Aceste imagini ale confiscării transportului de bani ucraineni în Ungaria au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale
- Publicat pe 12 Martie 2026, la 15:28
- 7 minute de citit
- De: Ede ZABORSZKY, AFP Ungaria
- Traducerea și adaptarea AFP România
Ungaria a arestat șapte angajați ai unei companii ucrainene de transport de valori care efectua transporturi de numerar și aur din Austria în Ucraina, suspectându-i de spălare de bani și agravând și mai mult relațiile deja tensionate cu Kievul. Presupuse imagini ale intervenției au început să se răspândească pe rețelele sociale în multiple limbi. Însă compararea acestor imagini cu imaginile oficiale publicate de guvernul ungar, precum și inconsecvențele vizuale din fotografii, arată clar că acestea au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Acest lucru a fost confirmat și de instrumente de detecție. Postările virale prezintă, de asemenea, semne de interacțiune neautentică din partea utilizatorilor.
Ungaria i-a arestat pe cei șapte angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank la 5 martie 2026, în timp ce transportau numerar între bănci din Austria și Ucraina, și i-a eliberat a doua zi. Budapesta afirmă că i-a arestat în cadrul unei anchete privind spălarea de bani, însă Kievul spune că Ungaria i-a luat practic „ostatici” ca represalii pentru redeschiderea întârziată de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc către Budapesta. Angajații băncii transportau 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și nouă kilograme de aur. Ungaria nu a returnat încă valorile confiscate, a scris pe Facebook guvernatorul băncii centrale ucrainene, Andriy Pyshnyi.
Incidentul a deteriorat grav relațiile deja tensionate dintre cele două țări vecine, premierul ungar Viktor Orban și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky schimbând replici dure. La 4 martie, cu o zi înainte de incident, Zelensky părea să fi lansat o amenințare directă la adresa lui Orban, spunând că forțele armate ale Ucrainei vor „vorbi cu el în propria lor limbă” — o declarație condamnată de guvernul ungar, de liderul opoziției Péter Magyar și de Uniunea Europeană.
Incidentul din 5 martie a înrăutățit și mai mult relațiile deja proaste dintre Ucraina și Ungaria.
Partidul de guvernământ încearcă să transforme figura președintelui ucrainean — care este la fel de nepopular în rândul populației ungare ca președintele rus Vladimir Putin — într-o temă centrală a alegerilor, promovând narativul potrivit căruia în aprilie ungurii trebuie să aleagă între el și Orban.
La scurt timp după arestări, au început să circule online imagini care ar arăta vehiculele care operau transportul de bani pline cu bancnote și aur, precum și unități de comando cu inscripția „Oficiul Național pentru Taxe” pe uniforme și persoane încătușate care purtau steaguri ucrainene pe haine.
„Șapte ucraineni au fost reținuți în capitala Ungariei fiind suspectați de spalare de bani”, spune această postare pe Facebook din 7 martie 2026, distribuită de aproape 800 de ori.
Alte postări (aici) au susținut că, potrivit autorităților, doar anul acesta ar fi fost transportate prin Ungaria către Ucraina peste 900 de milioane de dolari, altele adăugând că suma ar fi inclus și „420 milioane euro, cash și 146 kg de aur, în lingouri” (aici). Aceste cifre corespund cifrelor oficiale ale Oficiul Național pentru Taxe (NAV) din Ungaria.
Însă în timp ce afirmațiile sunt reale, fotografiile distribuite alături de ele sunt generate cu inteligență artificială, arată analiza AFP.
Imaginea, împreună cu afirmații similare, poate fi găsită în zeci de alte postări, spre exemplu aici, aici sau aici.
Ripost, un tabloid pro-guvernamental maghiar, care reflectă frecvent narativele guvernului, a distribuit și el pe Facebook imagini similare care arată mașini de transport valori pline cu aur și bani și bărbați cu steaguri ucrainene arestați, pe 6 martie 2026, într-o postare care a strâns zeci de mii de reacții și distribuiri. O postare cu o imagine diferită, dar cu aceeași legendă, publicată pe Facebook de tabloidul pro-guvernamental Bors pe 6 martie 2026 a fost distribuită de mii de ori de utilizatorii din Ungaria.
Imaginea publicată de Bors a fost distribuită și în postările în limba română, spre exemplu aici.
Ambele imagini false au fost distribuite și în alte limbi, inclusiv în italiană, cehă, slovacă și bulgară.
