Nu există niciun ordin al UE care să impună dezafectarea barajelor „goale” din România

„Barajele golite vor fi dezafectate, nu reparate. Ordin de la UE.”, spun mai multe postări pe Facebook (aici, aici și aici) din 1 decembrie 2025, distribuite de sute de ori de atunci.

Afirmația a circulat online pe fondul faptului că mai multe lacuri de acumulare din România, inclusiv cele de la barajele Vidraru și Paltinu, au fost golite temporar pentru renovări sau din motive de siguranță.

Totuși, Comisia Europeană a declarat că nu există niciun ordin de dezafectare. Experți au spus pentru AFP că UE nu are competența de a emite un asemenea ordin.

Image

Capturi de ecran ale postărilor false de pe Facebook, realizate pe 18 decembrie 2025. Marcajele cu roșu au fost adăugate de AFP

Recent, lacul de acumulare al barajului Vidraru a fost golit complet pentru prima dată în aproape 60 de ani de existență, pentru a permite lucrări de reabilitare. Golirea controlată a barajului Vidraru a început în august 2025 și este necesară pentru modernizarea echipamentelor, spun autoritățile. Proiectul este așteptat să fie finalizat până la sfârșitul lunii februarie 2026.

În mod similar, în iunie 2025, autoritățile române au raportat o defecțiune tehnică la lacul de acumulare al barajului Paltinu, după ce inspecțiile au identificat probleme la sistemul de evacuare a apei, în special la vanele de golire de fund. Organismele de siguranță au recomandat scăderea controlată a nivelului apei pentru a permite verificări și reparații și pentru a reduce riscurile de inundații în contextul ploilor abundente.

Ploile abundente de la sfârșitul lunii noiembrie, venite pe fondul unui nivel al apei foarte scăzut în lacul de acumulare au lăsat peste 100.000 de persoane fără apă la robinet timp de mai multe zile, în zeci de localități din județele Prahova și Dâmbovița. Autoritățile au impus restricții, au furnizat apă cu cisternele și au apelat la rezervele de stat pentru situații de urgență, pe măsură ce situația a escaladat într-o criză publică, care a dus la demisia șefului Administrației Naționale „Apele Române”, în timp ce ministrul Mediului a fost chemat în Parlament pentru a explica modul de gestionare a crizei și s-a confruntat cu cereri de demisie din partea partidelor de opoziție, inclusiv cu o moțiune simplă. Alimentarea cu apă a fost ulterior reluată treptat. 

Pe 15 decembrie, autoritățile au anunțat și demararea procedurilor tehnice pentru repornirea grupurilor de producere ale Hidroelectrica de la baza barajului Paltinu, afirmând că intervenția este necesară pentru a asigura stabilitatea și siguranța pe termen mediu și lung a sistemului de alimentare cu apă deservit de lacul de acumulare.

Lucrările la aceste mari lacuri de acumulare din România au declanșat și un val de teorii conspiraționiste online. În august 2025, afirmații false potrivit cărora „francezii fură apa de la Vidraru” au fost demontate de experți, iar ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat încă de atunci că acest tip de dezinformare face parte dintr-un „război hibrid” mai amplu purtat în România.

Experți în dezinformare au semnalat recent că astfel de narațiuni pot submina încrederea publicului în autorități.

La sfârșitul lunii noiembrie, Buzoianu a explicat că lucrările efectuate la Vidraru și Paltinu „sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță” și „pentru a le face mai eficiente”. 

Totuși, aceste lucrări nu au legătură cu vreo decizie sau solicitare venită din partea Uniunii Europene.

Niciun ordin al UE pentru demolarea unui baraj

„Nu există nicio directivă sau regulament care să impună unui stat membru demolarea unui anumit baraj sau golirea unui anumit lac de acumulare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru AFP, într-un email din 16 decembrie 2026.

Comisia a adăugat că statele membre decid în mare măsură singure modul în care își gestionează infrastructura de apă pentru a îndeplini obiectivele de mediu ale UE.

„Statele membre au o marjă largă de apreciere în privința acțiunilor și măsurilor pentru atingerea obiectivelor directivelor europene”, a spus purtătorul de cuvânt.

De exemplu, potrivit articolului 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, orice măsură a UE care afectează gestionarea cantitativă a resurselor de apă, inclusiv deciziile care afectează direct sau indirect disponibilitatea apei, ar necesita aprobarea unanimă a tuturor statelor membre.

Autoritățile române neagă primirea vreunei solicitări din partea UE

Autoritățile române au confirmat, de asemenea, pentru AFP că nu au primit niciun ordin din partea UE pentru dezafectarea vreunui baraj național.

Reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au declarat pentru AFP, într-un email din 17 decembrie 2025, că ministerul „nnu a emis niciun act normativ pentru demolare sau dezafectare a unor baraje ca urmare a unor directive europene”.

MMAP a mai spus pentru AFP că „golirea acumulărilor Vidraru și Paltinu a fost solicitată de deținătorii amenajărilor respective (Hidroelectrica S.A. și respectiv Administraţia Naţională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița) pentru reparații sau reabilitări/modernizări, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare”. „Nu au fost obligații UE care să impună aceste intervenții la cele două acumulări”, au adăugat reprezentanții ministerului.

Image

Această fotografie arată steagurile Uniunii Europene în fața clădirii Berlaymont, sediul Comisiei Europene, la Bruxelles, pe 15 decembrie 2025 (AFP / Nicolas TUCAT)

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a respins, la rândul său, într-un email către AFP din 17 decembrie 2025, afirmațiile potrivit cărora Bruxelles-ul ar fi ordonat dezafectarea barajelor, precizând că „Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul național”. 

