UE nu are competența de a anula alegerile în statele sale membre

„UE anunță crearea organizației numită 'Scutul Democratic European' care va permite anularea rezultatelor din orice țară ale alegerilor, dacă aceste rezultate nu se potrivesc cu interesele ei (adică ale Uniunii Europene)”, scrie o postare pe Facebook din 8 februarie 2025.

Afirmații similare au fost postate și pe TikTok, de un utilizator care, de asemenea, spune că „SDE are rolul de a anula alegerile în toate țările în care rezultatul nu convine Bruxelles-ului”. Acesta afirmă și că „începutul anchetei penale împotriva lui Călin Georgescu are o explicație foarte simplă și vine de la Bruxelles”. Postarea a fost distribuită de peste 800 de ori. 

Postări similare circulă și în mai multe limbi, precum engleză, spaniolă, catalană sau slovacă . În Franța, afirmația a fost împărtășită de un fondator al partidului politic naționalist Les Patriotes, Florian Philippot. La fel ca mulți alți utilizatori, în afirmația sa el a sugerat, în mod fals, că UE este responsabilă pentru recenta anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din România. 

Multți din utilizatorii din România au distribuit, și ei, spre exemplu aici sau aici, postarea lui Philippot.

Image

Captură de ecran de pe Facebook realizată pe 6 martie 2025

Dar aceste afirmații sunt nefondate: nici comisia specială instituită de Parlamentul European, nici alt organism al UE nu poate anula alegerile naționale.

Scutul European pentru Democrație

În timpul campaniei sale pentru președinția Comisiei Europene din 18 iulie 2024, Ursula von der Leyen a lansat ideea creării unui Scut european al democrației: „Dacă îmi acordați astăzi încrederea dumneavoastră, Comisia va propune un Scut european al democrației. UE are nevoie de propria sa structură dedicată combaterii manipulării informațiilor și interferențelor străine” (link arhivat aici). 

Înainte de a ajunge la schița finală a acestui proiect, Parlamentul European a votat, la 18 decembrie 2024, pentru crearea unei noi comisii speciale cu obiectivul de a preveni „interferența străină în toate procesele democratice ale Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea” (linkuri arhivate aici și aici).

Compusă din 33 de deputați europeni, această comisie a ales-o pe fostul ministru francez al afacerilor europene Nathalie Loiseau în calitate de președinte la 3 februarie 2025 (link arhivat aici).

„Comisia va evalua legislația și măsurile UE existente și planificate în lumina posibilelor interferențe rău intenționate în procesele democratice, inclusiv în vederea viitorului Scut European pentru Democrație inclus în orientările politice 2024-2029 ale Comisiei”, poate fi citit pe site-ul Parlamentului European (linkuri arhivate aici și aici). 

Obiectivul principal al viitorului mecanism este de a consolida capacitatea UE de a detecta, analiza și contracara atacurile interne și externe asupra democrației, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru AFP la 11 februarie 2025. „Acesta va consolida, de asemenea, integritatea și corectitudinea alegerilor, va consolida controalele și echilibrele democratice și va dezvolta pregătirea și reziliența societății”, a adăugat ea. 

UE nu poate anula alegerile

„UE nu are în niciun caz puterea sau intenția de a invalida alegerile din statele membre ale UE. Afirmația contrară este inexactă, înșelătoare și participă la o campanie de dezinformare”, a declarat Nathalie Loiseau pentru AFP.

Armando Alvares García Júnior, profesor de drept internațional public și cercetător la Universitatea Internațională din La Rioja, a fost de acord cu Loiseau în declarațiile pentru AFP din 17 februarie. 

Potrivit lui Alvares, Comisia „nu poate interveni în rezultatele electorale ale statelor membre”. „Obiectivul său este să combată dezinformarea și să protejeze integritatea proceselor democratice împotriva amenințărilor externe, cum ar fi atacurile cibernetice și manipularea informațiilor”, a spus el.

La rândul său, Xavier Pons Ràfols, profesor de drept internațional public la Universitatea din Barcelona, a declarat la 17 februarie cu privire la afirmația virală: „Este un fals absolut, un nonsens și o manipulare evidentă”. 

„Nici această comisie (...), nici Parlamentul European și nici o altă instituție a Uniunii Europene (...) nu are puterea de a anula un proces electoral în vreun stat membru”, a explicat Pons.

Convenția europeană a drepturilor omului și Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția angajează țările UE să garanteze imparțialitatea proceselor electorale.

