Publicațiile prezintă în mod fals centrala electrică plutitoare drept „navă care modifică vremea” responsabilă de inundațiile din Valencia
- Publicat pe 13 Noiembrie 2024, la 16:20
- Actualizat pe 14 Noiembrie 2024, la 10:24
- 10 minute de citit
- De: Théophile BLOUDANIS, AFP Grecia
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
Copyright © AFP 2017-2024. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„Încă o coincidență: un vas ciudat, cu multe antene (Haarp?), în apropierea coastelor Spaniei, cu puțin timp înaintea dezastrului”, scrie o postare din 3 noiembrie 2024. Postarea, distribuită de aproape 200 de ori, prezintă o fotografie a unei nave cu numele „Karadeniz Powership Osman Khan” vizibil pe o parte.
„ Asa arata o nava H.A.A.R.P care poate provoaca dezastre meteo?! Navă misterioasă văzută în apropiere de Valencia cu câteva zile înainte ca bomba meteo să lovească...”, scrie parțial o altă postare pe Facebook din 6 noiembrie 2024, distribuită de peste 100 de ori de atunci. Acesta include un videoclip al unui cargo cu o duzină de coșuri de fum și stâlpi de înaltă tensiune pe puntea sa, cu un nume scris pe ea care poate citi „Karadeniz Powership Onur Sultan”.
„Nu este coincidență!”, a spus un utilizator la una dintre postări. „Toate schimbările climatice sunt programate intenționat!”, a adăugat altul. „Se vor folosi metode din ce în ce mai inumane, mai terifiante pentru a convinge omenirea că este vinovată pentru schimbările climatice”, a spus un altul.
Postările cu videoclipuri și imagini similare au fost distribuite și în alte limbi, inclusiv greacă, franceză, olandeză sau spaniolă.
Dar aceste afirmații sunt false. Navele vizibile în videoclipuri și fotografii sunt centrale electrice plutitoare aparținând unei companii turcești care nu are nimic de-a face cu HAARP sau cu manipularea vremii, după cum a explicat un expert pentru AFP.
În plus, înregistrările video nu oferă nicio dovadă că cele două nave se aflau în largul coastelor Valenciei înainte sau după inundații. AFP a relatat că unul dintre videoclipuri arată doar că una dintre nave a fost în largul coastelor Indoneziei înainte de 2022. A doua navă a fost văzută în largul Ghanei. În plus, programul de cercetare HAARP nu este capabil să influențeze vremea sau să provoace furtuni.
Moarte și devastare
Pe 29 octombrie 2024, regiunea Valencia a fost lovită de ploi torențiale (arhivat aici), care au provocat inundații mortale ce au provocat pagube de nedescris și s-au soldat cu 223 de morți. Guvernul spaniol a anunțat un pachet de ajutor de 10,6 miliarde de euro pentru reconstrucția regiunii devastate.
Potrivit World Weather Attribution (WWA), un grup internațional de oameni de știință și meteorologi care studiază rolul schimbărilor climatice în fenomenele meteorologice extreme, ploile torențiale devastatoare și inundațiile din Valencia din 29 octombrie 2024 au fost cu 12% mai abundente și de două ori mai probabile decât în perioada anterioară schimbărilor climatice. WWA nu a stabilit o legătură directă între eveniment și schimbările climatice, dar a afirmat că este „foarte probabil” ca acestea să fie cauza.
Conform Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al ONU, fenomenele meteorologice extreme care provoacă inundații și secete cu consecințe de mare amploare au devenit mai probabile și mai severe ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om.
Experții au declarat pentru AFP că cele mai mortale inundații din Spania din ultima generație se datorează furtunilor puternice favorizate de încălzirea globală, planificării urbane deficitare și neglijenței.
Nave care nu se află în largul coastei spaniole
Folosind o căutare avansată pe Google cu numele „Karadeniz Powership Osman Khan” care apare scris pe imaginea distribuită pe rețelele de socializare, AFP a reușit să găsească un videoclip postat la 11 august 2017 (arhivat aici) - cu câțiva ani înainte de inundațiile din Valencia - pe canalul oficial YouTube al Karpowership, o companie turcă care construiește și exploatează nave producătoare de electricitate. Titlul originalului este „Karadeniz Powership Osman Khan | Istanbul, Turcia”.
