Un angajat pozează cu un flacon de vaccin Pfizer-BioNTech Covid-19 la un centru de vaccinare din Cardiff, Țara Galilor, pe 8 decembrie 2020. AFP Photo / Justin Tallis

Nu există celule din fetuși umani într-un vaccin împotriva covid-19, iar vaccinurile ARN nu modifică codul genetic

Copyright AFP 2017-2021. Toate drepturile rezervate.

Un video, în care poate fi auzit un medic român care susține că un vaccin contra coronavirusului conține celule de fetus avortat și ARN care acționează asupra codului genetic, a fost distribuit de peste 1800 de ori pe Facebook în ultimele două săptămâni. Afirmațiile sunt false, explică mai mulți experți pentru AFP. În timp ce unele așa-numite vaccinuri cu "ARN mesager" (ARNm) trimit o instrucțiune genetică corpului, această instrucțiune dispare rapid și nu există posibilitatea ca aceasta să modifice ADN-ul pacientului; iar celulele de fetus nu sunt ingrediente ale vaccinurilor Covid-19 finale care se află acum în teste. Deși există vaccinuri dezvoltate în ultima jumătate de secol folosind culturi celulare care au fost inițial derivate din țesut fetal, aceste culturi au fost clonate în mod repetat, deci țesutul fetal original nu mai există în vaccinuri.

Videoclipul a fost publicat pe Facebook pe 29 noiembrie 2020. În această postare, distribuită de peste 1800 de ori, textul care introduce videoclipul spune: „Dr. Mircea Frențiu: "Acest vaccin este diferit de alte vaccine de până acum, conține celule umane de la fetuși AVORTAȚI
- este un vaccin cu ARN 
- conține celule umane de la fetuși albi AVORTATI (la 14 săptămâni) 
- acționează asupra codului genetic - pentru că este un vaccin cu ARN"
Acest video ar trebui să ajungă la fiecare dintre noi... ? Doamne ferește!
Sursa: Antena 3”

Captură de ecran cu postarea falsă, realizată pe 11 decembrie, 2020

Videoclipul reprezintă o versiune editată a unui segment de știri mai lung difuzat pe Antena3, un post de televiziune național privat. În materialul original, vizualizat de AFP, dar disponibil în prezent contra cost aici, doi medici sunt invitați în emisiune să vorbească, prin telefon, despre vaccinare. Versiunea din postarea de pe Facebook este editată și prezintă doar răspunsurile unui singur medic, Mircea Frențiu, care spune că nu se opune vaccinării în general, ci vaccinării obligatorii. Medicul vorbește apoi despre un nou vaccin care „din păcate, acționează asupra codului genetic, pentru că este un vaccin cu ARN”. Frențiu nu specifică la ce vaccin se referă.

Frențiu este un chirurg care a devenit faimos pentru că este medicul personal al cunoscutului actor Florin Piersic. De asemenea, apare des la un post TV local, unde găzduiește o emisiune legată de sănătate, distribuită pe YouTube. Într-un interviu telefonic cu AFP din 11 decembrie 2020, Frențiu a revenit asupra interviului său televizat și a spus că vorbele sale au fost scoase din context și că el descria, de fapt, mai multe tipuri diferite de vaccinuri, nu unul singur. Totuși, doctorul își asumă o parte din afirmații, așa cum vom vedea mai jos.

Afirmațiile din postarea de pe Facebook sunt false, după cum au explicat pentru AFP mai mulți experți, printre care și coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva Covid-19 din România.

Care este politica de vaccinare a României? 

În prezent, în România, vaccinurile nu sunt obligatorii. Cu toate acestea, există un program național de vaccinare în care părinții pot alege să își înscrie copii, care pune la dispoziție vaccinuri, cum ar fi vaccinurile ROR, DTP sau hepatita B, care oferă protecție împotriva unei serii de boli (rujeolă, oreion, rubeolă, difterie, tetanos, pertussis, hepatită etc.).

Sars-Cov2 a ucis peste 13 000 de persoane în România conform ultimului bilanț al guvernului publicat pe 14 decembrie 2020. De la începutul pandemiei, România a înregistrat peste 545 000 de cazuri confirmate, dintre care peste 440 000 s-au vindecat deja.