Dar compararea imaginilor virale cu imaginile oficiale ale intervenției arată clar că acestea nu sunt autentice. Cantitatea de aur și bani nu corespunde cu sumele reale. Fotografiile virale arată ofițeri ai Oficiului pentru Taxe efectuând arestarea, însă în realitate arestările au fost făcute de o unitate a Centrului Antiterorist. Analiza vizuală a imaginilor arată că acestea au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Imagini generate cu inteligență artificială
La scurt timp după intervenție, conturile oficiale ale guvernului ungar au publicat un videoclip al arestării realizate de Centrul Antiterorist și o galerie foto cu bancnotele și aurul confiscate. Din aceste imagini reiese imediat că volumul fizic al banilor și aurului confiscate este mult mai mic decât cel prezentat în imaginile virale.
Deși Oficiul Național pentru Taxe (NAV) a fost într-adevăr implicat în anchetă, potrivit comunicării oficiale, arestările au fost efectuate de o unitate a Centrului Antiterorist, așa cum se vede în imaginile oficiale. Autoritatea fiscală are și ea o unitate de comando, însă echipamentul tactic al acesteia nu seamănă deloc cu cel prezentat în imaginile virale, iar implicarea sa nu este menționată nicăieri. De asemenea, se poate observa că banii erau împachetați în saci albaștri și aveau sigilii pe care scria „Raiffeisen”, nu erau pur și simplu îngrămădiți, așa cum apare în imaginile virale.
Există multe inconsecvențe vizuale în imaginile în sine, care sugerează că acestea au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale. În primul rând, cele două imagini se contrazic între ele: acestea arată unități speciale diferite, persoane diferite arestate, vehicule diferite și cantități diferite de aur și bani.
Există și alte indicii ale utilizării AI. În imaginea publicată de Ripost, unul dintre ofițeri are un ecuson care seamănă foarte mult cu cel al Poliției Naționale a Ucrainei. Programele de generare de imagini cu inteligență artificială creează imagini pe baza unui text introdus (în acest caz, probabil un prompt care conținea cuvintele „Ucraina” și „poliție”), însă uneori nu interpretează corect instrucțiunile și fac erori de acest tip.
În cealalată imagine, publicată de Bors, textul mic de pe spatele membrilor unităților speciale este ilizibil, un tip de eroare tipic pentru fotografiile generate de inteligență artificială. Unul dintre ofițeri are doar trei degete late și plate, iar banii de pe jos se transformă într-o formă care seamănă cu zăpadă murdară.
Instrumentul de detectare a imaginilor sintetice al extensiei de browser Invid-WeVerify indică o probabilitate de 78% ca imaginea distribuită de Bors să fi fost generată cu inteligență artificială, un scor de peste 70% fiind considerat o dovadă puternică. Potrivit secțiunii „About this image” de la Google și a instrumentului SynthID, care ajută la identificarea conținutului generat de AI, imaginea distribuită de Ripost a fost realizată cu Google AI.
AFP a publicat mai multe ghiduri, inclusiv aici și aici, pentru a ajuta publicul să identifice conținutul sintetic.
Activitate suspectă a utilizatorilor
Paginile de Facebook ale Ripost și Bors publică de obicei de mai multe ori pe oră, însă postările lor depășesc rareori câteva sute de reacții, iar cel mai adesea adună doar câteva zeci. Însă postarea cu fotografiile virale publicată de Ripost a strâns 129.000 de reacții, iar cea publicată de Bors a depășit 32.000 de reacții. O parte din acest lucru poate fi explicată prin faptul că postările au fost menționate în diverse relatări media, însă cifrele sunt totuși de multe ori mai mari decât nivelul lor obișnuit de interacțiune.
Mulți dintre utilizatorii care au reacționat la postări nu sunt maghiari. Este posibil ca postările să devină virale în mod organic și în afara țării de origine, însă acest lucru poate fi și un semn al unei interacțiuni artificial umflate — de exemplu, prin profiluri false. Chiar și într-o analiză scurtă, AFP a găsit zeci de utilizatori care au reacționat la postări cu fotografii de profil lipsă sau generate cu AI și fără prieteni, activitate publică sau informații — un indiciu puternic că nu sunt utilizatori reali.
Recent, publicația Telex și site-ul maghiar de fact-checking Lakmusz au detectat rețele extinse de profiluri false pe Facebook care vizează în mod special subiecte și postări legate de alegerile din Ungaria.
Posibilitatea ca Rusia să încerce să influențeze alegerile din Ungaria a fost, de asemenea, evocată recent de liderul celui mai puternic partid de opoziție, Péter Magyar, care, în urma unor relatări media despre trimiterea în Ungaria de către serviciile de informații militare ruse a unei echipe acuzate de amestec în alegerile din Moldova, a avertizat Rusia să nu intervină în alegerile ungare. Atât Ambasada Rusiei în Ungaria, cât și ambasadorul rus au reacționat personal la postarea lui Magyar, numind posibilitatea unei interferențe ruse în alegeri „știri false” și „povești”.
AFP a demontat mai multe afirmații false despre războiul din Ucraina aici și despre inteligența artificială aici.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
