Există criterii stricte pentru arestarea jurnaliștilor în conformitate cu legislația UE privind libertatea presei

„Noua 'Legea europeană privind libertatea presei' a Ursulei (președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen – n. red.) permite arestarea jurnaliștilor dacă acest lucru este în 'interesul public'”, scrie o postare pe Facebook în limba română din 9 august 2025, distribuită de peste 60 de ori. Postări similare pot fi găsite aici și aici.  

Potrivit acestor postări, noua lege a libertății presei din UE protejează jurnaliștii și sursele lor, dar articolele 3(b) și 4(c) ar permite arestarea dacă se consideră că este în „interes public”.

Afirmații similare au fost răspândite și în articole publicate aici și aici. 

Image

Capturi de ecran ale unei postări pe Facebook și ale unui articol înșelător realizate pe 9 septembrie 2025

„Asta nu cumva se numește CENZURĂ?!?”, a comentat un utilizator în română. „Asta numiți voi presă liberă, niciodată în istoria Europei nu a fost o asemenea dictatură!”, a scris altul.

Aceleași afirmații înșelătoare au circulat și în germană, unde legea a fost catalogată drept dictatorială, dar și în maghiară, unde unii utilizatori au cerut chiar arestarea Ursulei von der Leyen.

În realitate, afirmația că noua lege ar permite arestarea jurnaliștilor „în interes public” este înșelătoare și se bazează pe o interpretare greșită a actului, au explicat mai mulți experți pentru AFP.

La ce se referă noua lege

Reacționând la o postare pe X a comisarei europene pentru valori și transparență Vera Jurova, prin care era anunțată prima propunere a legii, premierul Viktor Orbán a criticat personal actul încă din 2023, susținând că acesta va recrea sistemele de cenzură din Germania nazistă și Uniunea Sovietică. După cum au explicat experții (link arhivat aici), abuzurile sistematice ale legislației media și finanțării de stat în țări precum Polonia și Ungaria au fost printre motivele principale care au dus la elaborarea noii legi. Actul a fost adoptat oficial în martie 2024, Ungaria încercând să conteste proiectul, însă acesta a intrat în vigoare pe 8 august 2025 (link-uri arhivate aici, aici și aici).

Textul integral al legii poate fi consultat în română aici (link arhivat aici).

Pe scurt, legea prevede că guvernele nu pot interveni în deciziile editoriale. Protecția surselor este garantată la nivelul întregii Uniuni. Au fost introduse și bariere legale împotriva folosirii programelor spion, precum Pegasus, și împotriva reținerilor arbitrare – pentru acestea fiind necesară o decizie judecătorească.

Pentru avocatul specializat în dreptul mass-media Nikolaus Forgó, de la Universitatea din Viena, chiar titlul legii – Actul european pentru libertatea mass-media (EMFA) – arată că este „despre drepturile jurnaliștilor”. „Întărirea independenței mass-media” este „regula și scopul întregului act legislativ”, a scris acesta către AFP pe 27 august 2025.

În decembrie 2023, organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF) afirma că UE face „un pas important pentru dreptul la informare” prin adoptarea EMFA.

În ce cazuri pot avea loc arestări?

Contrar afirmațiilor vehiculate în postările înșelătoare, mai mulți experți în drept au explicat pentru AFP că Actul european privind libertatea mass-media, împreună cu alte legi, sprijină libertatea presei. Afirmația că jurnaliștii ar putea fi încarcerați în baza EMFA este „înșelătoare”.

Articolul 4(3b) din regulament se referă la condițiile pentru reținerea personalului editorial. Textul prevede explicit că „sursele jurnalistice și comunicațiile confidențiale” trebuie să fie „protejate efectiv” în statele membre. Astfel, jurnaliștii nu pot fi obligați să își divulge sursele, iar personalul editorial nu poate fi reținut, sancționat sau interceptat.

Paragraful următor, articolul 4(4), stabilește excepții „în următoarele condiții”, de exemplu dacă reținerea este „justificată de la caz la caz de un motiv imperativ de interes public și să fie proporțională” și dacă face „obiectul unei autorizări prealabile din partea unei autorități judiciare sau a unei autorități decizionale independente și imparțiale”.   

„Dacă această excepție (prevăzută la articolul 4 – n. red.) nu ar exista”, spune Forgó, „ar putea deveni imposibil, din punct de vedere legal, să percheziționezi redacții, chiar și în situații în care se știe că acolo se pregătesc sau s-au comis infracțiuni teroriste.” Expertul a dat un exemplu ipotetic: „Dacă Al-Qaeda s-ar baricada într-o redacție, aceasta ar putea deveni ‘imună’ – și asta, desigur, nu se poate accepta.”

Directorul științific al Institutului pentru Dreptul European al Mass-media, Mark David Cole, a confirmat de asemenea într-o conversație telefonică cu AFP, pe 28 august 2025, că excepțiile prevăzute de articolul 4 sunt „atât de strict definite” încât jurnaliștii nu pot fi „pur și simplu băgați la închisoare”.

„Noua lege europeană a libertății presei nu permite arestarea arbitrară a jurnaliștilor”, a clarificat și avocatul Christian Solmecke pentru AFP prin intermediul unui purtător de cuvânt, într-un e-mail din 27 august 2025. „În realitate, regulamentul consolidează protecția presei și a surselor.” Intervenții precum arestarea sau supravegherea sunt acum „explicit interzise” și „posibile doar în cazuri excepționale foarte limitate”. Solmecke a rezumat că arestarea jurnaliștilor este „posibilă doar” dacă „este prevăzută de lege, proporțională, justificată de un interes public major și aprobată de o autoritate judecătorească independentă”.

Deoarece aprobarea trebuie dată de o autoritate judecătorească independentă, regulamentul ia în considerare legislațiile naționale diferite din UE, după cum a notat agenția germană de presă dpa într-un fact-check publicat pe 15 august 2025. Afirmațiile din social media ignoră acest aspect.

Conform regulamentului, măsuri precum reținerea nu trebuie să încalce Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Articolul 11 din Cartă stipulează: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a primi și de a răspândi informații și idei, fără amestecul autorităților publice și indiferent de frontiere.” În plus, se arată că „libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.”

„O referire generală la un presupus interes public nu este suficientă”, a concluzionat expertul Forgó – contrar celor afirmate online.

Funcția de protecție a legii prevalează, spun experții

Avocatul Nikolaus Forgó a explicat că Actul european privind libertatea mass-media nu a fost decis de von der Leyen sau de Comisie: „Un astfel de regulament este o lege; are nevoie de aprobarea Consiliului (adică reprezentanții guvernelor statelor UE) și a Parlamentului European”, a subliniat acesta.

AFP l-a întrebat pe expertul în drept european Mark David Cole dacă poate fi exclus ca statele membre să abuzeze de EMFA pentru a restrânge libertatea de exprimare. Răspunsul său a fost că nu se poate exclude „complet” în toate statele membre, deoarece în Europa există „anumite evoluții care, cu ani în urmă, nu ar fi fost considerate posibile”.

Totuși, Cole a subliniat că EMFA „în mod clar” nu încurajează și nu facilitează aceste evoluții.

„Situația juridică a jurnaliștilor nu a devenit mai nesigură, ci considerabil mai sigură decât era înainte”, a fost de acord și Solmecke.

AFP a demontat și alte informații false despre președinta Comisiei Europene, de exemplu aici și aici.