Guvernul român a publicat recent strategia națională de vaccinare pentru Covid-19. Textul precizează clar, la începutul celui de-al doilea capitol, la pagina 3: „Strategia de vaccinare împotriva Covid-19 în România stabilește viziunea, principiile și modul de acțiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului.” 

Există mai multe vaccinuri în curs de evaluare de către Comitetul pentru Produse Medicale de Uz Uman, organismul de reglementare al AEM responsabil cu pregătirea avizelor agenției cu privire la problemele legate de medicamentele pentru om.

Captură de ecran cu cele patru vaccinuri în stadiu avansat de aprobare, realizată pe 8 decembrie, 2020

Guvernul român nu a procurat încă niciun vaccin. Primul vaccin care va fi utilizat în România va fi cel care este „primul aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului”, a declarat pe 8 decembrie locotenent-colonel doctor Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva Covid-19 din România, pe 8 decembrie 2020, în timpul unei conversații pe Whatsapp cu AFP România. Așadar, va fi probabil utilizat unul dintre cele patru vaccinuri care sunt în ultima fază de evaluare, deși Gheorghiță a refuzat să ofere orice detalii și a sugerat că informațiile oficiale cu privire la strategia de vaccinare a guvernului român sunt prezentate în detaliu pe acest site.
 

Cum funcționează un vaccin cu ARN?

Gigantul american Pfizer și partenerul său german BioNTech au prezentat rezultatele etapei a treia de testare, care arată o eficacitate de 95% a vaccinului candidat. Marea Britanie a fost prima țară care a autorizat acest vaccin și primul pacient al campaniei naționale de vaccinare a primit injecția pe 8 decembrie. Cu toate acestea, efecte secundare asupra a două persoane care au prezentat reacții alergice severe după vaccin au determinat Marea Britanie să recomande persoanelor cu un fond alergic să evite vaccinul.


Celălalt vaccin ARNm avansat în fazele de evaluare este cel al firmei americane de biotehnologie Moderna.

Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință, vaccinul nu acționează asupra codului genetic, din cauza diferențelor semnificative dintre ADN și ARN. Genomul Sars-CoV-2 este compus din ARN, în timp ce genomul uman este compus din ADN.

„Codul genetic uman este ADN-ul. ARNm, care este utilizat în aceste vaccinuri, este o moleculă instabilă care are un rol specific. Codul genetic din ADN este copiat pe ARN și acea instrucțiune este decodificată de celule și transformată într-o proteină ”, a declarat Ștefan Dascălu, cercetător român în imunologie la Universitatea Oxford, în cadrul unui interviu telefonic din 8 decembrie 2020 .

ARN-ul mesager injectat are o durată de viață limitată. "Există deja câteva grame de ARN în corpul uman, de milioane de ori mai mult decât ARN-ul vaccin care va fi injectat", a declarat, de asemenea, geneticianul Axel Kahn pentru AFP la 2 decembrie. „Este clar că, după foarte puțin timp, după ce a condus la sinteza antigenilor (sau proteinelor, nota editorului) împotriva cărora se dezvoltă anticorpii, ARN-ul vaccinului va fi distrus”, a adăugat el.

Ideea unei modificări genetice nu se bazează pe „niciun fel de date științifice”, potrivit specialiștilor în domeniu, intervievați de AFP.

După cum este detaliat în aceste articole realizate de AFP, disponibile aici și aici, Dr. Maria Victoria Sanchez, de la laboratorul de cercetare a imunologiei și vaccinurilor IMBECU-CCT-CONICET din Argentina, spune că „transcrierea informațiilor genetice către o proteină are loc în citoplasmă și nu în nucleul celulei”, care conține ADN. „ARNm nu poate intra în ADN”, deoarece nu intră niciodată în nucleul celulei, a concluzionat dr. Sanchez.

În corpul uman, „aceasta este calea genetică: ADN-ul este copiat în ARN. Nu funcționează invers. " explică, de asemenea, geneticianul francez Alex Kahn

Copii ale materialului genetic ADN din COVID-19 la laboratorul de neurobiologie al Universității Cayetano Heredia din Lima, pe 27 iunie 2020. AFP Photo / Ernesto Benavides

Țesut de la fetuși umani avortați în vaccinul Covid-19?
 

