Postările virale susțin fals că Uniunea Europeană ar permite copiilor să-și schimbe sexul „indiferent de vârstă”
- Publicat pe 16 Octombrie 2025, la 15:20
- 7 minute de citit
- De: AFP România
Copyright © AFP 2017-2025. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Strategia privind egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030 este un plan de politică al Comisiei Europene elaborat pentru a ghida cooperarea dintre statele membre ale UE în domeniul egalității și al combaterii discriminării. Deși nu are efect juridic obligatoriu și nu poate modifica legislația națională, postări și articole online susțin în mod fals că aceasta ar obliga țările să le permită copiilor, indiferent de vârstă, să își aleagă sau să își schimbe legal genul. Totuși, fraza citată din strategie a fost interpretată greșit. Documentul doar încurajează statele membre să facă schimb de bune practici și nu se referă la copii sau minori.
Articole (aici, aici, aici), postări (aici, aici) și videoclipuri (aici) distribuite pe Facebook, TikTok, Instagram și YouTube în limba română de sute de ori de la începutul lunii octombrie 2025 sugerează că „UE vrea să le permită copiilor, indiferent de vârstă, să își schimbe genul”.
Unele dintre aceste postări mai afirmă că „părinții vor fi înlocuiți de birocrați” sau că „tranziția de gen va fi plătită din bani publici, în numele unui bine care sfidează logica și știința”. Altele susțin chiar că „statele care nu implementează aceste măsuri vor avea fondurile blocate”.
Multe dintre ele citează drept „dovadă” un fragment din noua strategie, care arată: „Comisia va facilita schimbul de bune practici între statele membre pentru a sprijini dezvoltarea unor proceduri de recunoaștere legală a genului bazate pe autodeterminare, fără restricții de vârstă.”
Narațiunea a fost promovată și de partidul de extremă dreapta AUR, care a afirmat că „această tentativă de impunere a ideologiei de gen reprezintă o agresiune fără precedent la adresa familiei, a valorilor creștine și a echilibrului psihologic și fizic al copiilor români”.
Afirmațiile care circulă în România par să provină dintr-un articol publicat de The Telegraph pe 8 octombrie 2025, intitulat „Copiii și-ar putea alege genul la școală, potrivit unei propuneri UE”.
Ziarul britanic a descris strategia privind egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030 drept o „propunere a UE” care ar putea permite „copiilor să își aleagă propriul gen” și care ar putea duce la „eliminarea limitelor de vârstă pentru recunoașterea de gen”. Articolul mai sugera că „terapia pentru a verifica dacă un copil dorește cu adevărat să își schimbe genul” ar fi „interzisă” conform planului. „Statele membre ar putea fi pedepsite pentru contestarea ideologiei de gen, potrivit unei noi strategii prezentate de Comisia Europeană”, scrie publicația.
Totuși, aceste interpretări nu corespund conținutului real al documentului Comisiei Europene. Documentul nu introduce reguli noi și nu menționează termenii „copii” sau „minori”. În plus, strategia nu este o propunere legislativă, ci un cadru de politici fără caracter obligatoriu, care nu poate crea sau modifica legi în statele membre.
Strategia face parte din cadrul „Uniunea Egalității” al Comisiei Europene și a fost prezentată (link arhivat aici) pe 8 octombrie 2025. Ea continuă strategia similară 2020–2025 privind egalitatea LGBTIQ+ și stabilește noi priorități pentru combaterea discriminării împotriva persoanelor LGBTIQ+ în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, incluziunea socială și recunoașterea legală a genului.
Pasaj interpretat greșit
Documentul „Uniunea Egalității – Strategia privind egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030”, adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2025, nu este o lege, ci un cadru de politici.
Strategia are ca scop „protejarea persoanelor LGBTIQ+ împotriva practicilor dăunătoare și a infracțiunilor motivate de ură, consolidarea comunităților LGBTIQ+ și a organismelor care promovează egalitatea, precum și implicarea societății civile, a statelor membre și a altor actori.”
Acolo, Comisia observă că regulile privind schimbarea genului legal diferă semnificativ între țările UE: „În timp ce unele state membre au adoptat modele bazate pe autodeterminare, altele impun proceduri medicale, pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a considerat că pot încălca drepturile omului” (pagina 15).
În acest context, Comisia spune că va sprijini schimbul de bune practici între statele membre pentru dezvoltarea unor proceduri „bazate pe autodeterminare și fără restricții de vârstă”.
Aceasta înseamnă facilitarea dialogului între țări, nu impunerea unor reguli la nivelul întregii UE, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-o conferință de presă. În document nu există nicio mențiune explicită despre „copii” sau „minori”.
Termenul „fără restricții de vârstă” exista și în strategia anterioară 2020–2025 (pagina 16): „Comisia va încuraja schimbul de bune practici între statele membre privind implementarea unor proceduri de recunoaștere legală a genului bazate pe principiul autodeterminării și fără restricții de vârstă.” Nici acel document nu menționa explicit „copii” sau „minori”.
Comisia Europeană: afirmațiile sunt „pur și simplu false”
Contactată de AFP, Reprezentanța Comisiei Europene în România a respins pe 10 octombrie 2025 afirmațiile virale, reiterând același mesaj transmis mai devreme în ziua respectivă la conferința de presă de la Bruxelles.
La briefingul din Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Eva Hrnčířová, a declarat că strategia urmărește să asigure „tratamentul egal al tuturor persoanelor, fără discriminare, în Europa”.
Potrivit acesteia, noul document, aprobat în acea săptămână de Colegiul Comisarilor, „se bazează pe strategia din 2020” și „promovează egalitatea prin cooperare”.