Aceeași imagine văzută în mesajele false poate fi observată la secunda 25 din videoclipul Youtube (arhivat aici).
Conform unei căutări pe site-ul de urmărire a navelor Marine Traffic folosind numele navei, Karadeniz Powership Osman Khan este în prezent staționată în Ghana. În plus, în imaginea distribuită în mesajele false, steagul Ghanei poate fi văzut pe navă.
Aceasta este staționată în portul Takoradi din Ghana din 2019, potrivit site-ului Power Technology. Nava poate fi văzută și pe Google Maps.
De asemenea, căutarea online a găsit o descriere a navei pe pagina companiei Karpowership (arhivată aici).
Imaginea aceleiași nave apare într-o prezentare de imagini care arată nave similare cu aproximativ 20 de coșuri de fum și piloni de înaltă tensiune instalați pe punte.
Centrale electrice plutitoare
O altă căutare inversă a imaginii pentru videoclipul distribuit pe rețelele de socializare al navei numite „Karadeniz Powership Onur Sultan” a găsit același videoclip postat pe TikTok la 16 septembrie 2022 (arhivat aici). Descrierea citește parțial în indoneziană: „Vă mulțumim că iluminați o parte din orașul nostru”.
Steagul indonezian poate fi văzut și pe navă, alături de numele acesteia.
O căutare pe site-ul Karpowership arată că societatea a operat în Indonezia timp de cinci ani. Potrivit paginii proiectului, primul Powership din țară a început să funcționeze în ianuarie 2016, la doar două luni după semnarea contractului. Karpowership a rămas operațională pe patru insule până în 2021, când contractele pentru aceste locații au expirat. Cu toate acestea, compania continuă să mențină operațiunile la o locație din Indonezia.
Un videoclip, postat de Karpowership pe YouTube pe 15 iunie 2017, surprinde sosirea centralei lor plutitoare în Medan, Indonezia (arhivat aici).
Conform unei căutări pe site-ul de localizare a navelor Marine Traffic, nava Karadeniz Powership Onur Sultan a fost văzută ultima dată în Marea Marmara, poziția sa fiind raportată cu peste 12 zile în urmă. Onur Sultan este o „navă specială” care navighează în prezent sub pavilion liberian.
Ultima călătorie înregistrată a navei a arătat că aceasta a călătorit de la Maputo, Mozambic, de unde a plecat la 9 august 2024, la Tuzla, Turcia, unde a sosit la 16 octombrie 2024. Nu a mai călătorit de atunci.
Potrivit unui articol publicat în ziarul spaniol La Provincia pe 26 septembrie 2024, nava Karadeniz Powership Onur Sultan a făcut într-adevăr escală la Las Palmas de Gran Canaria. Ziarul a publicat fotografii și un videoclip ale navei care sunt similare cu unele dintre cele partajate pe rețelele sociale cu afirmații false.
Ambele nave vizibile în înregistrările video distribuite împreună cu afirmațiile false aparțin operatorului turc de nave producătoare de electricitate, Karpowership. Conform site-ului companiei, aceasta deține 40 de nave care produc energie electrică în mai multe țări din Africa și America de Sud (arhivat aici). Navele „Khan Class” - de exemplu, sunt capabile să genereze între 415 și 470 megawați (MW) de energie electrică (arhivat aici).
AFP a contactat Karpowership pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns până la momentul publicării.
Lamis Aljounaidi, economist energetic și inginer în cadrul Paris Infrastructure Advisory, a explicat că o centrală electrică este o centrală mobilă gata de utilizare instalată pe o navă, care poate fi conectată la rețeaua electrică locală și alimentată cu combustibil.
„Spre deosebire de centralele electrice convenționale, a căror construcție durează mai multe luni și care nu sunt ușor de demontat, powership-ul permite desfășurarea unei capacități de producție a energiei electrice de urgență, răspunzând unor nevoi imediate de aprovizionare”, a explicat ea pentru AFP într-un e-mail din 5 noiembrie 2024.
Funcționând fie cu motorină, fie cu gaze naturale, aceste powerhip-uri au fost „adesea utilizate în contexte în care capacitățile instituționale și financiare sunt limitate, ceea ce face dificilă dezvoltarea unor soluții mai durabile”, a spus ea.