În interviul său televizat, Dr. Frențiu a adăugat că publicul ar trebui să fie informat cu privire la conținutul noului vaccin: „Din păcate, acesta conține o cultură celulară compusă din fibroblaști luați din țesutul pulmonar de la fetuși masculini albi, avortați de 14 săptămâni.”

În timpul unui interviu telefonic cu AFP, dr. Frențiu a spus că, în interviul TV din postare, vorbea despre vaccinul AstraZeneca atunci când a menționat celulele de fetus uman și că a menționat acest detaliu pentru că „oamenii religioși ar putea găsi valoroasă informația înainte de a decide dacă să fie vaccinați sau nu”.

Este incorect, totuși, să afirmi că vaccinul conține celule fetale. La fel ca multe alte vaccinuri dezvoltate în trecut, noul vaccin Covra-19 al AstraZeneca a fost dezvoltat cu ajutorul liniilor celulare bazate inițial pe țesut fetal avortat. Aceste celule au fost reproduse într-un laborator în ultimele decenii, nu sunt celulele originale și nu sunt un ingredient al acestui vaccin, așa cum a explicat deja AFP.

În cazul acestui vaccin, vorbim despre liniile celulare MRC-5 și o altă linie celulară folosită pe scară largă, HEK 293, potrivit lui Steve Pritchard, managerul de comunicare pentru proiectele de vaccinuri ale Universitatății din Oxford, contactat de AFP Cehia prin e-mail. De asemenea, el este și purtătorul de cuvânt al AstraZeneca pentru vaccin.

Linia celulară MRC-5, cunoscută sub numele de Medical Research Council c. 5, este o cultură de celule recoltată în Marea Britanie în 1966 de la un fetus în vârstă de 14 săptămâni, conform grupului de cercetare American Type Culture Collection (ATCC). Au fost recoltate în urma unui avort voluntar care nu a avut nimic de-a face cu dezvoltarea vaccinului, spune Oxford Vaccine Group, un organism științific al Universității Oxford care a fost implicat în dezvoltarea vaccinului Covid-19 pentru AstraZeneca.

„Tulpinile de celule utilizate în prezent (numite WI-38 și MRC-5) au fost dezvoltate în anii 1960 folosind celule pulmonare luate de la doi fetuși avortați. Avorturile au fost legale și au fost realizate cu acordul mamelor, dar nu au fost efectuate în scopul dezvoltării vaccinului”, se spune aici. De atunci au fost reproduse în laborator și folosite pentru a dezvolta multe tipuri de vaccinuri.

Linia HEK-293, care a fost utilizată pentru dezvoltarea vaccinului AstraZeneca, se bazează pe celule prelevate din rinichiul unui fetus avortat în 1973. La fel ca în cazul MRC-5, celulele au fost clonate în mod repetat într-un laborator și sunt utilizate în diverse aplicații științifice. „Celulele HEK 293 utilizate în prezent sunt clone ale acelor celule originale, dar nu sunt ele însele celulele bebelușilor avortați”, a spus Steve Pritchard.

Liniile MRC-5 și HEK 293 sunt utilizate pentru cultivarea așa-numitului ingredient activ al vaccinului, care nu este altceva decât virusul slăbit, necesar pentru a forța sistemul imunitar să producă anticorpi pentru combaterea bolii. „După ce se dezvoltă, virusurile sunt purificate de mai multe ori pentru a îndepărta materialul de cultură celulară. Acest lucru face puțin probabil ca materialul uman să rămână în vaccinul final ”, spune Universitatea din Oxford pe pagina sa de vaccinuri.

AFP România a demitizat deja mai multe afirmații false despre Covid-19 și vaccinuri, care circulă pe rețelele de socializare. De exemplu, nu este adevărat că bețigașele de testare pentru Covid-19 pot sparge bariera hematoencefalică, că laureatul premiului Nobel Tasuku Honjo a spus că virusul a fost creat în China sau că aceste fotografii arată armata mexicană ajutând la vaccinările Covid-19.
 

Traducerea și adaptarea
COVID-19 VACCINARE