ANAR a explicat că instituția nu este singurul proprietar de baraje. În prezent, ANAR „administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mai mică importanță, Hidroelectrica  administrează 99 de baraje importante, iar peste 1.500 de baraje mici, de importanță locală, aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice, realizate în special pentru piscicultură şi agrement”, au precizat reprezentanții instituției. 

„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională”, a adăugat ANAR. 

„Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate”, au transmis aceștia pentru AFP, adăugând că evaluarea și eventualele decizii privind conservarea, post-utilizarea sau abandonarea se fac strict pe baza normativului NTLH-033/2002, care a fost aprobat„anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor”.

Potrivit legislației naționale, operațiunile de abandonare a unui baraj se realizează pe baza unei documentaţii speciale întocmite prin grija deţinătorului, care „se aprobă de autoritatea centrala tutelara a deţinătorului acestuia, prin ordin al ministrului, pe baza avizului Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului” (articolele 20 și 21).  

„România decide suveran, prin instituțiile sale, ce astfel de structuri mici se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează, cu scopul clar să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, a concluzionat ANAR pentru AFP.

Într-un comunicat de presă similar, făcut public, ANAR a adăugat că „barajele mari, strategice și importante pentru România, cum sunt Porțile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz, nu sunt vizate de astfel de recomandări și sunt proiectate, construite și monitorizate conform unor standardelor stricte de siguranță”.

„În prezent în România nu sunt planificate baraje pentru demolare sau dezafectare”, a precizat ministerul Mediului.

Demolarea barajelor nu poate fi impusă de la Bruxelles

Organizații de mediu europene și locale au explicat, de asemenea, că Bruxelles-ul nu poate forța România să își dezafecteze barajele.

Dam Removal Europe (DRE), o coaliție de organizații de mediu care lucrează la proiecte de restaurare a râurilor în întreaga Europă, a declarat că eliminarea barajelor în Uniunea Europeană nu poate fi impusă la nivel european și necesită aprobarea națională.

„Uniunea Europeană nu are competențe exclusive în domeniul mediului, astfel că proiectele nu pot fi realizate fără aprobarea națională”, a transmis organizația într-un răspuns scris pentru AFP din 8 decembrie 2025.

DRE a mai explicat că, potrivit Regulamentului UE privind restaurarea naturii (NRR), intrat în vigoare în 2024, statele membre trebuie să elaboreze planuri naționale de restaurare care să identifice barierele artificiale ce afectează conectivitatea râurilor, însă alegerea structurilor care urmează să fie eliminate rămâne la nivel național.

„Decizia privind exact ce bariere să fie eliminate — ce râuri, ce baraje/praguri/canale, și când — rămâne o sarcină națională sau sub-națională (regională/locală), bazată pe circumstanțele locale”, precum ecologia, nevoile de hidroenergie, controlul inundațiilor sau alimentarea cu apă, a precizat organizația. „Implementarea eliminării barierelor va varia, așadar, semnificativ de la o țară la alta”, au adăugat reprezentanții DRE.

Potrivit DRE, acest regulament se concentrează în principal pe „barierele învechite”, definite ca structuri care „nu mai îndeplinesc o funcție legitimă sau legală”, și exclude barajele care sunt încă utilizate pentru hidroenergie, protecție împotriva inundațiilor sau alimentare cu apă.

Demolările se concentrează pe structuri mici și învechite

WWF România a declarat că în prezent există foarte puține inițiative în țară care vizează eliminarea barierelor de pe râuri și niciuna care să aibă ca țintă baraje hidroelectrice funcționale.

„Din câte știm noi, nu există nici măcar un singur astfel de proiect de înlăturare care să aibă în vedere un baraj hidroenergetic funcțional”, a transmis organizația într-un răspuns scris pentru AFP din 4 decembrie 2025.

WWF a explicat că, există câteva inițiative de înlăturare de obstacole de pe râuri mici, dar acestea „care vizează 'praguri de fund' sau, într-un caz, un baraj care nu se mai află în stadiu funcțional de foarte mulți ani. Este vorba, în general, de obstacole învechite, care nu își mai îndeplinesc funcția”.

„Le numim în general 'obstacole', tocmai pentru că nu este vorba doar de baraje. Mai mult, rareori este vorba de baraje. Și nu este niciodată vorba de baraje funcționale și folositoare, ci de unele care au ajuns dăunătoare oamenilor și naturii”, a spus organizația.

WWF a adăugat că „aceste inițiative, multe dintre ele aparținând societății civile, vor fi duse la îndeplinire cu acordul, avizele necesare și chiar în parteneriat cu instituțiile abilitate ale statului.”.

Referindu-se la Regulamentul privind restaurarea naturii, WWF a spus că statele membre ale UE trebuie să pregătească „ppână la finalul anului 2026 planul național de restaurare care ar trebui să includă și măsuri de îmbunătățire a condițiilor de curgere a râurilor pe 25.000 km de lungime de râuri din Europa”.

Totuși, organizația a subliniat că, deși regulamentul poate implica și eliminarea unor baraje sau obstacole nefuncționale de pe râuri, acesta nu impune demolarea barajelor care sunt încă în exploatare.  

AFP a demontat anterior numeroase afirmații înșelătoare care acuzau Uniunea Europeană că ar controla în secret politicile naționale, resursele naturale sau infrastructura, de exemplu aici, aici, aici, aici sau aici.