„Instalațiile de generare de urgență, cum ar fi powership-urile, sunt în general mai scumpe și, prin urmare, mai puțin răspândite decât infrastructura de generare convențională și se găsesc în special în țările cu o guvernanță fragilă sau cu dificultăți financiare, care nu dispun de resursele sau garanțiile necesare pentru a finanța proiecte de infrastructură convenționale”, a declarat expertul.
De asemenea, acestea pot fi implementate în urma unor dezastre naturale, atunci când infrastructurile electrice existente sunt deteriorate.
Potrivit lui Aljounaidi, Karpowership este unul dintre principalii actori în implementarea centralelor electrice de urgență de acest tip și este activă în mai multe țări africane.
Din punct de vedere istoric, utilizarea navelor ca centrale electrice plutitoare a fost destul de frecventă. De exemplu, în 1929, portavionul american USS Lexington a fost folosit timp de o lună ca centrală electrică de urgență pentru portul Tacoma, Washington. Au existat și proiecte nucleare. Centrala nucleară plutitoare MH-1A a furnizat energie Canalului Panama, dar a fost dezmembrată în 2019.
HAARP nu poate influența vremea
Programul HAARP (High-frequency Active Auroral Research Program), lansat în 1990, este „cel mai performant transmițător de mare putere și de înaltă frecvență (HF) din lume pentru studiul ionosferei”, conform website-ului programului.
Până în 2015, a fost operat în comun de Forțele Aeriene ale Statelor Unite și de Marina SUA. De atunci, a fost gestionat de Universitatea din Alaska Fairbanks din cauza lipsei de finanțare din partea Forțelor Aeriene.
HAARP a fost mult timp subiectul mai multor teorii ale conspirației și speculații, iar experții au explicat în repetate rânduri pentru AFP, cum ar fi aici și aici, că acest program de cercetare nu afectează vremea. AFP a demontat, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora acesta poate provoca cutremure precum cel care a lovit Turcia și Siria în 2023.
Potrivit HAARP, undele radio emise de transmițător nu sunt absorbite de troposferă, partea din atmosferă care produce vremea. „Întrucât nu există nicio interacțiune, nu există nicio modalitate de a controla vremea”, se afirmă în comunicat.
Într-un articol de fact-checking anterior al AFP, Umran S. Inan de la Universitatea Stanford a declarat pentru AFP că încălzirea generată de HAARP în ionosferă este „de aproape un milion de ori mai mică decât cea provocată de fulgere”.
„Având în vedere că pe planeta noastră există aproximativ 2 000 de furtuni active în orice moment și că pe Pământ au loc în medie 50-60 de fulgere în fiecare secundă, este complet ridicol să vorbim despre un impact al HAARP asupra condițiilor meteorologice sau a cutremurelor”, a declarat Inan pentru AFP într-un e-mail din 24 aprilie 2024.
Morris B. Cohen de la Georgia Tech din SUA a fost de acord că „HAARP nu este capabil nici pe departe să controleze vremea”.
„În cel mai bun caz, HAARP este ca și cum ți-ai băga degetul într-un râu mare pentru a studia apa și modul în care curge. Aceste teorii ale conspirației sunt echivalente cu a spune că băgatul degetului într-un râu provoacă o inundație masivă, ceea ce este evident ridicol”, a scris el într-un e-mail la 24 aprilie 2024.
Hélène Galiègue, profesor și cercetător în electromagnetism și antene la Școala Națională de Aviație Civilă (ENAC) din Franța, a explicat că troposfera, unde au loc evenimentele climatice și meteorologice, nu este afectată în niciun fel de undele HF cu care operează proiectul HAARP și că „prin urmare, nu există niciun risc ca aceste unde să modifice clima în vreun fel”.
„Încălzirea particulelor în ionosferă indusă de HAARP este extrem de localizată și extrem de mică în comparație cu toate celelalte fenomene care afectează mișcarea particulelor în ionosferă, cum ar fi câmpul magnetic al Pământului. Ca și cum ai arunca un bob de nisip într-un râu, micul impact al bobului de nisip asupra apei va fi invizibil după doar câteva secunde”, a scris ea într-un e-mail din 2 mai 2024.
fix a technical bug14 noiembrie 2024 fix a technical bug
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
