UE nu a interzis gospodăriilor românești să utilizeze apa din râuri

Mai multe articole din sfârșitul lunii mai 2025 (aici, aici sau aici) afirmă că „proprietarii de terenuri nu mai pot utiliza apa fără autorizație” și că „Comisia Europeană a emis un avertisment și va impune restricții privind utilizarea apei din surse naturale”.

„Extracția apei din râuri și pârâuri fără autorizație este interzisă, iar scopurile cele mai vizate sunt udarea grădinilor și a terenurilor agricole”, se menționează în articole. Acestea adaugă, de asemenea, că „încălcarea acestor reguli se pedepsește cu amenzi ce pot ajunge până la 10.000 de euro.”

Articolele au fost distribuite pe rețelele sociale, însoțite de afirmații potrivit cărora România ar fi direct afectată. „România: Decizie pentru proprietarii de terenuri și case. NU mai puteți folosi apa fără autorizație. Se aplică amendă. E ordin de la UE”, se putea citi în mai multe postări, cum ar fi aici și aici.

Afirmațiile au fost postate și pe Facebook de fostul deputat PSD și AUR Dumitru Coarnă și distribuite de peste 1.200 de ori.

Unele postări și articole au răspândit, de asemenea, zvonul fals că Franța ar interzice colectarea apei de ploaie pentru udarea grădinilor fără autorizație începând cu 1 iulie 2025 (aici sau aici). Distribuite fără context, postările au determinat unii utilizatori români să creadă în mod eronat că restricția se aplică și în țara lor.

Creșterea numărului acestor afirmații a avut loc la scurt timp după alegerile prezidențiale din 18 mai din România, în care candidatul pro-UE Nicușor Dan l-a învins pe George Simion, liderul partidului naționalist de extremă dreapta AUR, care a fost susținut de fostul candidat și politician de extremă dreapta Călin Georgescu. Atât Simion, cât și Georgescu au promovat frecvent discursuri anti-UE, inclusiv afirmații că Bruxelles amenință suveranitatea națională, un mesaj care a avut un ecou deosebit în zonele rurale. 

„Ați râs de Călin Georgescu! Dar el a spus multe pentru cei care ÎNȚELEG! Nu pentru oi!”, spune un comentariu sub o postare pe Facebook despre presupusele restricții privind apa impuse de UE.

Însă, în realitate, nu există nicio directivă, regulament sau propunere a UE care să interzică românilor utilizarea apei în scopuri casnice sau agricole, și nici nu există amenzi UE pentru o astfel de utilizare.

Image

Capturi de ecran ale unei postări false pe Facebook (stânga) și ale unui articol (dreapta) realizate pe 17 iunie 2025. Crucea roșie a fost adăugată de AFP

Nicio directivă UE nu interzice utilizarea privată a apei

Uniunea Europeană reglementează resursele de apă prin politica de mediu, dar nu restricționează utilizarea surselor de apă de către persoane fizice. În contextul secetelor tot mai frecvente și al schimbărilor climatice, măsurile UE vizează promovarea durabilității pentru a combate deficitul de apă, nu limitarea accesului personal.

Trei dintre cele mai relevante directive – Directiva-cadru privind apa (arhivată aici), Directiva privind apele subterane (arhivată aici) și Directiva privind apa potabilă (arhivată aici) – stabilesc obiective generale pentru protejarea calității apei, prevenirea poluării și asigurarea accesului la apă potabilă pentru consumul uman, dar niciuna dintre acestea nu interzice utilizarea apei provenite din râuri sau cursuri de apă și nu impune amenzi.

În plus, responsabilitatea pentru punerea în aplicare a politicilor UE revine individual statelor membre, ceea ce înseamnă că normele privind utilizarea apei sunt stabilite la nivel național.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat pentru AFP că nu a fost adoptată sau propusă nicio astfel de legislație.

„Legislația UE nu reglementează și nu restricționează accesul la apă și utilizarea acesteia, iar Comisia nu are în vedere să propună o astfel de legislație”, a declarat Maciej Berestecki, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pentru AFP, pe 17 iunie 2027.