„Statele membre decid propriile legi, iar noi le ajutăm să facă schimb de bune practici”, a adăugat ea.
Purtătoarea de cuvânt a subliniat, de asemenea, că „respectăm pe deplin competențele statelor membre, care includ competența exclusivă privind vârsta consimțământului legal legată de recunoașterea legală a genului.”
„Orice sugestie că Comisia ar forța sau impune astfel de măsuri statelor membre este pur și simplu falsă”, a spus ea.
Declarația integrală a Comisiei Europene poate fi consultată aici (link arhivat aici).
În ceea ce privește expresia „fără restricții de vârstă”, Reprezentanța CE la București a clarificat că aceasta nu se referă la copii sau minori: „Restricțiile de vârstă în acest domeniu de drept țin exclusiv de competența statelor membre”, au transmis aceștia. „Totuși, pentru a evita orice neînțelegeri: Comisia nu a avut în vedere minorii atunci când a făcut referire la restricțiile de vârstă”, au precizat reprezentanții CE într-un mesaj transmis AFP pe 10 octombrie 2025.
„De fapt, cazurile CEDO menționate în acest context în strategie vizau toate persoane adulte, unele dintre ele având peste 60 de ani la momentul introducerii acțiunii”, au adăugat aceștia.
Referirea Comisiei la „cazurile CEDO” vizează hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului privind recunoașterea legală a genului pentru adulți, precum A.P., Garçon și Nicot vs. Franța (2017), Y.T. vs. Bulgaria (2020) și X și Y vs. România (2021), în care Curtea a constatat că obligarea la intervenții chirurgicale sau sterilizare pentru schimbarea genului legal încalcă dreptul la viață privată. Acestea sunt cazuri cheie pe care UE le-a citat în documentele anterioare privind egalitatea LGBTIQ+, și niciunul nu a implicat copii sau minori.
Una dintre cele mai importante organizații pentru drepturile LGBTIQ+ din România, Asociația ACCEPT, a avertizat, de asemenea, că informațiile virale sunt false și alimentează dezinformarea anti-trans. Într-o declarație publicată pe Facebook pe 10 octombrie 2025 (link arhivat aici), organizația a spus că „știrea falsă conform căreia copiii își vor putea 'alege singuri genul' reprezintă o minciună care nu face decât să alarmeze populația și să agraveze climatul de dezinformare care poluează spațiul public împotriva unei minorități deja marginalizate în România.”
Asociația a subliniat că „în niciun stat european care permite minorilor parcurgerea procedurii de recunoaștere legală a genului, acest lucru nu este posibil decât cu acordul părinților, în urma unei proceduri îndelungate, supravegheate de instanță sau de autorități administrative competente”, adăugând că „rolul părintelui sau al reprezentantului legal este unul esențial, iar Comisia Europeană nu își propune să schimbe acest fapt.”
ONG-ul a mai menționat că „statul român, care a fost deja găsit vinovat la CEDO, în 2021, pentru încălcarea drepturilor omului în cazurile X și Y împotriva României, are datoria de a adopta o procedură simplă și accesibilă de schimbare a actelor”. Acesta a adăugat că „publicarea unor materiale tendențioase, care includ informații false referitoare la persoanele trans, nu fac decât să vulnerabilizeze și mai mult o categorie socială profund discriminată în România”, iar „lipsa unei proceduri legale clare pentru recunoașterea genului agravează aceste probleme și contribuie la excluderea socială sistemică.”
UE nu are competență în dreptul familiei
Uniunea Europeană nu are competență legislativă în domeniul dreptului familiei sau al recunoașterii legale a genului, acestea fiind exclusiv de competența legislației naționale.
Potrivit paginii oficiale a Comisiei Europene privind dreptul familiei în UE, „deși dreptul familiei rămâne competența statelor membre, UE poate legifera în acest domeniu doar dacă există implicații transfrontaliere”. În acest caz, este necesară o procedură legislativă specială: „toate statele membre trebuie să fie de acord în unanimitate, iar Parlamentul European trebuie consultat” (link arhivat aici).
Prin urmare, Comisia nu poate modifica unilateral regulile privind vârsta minimă, procedurile medicale sau consimțământul părinților. În astfel de strategii, Comisia propune doar schimburi de bune practici și măsuri de cooperare pentru promovarea egalității și combaterea discriminării.
Recunoașterea legală a genului în România, inexistentă
În România, o țară cu o populație majoritar ortodoxă și cu un istoric de condamnări la Curtea Europeană pentru nerespectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+, nu există o procedură clară de schimbare a markerului de gen în documentele oficiale. România este, de altfel, și una dintre cele 12 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care nu respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind recunoașterea identității transgender.
În ianuarie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza X și Y vs. România, constatând că obligarea persoanelor transgender adulte să treacă prin intervenții chirurgicale pentru a-și schimba documentele legale încalcă dreptul la viață privată (Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului). În ciuda acestei hotărâri, România nu a adoptat încă o procedură administrativă clară pentru recunoașterea legală a genului.
În octombrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statele membre trebuie să recunoască schimbările de nume și gen aprobate în alte țări din UE, într-un caz intentat de un bărbat transgender român care a contestat refuzul autorităților române de a-i emite un nou certificat de naștere ce reflectă recunoașterea genului său masculin în Marea Britanie.
AFP a demontat anterior mai multe afirmații false privind presupusa „impunere” a agendei LGBTIQ+ de către UE asupra României și Moldovei, de exemplu aici sau aici.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
