solului și ale aerului diferă, deoarece atmosfera este încălzită de Pământul care re-emite radiațiile solare absorbite sub formă de radiații infraroșii. Acest lucru conduce la diferențe între temperatura aerului și cea a solului care pot depăși 20°C, a explicat ANM pentru AFP la 25 iulie 2024.  

De fapt, „diferențele dintre temperatura măsurată la nivelul solului, la soare și pe parcele fară vegetație și cea măsurată la înălțimea de 2 m, ating frecvent 20°C în timpul verii”, a explicat Croitoru, care este și membru al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), într-un e-mail din 25 iulie 2024, când a fost întrebată despre noile afirmații care circulă online.  

„Aceste diferențe pot crește și mai mult în arealele urbane, în zonele asfaltate sau betonate și însorite”, a adăugat ea, spunând că și diferențele dintre temperaturile măsurate la soare și cele măsurate la umbră sunt considerabile.  

„Cele două tipuri de măsurători vor furniza valori diferite, mai mari pentru cele de la suprafața solului, ce absoarbe din radiaţia solară directă, reemițând o parte din ea aerului de la suprafață”, a declarat ANM. Acest lucru explică cele 54 de grade menționate în articolul din ziar.   

Image

Oameni fotografiați în centrul Bucureștiului pe 17 iulie 2024, în timp ce România se confruntă cu un val de căldură cu temperaturi care ating 42 de grade Celsius (AFP / Daniel MIHAILESCU)

Verile sunt din ce în ce mai călduroase

Deși nu toate fenomenele meteorologice extreme pot fi atribuite schimbărilor climatice, experții și oamenii de știință spun că se poate observa o schimbare sistematică a climei. Verile din Europa sunt din ce în ce mai călduroase și acest lucru este demonstrat de o comparație a abaterilor de temperatură din Europa față de anii anteriori.

La începutul anului 2024, Copernicus Climate Change Service a raportat în raportul său Global Climate Highlights 2023 că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu temperaturi globale cu 1,48°C peste nivelurile preindustriale, o creștere fără precedent, marcată de fenomene meteorologice extreme precum secete, incendii de vegetație și valuri de căldură marine. 

Temperatura medie globală în 2023 a fost de 14,98°C, depășind cu 0,17°C recordul anterior stabilit în 2016. În special, temperaturile din fiecare lună, din iunie până în decembrie, au depășit toate recordurile anterioare, iar vara (din iunie până în august) a fost cea mai caldă înregistrată vreodată. 

Câteva sute dintre cei mai importanți oameni de știință din domeniul climei din lume se așteaptă ca temperaturile globale să crească cu cel puțin 2,5°C peste nivelurile preindustriale în acest secol, depășind cu mult obiectivele convenite la nivel internațional, ceea ce ar avea consecințe catastrofale pentru omenire și planetă, arată un sondaj realizat de Guardian în mai 2024.

Potrivit experților ONU, valurile de căldură extremă sunt deja de 4,1 ori mai „probabile” să apară în cazul unei încălziri globale medii de +1,5°C comparativ cu era preindustrială, limitarea acesteia fiind cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015.

Cu toate acestea, acest scenariu este probabil să se întâmple în următorii cinci ani, potrivit unui nou raport al OMM. De asemenea, este preconizat că temperatura medie globală aproape de suprafață pentru fiecare an între 2024 și 2028 va fi între 1,1°C și 1,9°C mai mare decât valoarea de referință 1850-1900. 

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) - organismul interguvernamental al Organizației Națiunilor Unite care promovează cunoștințele științifice privind schimbările climatice cauzate de activitățile umane - a scris în prima parte a celui de-al șaselea raport de evaluare, publicat la 9 august 2021, că este „incontestabil că influența umană a încălzit atmosfera, oceanele și pământul”.   

Datele publicate de Ministerul Mediului din România la începutul anului 2024 arată, de asemenea, o creștere clară a temperaturii în ultimele decenii. De asemenea, ministerul a confirmat că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat pentru România, „cu o temperatură medie  de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010”. 

Intervalul 2012-2023 a devenit, de asemenea, cea mai caldă perioadă în 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), citată de minister. 

Image

Infografic despre schimbările climatice în România din 1900 până în 2023, captură de ecran de pe site-ul Ministerului Mediului realizată la 24 iulie 2023

În 2023, ministerul a explicat că „cele mai mari creşteri ale temperaturii medii a aerului sunt în ultimele 2 decenii (2001-2010 şi 2011-2020), în ultimii 20 de ani înregistrându-se de altfel, frecvent recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere şi anuale, fiecare dintre acestea doborând recordurile înregistrate anterior”. 

Toate analizele „indică tendință semnificativa de creștere a temperaturii aerului în toate anotimpurile, dar mai accentuat, în general, vara și iarna", a confirmat ANM pentru AFP atunci când a fost întrebată dacă există semne clare ale schimbărilor climatice în România. 

„Magnitudinea acestei tendințe de creștere a temperaturii aerului depinde și de regiune, în funcție de factorii locali care nuanțează răspunsul la semnalul încălzirii globale”, a spus mai administrația.  

„Creșterea temperaturii în ultimii 170 de ani nu a fost una liniara, ci au existat și perioade scurte de câteva decenii - spre exemplu între 1945-1975 - care s-a prelungit în unele regiuni, inclusiv regiunea României, până la mijlocul anilor '80 ai secolului trecut, în care temperaturile au fost în ușoară scădere”, a precizat prof. Croitoru pe 25 iulie 2024. 

„Totuși, creșterea de după această perioadă și până în prezent este una foarte accelerată și nu poate fi explicată de alți factori cauzali decât emisiile masive de gaze cu efect de seră, asociate cu defrișări masive la nivel planetar”, a explicat aceasta. 

Schimbările climatice au mai multe moduri de manifestare și consecințe, care includ creșterea căldurii, seceta sau topirea gheții polare.

„Însă una dintre manifestările extrem de importante este creșterea în frecvență, durata și intensitate a fenomenelor meteorologice extreme în perioada actuala comparativ cu deceniile trecute”, a adăugat profesorul Croitoru de la UBB. 

„O altă manifestare a schimbărilor climatice este succesiunea rapida și cu variații mari ale condițiilor atmosferice: diferențe de 5-10° Celsius sau chiar mai mari în decurs de numai câteva ore sau de la o zi la alta", a mai spus aceasta. 

Începând din 1880, temperatura Pământului a crescut în medie cu 0,08° Celsius pe deceniu, cei mai calzi zece ani înregistrați începând din 2010, arată Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA). Cei mai călduroși zece ani înregistrați în istorie au avut loc toți în ultimul deceniu, între 2014 și 2023, ultimul fiind cel mai călduros an de la începutul înregistrărilor globale în 1850, precizează NOAA.

AFP a demontat anterior alte dezinformări privind încălzirea globală, în special date interpretate greșit și afirmații false care sugerează că nu este un fenomen real sau că mass-media exagerează valurile de căldură, de exemplu aici, aici sau aici.