Raportul climatic C40, denaturat în afirmațiile despre orașele din România
- Publicat pe 31 Iulie 2025, la 15:59
- 6 minute de citit
- De: AFP SUA, AFP România
Copyright © AFP 2017-2025. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„Oare locuitorii din acele orașe știu că vor face parte din experiment? Pentru a atinge 'Obiectivul', orașele C40 s-au angajat ca locuitorii lor să respecte următoarea listă de reguli obligatorii: Forumul Economic Mondial a prezentat orașele C40 pe site-ul său web, iar la primele 100 de orașe, care au fondat proiectul, s-au alăturat și altele, numărul lor trecând în prezent de 1.100”, spun mai multe postări (aici, aici) din 22 iulie 2025, distribuite de sute de ori.
„Pe această listă găsim numeroase orașe din România, care au aderat până acum la regulile 'zero carne, zero lapte, zero mașini': Aiud, Alba Iulia, Bârlad, Botoșani, Brașov, Buzău, Câmpina, Cluj Napoca, Constanța, Iași, Lugoj, Moinești, Petroșani, Pitești, Suceava, Tulcea și Zalău”, mai spun postările.
În secțiunea de comentarii, autorii postărilor fac trimitere la un articol publicat în 2023 care formulează afirmații similare și detaliază măsurile pe care aceste orașe le-ar adopta pentru a atinge obiectivele Forumului Economic Mondial (WEF) până în 2030.
„Orașele C40 și-au angajat cetățenii să respecte o listă de reguli obligatorii”, inclusiv interzicerea consumului de carne și lactate, limitarea la trei articole noi de îmbrăcăminte pe an, renunțarea la deținerea unui automobil și un singur zbor de scurtă durată (mai puțin de 1.500 km) o dată la trei ani, se afirmă în articol.
Articolul din 2023, pe care se bazează multe dintre postările virale, menționează 16 orașe în titlu, dar ulterior enumeră 17, exact ca postările de pe rețelele sociale.
Afirmațiile au continuat să circule în spațiul online din România în ultimii doi ani (aici și aici). Mesaje similare despre orașe din alte țări au fost răspândite și în alte limbi și au fost demontate de AFP încă de la apariție – de exemplu în engleză, franceză, germană sau poloneză .
AFP a verificat anterior, într-un material în limba română, o afirmație falsă similară care susținea că „orașele de 15 minute” – un model urbanistic în care toate nevoile locuitorilor pot fi satisfăcute în 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta – vor fi implementate până în 2030 fără consultare democratică și vor presupune interdicții privind mașinile personale, carnea, lactatele și zborurile.
Măsuri neobligatorii
Articolul din 2023 face referire la un raport al grupului C40 Cities Climate Leadership Group, intitulat „Viitorul consumului urban într-o lume de 1,5°C” și îl prezintă drept o foaie de parcurs obligatorie din punct de vedere politic.
C40 Cities Climate Leadership Group este o rețea de aproape 100 de primari care colaborează pentru a reduce emisiile urbane și a combate schimbările climatice.
Raportul citat a fost realizat în colaborare cu Arup și Universitatea din Leeds (link arhivat aici) și modelează cinci intervenții legate de alimentație pentru a evalua impactul asupra încălzirii globale. Documentul propune atât ținte „progresive”, cât și „ambițioase” pentru anul 2030.
Scenariul ambițios presupune zero kilograme de carne și lactate consumate, un plafon de 2.500 de calorii pe zi și zero risipă alimentară în gospodării.
„Dacă orașele C40 își modifică obiceiurile alimentare în conformitate cu țintele progresive, emisiile din această categorie pot fi reduse cu 51% între 2017 și 2050”, se precizează în raport. „Adoptarea țintelor ambițioase ar permite o reducere suplimentară de 9%.”
Documentul include, de asemenea, o țintă ambițioasă privind achiziționarea a maximum trei articole noi de îmbrăcăminte pe an – așa cum menționează și articolul.
De fapt, articolul include o captură de ecran cu un tabel din raport (pagina 40) care compară țintele progresive și ambițioase.
Însă aceste cifre nu reprezintă recomandări de politici publice.
„Raportul este o analiză generală a emisiilor bazate pe consum și nu vizează niciun oraș C40 anume. Nu este un plan care trebuie adoptat de orașe”, a declarat un purtător de cuvânt al C40 pentru AFP, într-un e-mail din 22 iulie 2025.
„Fiecare individ este liber să își aleagă stilul de viață, inclusiv ce tip de alimentație sau îmbrăcăminte preferă”, a adăugat acesta.
De asemenea, C40 „nu impune politici concrete orașelor membre”, a spus el.
Încă din 2023, reprezentanții C40 au explicat pentru AFP că „pentru a face tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, orașele trebuie să-și echilibreze ambițiile cu ceea ce este fezabil din punct de vedere financiar, tehnologic și cultural.” „Niciun oraș sau stat nu va urma exact același drum de reducere a emisiilor”, au mai spus aceștia.
Orașele românești sunt parte din ‘Race to Zero’
Articolul și postările susțin, de asemenea, că orașele românești au format o coaliție prin C40 pentru a urmări o „țintă ambițioasă” aliniată cu obiectivele Forumului Economic Mondial. Deși C40 are o pagină dedicată pe site-ul Forumului (link arhivat aici), cele două organizații nu sunt afiliate, iar acțiunile C40 nu sunt coordonate de WEF.
Separat de grupul C40, peste 1.100 de orașe și autorități locale din întreaga lume s-au alăturat campaniei „Race to Zero”, susținută de ONU, care încurajează angajamentele voluntare pentru atingerea neutralității climatice (arhivat aici).
În iulie 2025, un număr de 1.145 de orașe erau parte din „Race to Zero”, inclusiv cele 17 orașe românești menționate în postările virale. Lista completă poate fi consultată aici.
Deși C40 este unul dintre partenerii fondatori ai campaniei „Race to Zero” – alături de Rețeaua Autorităților Locale pentru Durabilitate (ICLEI), Pactul Global al Primarilor pentru Climă și Energie, Proiectul de Dezvăluire a Carbonului (CDP), Rețeaua Orașelor și Regiunilor Unite (UCLG), Institutul Mondial pentru Resurse (WRI) și WWF – cele două inițiative sunt distincte. Nu toate orașele Race to Zero sunt membre C40, iar aderarea la această campanie nu presupune automat calitatea de membru C40 sau adoptarea rapoartelor sale.
„Race to Zero” nu impune niciun fel de reguli obligatorii. În schimb, oferă un cadru general pe care orașele îl pot adapta în funcție de realitățile locale. Orașele sunt încurajate să își prezinte planuri climatice și ținte intermediare – dar nu li se cere să interzică carnea, lactatele, automobilele sau zborurile.
Alte orașe din România, precum Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2 din București (vezi aici), participă la programe europene precum „100 de Orașe Inteligente și Neutre din Punct de vedere Climatic”, dar aceste inițiative nu au legătură cu C40 sau „Race to Zero”. Ele vizează reducerea emisiilor de carbon și creșterea sustenabilității, dar nu includ interdicții privind alimentele sau mijloacele de transport.
AFP nu a identificat nicio informație publică sau articol de presă care să indice că aceste orașe au adoptat politici concrete în cadrul campaniei Race to Zero. Agenția a contactat mai multe dintre primăriile românești menționate – inclusiv Alba Iulia, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța și Iași – pentru a le întreba dacă au introdus vreo politică sau țintă specifică în cadrul inițiativei, dar până la momentul publicării nu a primit niciun răspuns.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