În România, gestionarea resurselor de apă este reglementată de Legea apelor nr. 107/1996, precum și de Normele privind igiena și sănătatea publică în mediul de viață al populației. Niciuna dintre acestea nu conține dispoziții care să impună amenzi pentru utilizarea apei din surse naturale în gospodării, așa cum se afirmă în postările virale.  

Pe 27 mai 2025, Ministerul Mediului din România a publicat o declarație oficială prin care a respins afirmația potrivit căreia „utilizarea apei de ploaie fără autorizație ar fi interzisă în România, iar nerespectarea acestei presupuse reglementări ar atrage amenzi de până la 10.000 de euro”. „Aceste afirmații sunt false”, a declarat ministerul, adăugând că „nu există nicio reglementare la nivelul Uniunii Europene sau în legislația națională care să interzică colectarea și utilizarea apei de ploaie de către cetățenii români” (link arhivat aici). 

AFP nu a găsit niciun nou regulament, lege (aici, aici) sau propunere legislativă – nici în România, nici la nivelul UE – care să impună amenzi sau să solicite autorizații speciale pentru utilizarea individuală a apei din râuri.

Multe postări și articole menționează regiunea germană a Lacului Constanța (sau Bodensee), unde o perioadă de secetă a determinat autoritățile locale să reamintească locuitorilor, în mai 2025, că pomparea apei din râuri sau pâraie fără autorizație poate duce la amenzi de până la 10.000 de euro. Acest exemplu a fost relatat în mass-media germană, dar ca o decizie a autorităților locale, nu ca o regulă la nivelul UE.

România, printre țările UE cele mai afectate de secetă

România este extrem de vulnerabilă la secetă, un fenomen care a afectat în mod repetat agricultura și economia țării în ultimele două secole. 

Potrivit unui studiu realizat de patru cercetători români și publicat în aprilie 2025 (arhivat aici), țara a cunoscut perioade frecvente de precipitații scăzute în ultimii 172 de ani, inclusiv câteva secete severe care au avut consecințe sociale și economice majore. 

Una dintre cele mai recente perioade de secetă severă, din 2018 până în 2021, a început în Transilvania și s-a extins în regiunile sudice și estice, înregistrându-se un deficit de apă de 62 % în 2020. Seceta a devastat recoltele de toamnă în unele părți ale Moldovei și Dobrogei, unde fermierii din anumite zone au pierdut până la jumătate din producție. 

Image

O fermieră locală arată un porumb subdezvoltat într-un câmp de porumb uscat din ferma sa din apropierea orașului Urziceni, 29 iulie 2024 (AFP / Daniel MIHAILESCU)

Conform celui mai recent raport Eurostat publicat în martie 2025, România s-a situat printre primele trei țări din UE cu cel mai ridicat nivel de stres hidric în 2022, alături de Cipru și Malta.

Conform raportului, indicele de exploatare a apei (WEI+) din România a depășit 20 de procente, pragul care semnalează deficitul de apă, comparativ cu media UE de doar 5,8 %. Din 2011, România a depășit în mod constant pragul de 15 de procente. Indicele măsoară cantitatea de apă dulce extrasă în raport cu resursele regenerabile, cum ar fi apele subterane și apele de suprafață, evidențiind presiunea exercitată asupra sistemului de alimentare cu apă din România.

Un raport separat al Băncii Mondiale din martie 2025 avertizează că „furnizorii de servicii de apă din România sunt conștienți de riscurile crescânde de secetă, dar nu au pregătirea și nici capacitatea necesare pentru a gestiona seceta” (pagina 22), ridicând îngrijorări cu privire la reziliența țării la șocurile climatice și non-climatice viitoare.

Cele mai recente date de la sfârșitul lunii mai 2025 indică o scădere a debitelor râurilor și agravarea secetei în cea mai mare parte a Europei, potrivit Comisiei Europene, care afirmă că aceste condiții sunt cauzate de temperaturi peste medie și precipitații scăzute în cea mai mare parte a continentului de la începutul anului (linkuri arhivate aici și aici). 

AFP a verificat alte informații eronate legate de climă aici.