„Atunci când un stat încalcă aceste principii, UE îl poate sancționa prin suspendarea dreptului său de vot în Consiliu, reducerea fondurilor europene sau deschiderea unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar”, a declarat Alvares. „În acest fel, UE asigură integritatea democratică fără a interveni direct în procesele electorale naționale.”

Potrivit lui Pons, UE „respectă profund sistemele politice democratice ale statelor sale membre (art. 4.2 din TEU). În niciun caz nu poate anula alegeri, schimba guverne sau sisteme politice sau orice alte prostii de acest gen care pot circula pe net” (link arhivat aici). 

Image

Captură de ecran a articolului 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, realizată la 7 martie 2025. Text subliniat în portocaliu de AFP.

Ca răspuns la afirmațiile înșelătoare răspândite pe rețelele de socializare, Comisia Europeană a postat pe contul său X la 6 februarie, în limba spaniolă: „Nu, Comisia Europeană nu intervine în alegerile naționale. Acestea sunt reglementate de norme și proceduri pentru care fiecare stat membru este responsabil. Da, alegerile libere și corecte sunt piatra de temelie a democrațiilor noastre. Și ne dorim ca ele să rămână astfel.”

În cazul unor nereguli în procesul de votare, instanțele și comisiile electorale din fiecare stat sunt cele care au competența de a anula alegerile, subliniază Pons.

UE nu a anulat alegerile din România

În România, această dezinformare a fost intens răspândită, unele postări susținând în mod fals că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 s-a făcut la ordinul Bruxelles-ului. 

Pe 24 noiembrie 2024, candidatul extremei drepte Călin Georgescu a provocat surpriza în primul tur al alegerilor prezidențiale. Suspectat însă că ar fi beneficiat de o campanie de susținere ilicită pe platforma TikTok, Georgescu nu a mai putut continua cursa electorală deoarece întreg procesul electoral a fost anulat.

Deși postări virale susțin că UE a invalidat alegerile din România, Curtea Constituțională a fost cea care a anulat alegerile din decembrie 2024, pe fondul suspiciunilor de interferență rusă (link arhivat aici).

„Curtea Constituțională [a României] a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din cauza dovezilor întemeiate ale interferenței străine în procesul electoral (în acest caz, interferența a fost rusă)”, a subliniat Xavier Pons Ràfols.

Image

Candidatul prezidențial de extremă dreapta Călin Georgescu ajunge la o demonstrație împotriva anulării alegerilor prezidențiale în fața unei secții de votare din Mogosoaia, lângă București, pe 12 august 2024 (AFP / Daniel MIHAILESCU)

Matthias Kettemann, profesor și director al Departamentului de Teorie Juridică și Viitorul Dreptului din cadrul Universității din Innsbruck, a adăugat: „Din cauza campaniei de dezinformare identificate de Curtea Constituțională a României, inclusiv utilizarea de conturi false pentru a coordona o campanie și reclame politice pe TikTok care nu au fost etichetate în mod clar, este probabil că DSA [n.r.: legislația europeană privind serviciile digitale] a fost încălcată” (link arhivat aici).

În ianuarie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea lui Călin Georgescu de anulare a acestor alegeri (link arhivat aici). Decizia a devenit definitivă pe 6 martie, după ce a fost contestată de Georgescu. 

Pe 26 februarie 2025, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații și promovarea cultului persoanelor acuzate de genocid. Acesta a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile și nu are voie să părăsească țara. Georgescu neagă comiterea de infracțiuni, susținând că este nevinovat și că acesta „este un dosar politic”.

Alegerile prezidențiale urmează să fie reluate în luna mai.

Competențele UE au fost deja interpretate greșit

Nu este prima dată când rolul UE în alegerile naționale este pus sub semnul întrebării. În ianuarie 2025, declarațiile fostului comisar european Thierry Breton în apărarea legislației europene privind serviciile digitale (DSA) au făcut obiectul a numeroase comentarii și interpretări (link arhivat aici).

În timp ce Breton se referea la acuzațiile de nereguli în alegerile din România și la sprijinul deschis al lui Elon Musk pentru AfD în timpul campaniei electorale din Germania, unele mesaje virale au distorsionat cuvintele sale ca o declarație de competență pentru anularea alegerilor de către UE (cum ar fi aici și aici).

După ce Elon Musk l-a numit pe Breton, într-o postare X, „tiran al Europei”, fostul comisar a reacționat imediat, declarând că Uniunea Europeană „nu are niciun mecanism de anulare a alegerilor oriunde în UE”.