Personalul medical examinează pasagerii care sosesc din străinătate pentru a depista simptomele variolei maimuței la terminalul Aeroportului Internațional Anna din Chennai, India, pe 3 iunie 2022 ( AFP / Arun SANKAR)

Focarele de variola maimuței nu sunt legate de vaccinurile împotriva Covid-19

Postări pe rețelele de socializare distribuite de zeci de ori în luna mai 2022 în limba română susțin că apariția cazurilor de variola maimuței este legată de vaccinul Vaxzevria împotriva Covid-19 produs de AstraZeneca, care folosește un adenovirus de cimpanzeu modificat. Însă acest lucru nu este posibil, potrivit experților care au explicat că cei doi viruși sunt complet diferiți ca natură și ca efecte. În timp ce adenovirusul folosit în vaccin a fost modificat astfel încât să nu infecteze oamenii și să nu se reproducă, virusul variolei maimuței poate provoca o boală cu simptome asemănătoare cu variola, dar mai puțin grave.

„Variola maimuței...și prima pagină din prospectul unui vaxxin Covid-19. Bineînțeles, este doar o conspirație și organismele modificate genetic din serul vieții nu au nici cea mai mică legătură!”, arată descrierea mai multor postări de pe Facebook (aici, aici, aici) distribuite de zeci de ori în limba română din 21 mai 2022.

„Adenovirusul cimpanzeului. Așteaptă... Înseamnă asta că jab-ul COVID, în acest caz în special AstraZeneca, ARE un virus viu «Monkeypox» în el???”, întreabă un alt utilizator într-o postare de pe Facebook din 23 mai 2022.

Postările sunt însoțite de o fotografie care arată ingredientele Vaxzevria, numele oficial al vaccinului dezvoltat de Oxford și AstraZeneca împotriva COVID-19, sugerând o legătură între adenovirusul cimpanzeului și variola maimuței.

Afirmațiile și imaginile au fost postate anterior aici, pe Telegram, atât în română, cât și în engleză, și au fost vizualizate de peste 13,700 de ori.

Image
Captură de ecran a postării înșelătoare de pe Facebook realizată pe 6 iunie 2022

Postări similare au apărut în greacă, germană, franceză, spaniolă, dar și în alte limbi.

Postările au apărut după ce, în primăvara anului 2022, au fost observate focare de variolă de maimuță în țările non-endemice.

Potrivit OMS, simptomele variolei maimuței, cum ar fi febra sau erupțiile cutanate, se rezolvă de obicei de la sine după câteva săptămâni, iar decesele sunt rare. Nu există un tratament specific pentru variola maimuței, dar s-a constatat că vaccinarea împotriva variolei este eficientă în proporție de aproximativ 85% în prevenirea bolii, potrivit aceleiași surse.

Întrebat dacă ar putea exista o legătură între adenovirusul de cimpanzeu utilizat în vaccinul Vaxzevria și variola maimuței, Yannick Simonin, conferențiar și virolog specialist în viruși emergenți la Universitatea din Montpellier, a declarat pentru AFP, pe 25 mai 2022, că „este imposibil ca acest lucru să fie adevărat”. El a subliniat marea diferență dintre secvențele genomului viral al celor două virusuri: „Diferențele dintre cele două virusuri sunt precum cele dintre o furnică și un rinocer”.

Adenovirusul de cimpanzeu de la Vaxzevria nu se poate replica

După cum citim în caracteristicile produsului Vaxzevria, vaccinul produs de AstraZeneca și Univeristy of Oxford conține, într-adevăr, un „adenovirus de cimpanzeu care codifică glicoproteina SARS-CoV-2 Spike (ChAdOx1-S)”.

Este vorba despre un adenovirus „inofensiv și slăbit” care provoacă de obicei răceala comună la cimpanzei (care sunt diferiți de maimuțe), dar care a fost modificat genetic astfel încât este imposibil să se reproducă la om, după cum explică un articol de la Universitatea Oxford.

Adenovirusul modificat este alterat astfel încât să poarte codul genetic al proteinelor spike ale SARS-CoV-2 - virusul care provoacă boala Covid-19 - astfel încât sistemul imunitar al organismului să învețe să le recunoască și să se pregătească pentru o întâlnire reală.

Image
Modul în care vaccinul Oxford-AstraZeneca utilizează virusuri adaptate pentru a activa răspunsul imunitar al organismului împotriva SARS-CoV-2 ( AFP / John SAEKI, Laurence CHU)

Potrivit aceleiași surse, „ChAdOx1 a fost ales ca fiind cea mai potrivită tehnologie vaccinală pentru un vaccin împotriva SARS-CoV-2, deoarece s-a demonstrat că a generat un răspuns imunitar puternic dintr-o singură doză în alte vaccinuri”. Aceasta adaugă că „vectorii adenovirali de cimpanzeu sunt un tip de vaccin foarte bine studiat, fiind utilizați în siguranță la mii de subiecți”.

Piotr Rzymski, doctor în medicină, de la Departamentul de Medicină a Mediului de la Universitatea de Științe Medicale din Poznan, a explicat că adenovirusurile sunt „caracterizate de un genom mic, ceea ce reprezintă un avantaj pentru că permite editarea lor eficientă”. El a adăugat că adenovirusurile sunt cunoscute încă din anii 1940, când au fost izolate pentru prima dată din țesutul adenoidian - de unde și numele lor.

După cum a subliniat Teresa Lambe, profesor de vaccinologie și imunologie la Universitatea din Oxford și membru în conducerea echipei care a realizat vaccinul Oxford împotriva Covid-19, în comentariile pentru AFP din 26 mai, „adenovirusul de cimpanzeu AZD1222 utilizat în vaccin a fost modificat genetic astfel încât este imposibil ca acesta să se dezvolte la om”.

Alte vaccinuri împotriva Covid-19, cum ar fi cele produse de Janssen și Jonhson&Johnson sau Sputnik V, au folosit, de asemenea, adenovirusuri pentru a provoca un răspuns imunitar la SARS-CoV-2. Cu toate acestea, nu au folosit adenovirusuri de cimpanzeu, ci adenovirusuri umane.

Variola maimuței aparține unei alte familii de virusuri

Virusul variola maimuței este un tip de virus complet diferit de adenovirusuri, care aparțin familiei genetice Adenoviridae.

Variola maimuței aparține genului Orthopoxvirus din familia Poxviridae, care include și virusuri precum Vaccinia, variola bovină și alte câteva poxvirusuri legate de animale, explică Centrul European pentru Controlul Bolilor.

Genul Orthopoxvirus include, de asemenea, virusul Vaccinia, variola bovină și alte câteva poxvirusuri legate de animale.

„Nu există niciun motiv pentru a spune că valul de îmbolnăviri cu variola maimuței este legat de vaccinuri”, a declarat pentru AFP, pe 25 mai 2022, David Heymann, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra (LSHTM).

„Variola maimuței este un virus ADN care provine din familia orthopox”, a declarat Heymann, care a investigat focarele de variolă umană din Africa Centrală și de Vest. Este, de asemenea, „un virus foarte stabil, care nu suferă mutații”, iar „dacă suferă, acestea sunt foarte puține”, adaugă el.

Întrebată despre plauzibilitatea ca adenovirusul de cimpanzeu folosit în Vaxzevria să se transforme în virusul variolei maimuței, Teresa Lambe a fost la fel de clară: „Sunt două tipuri de virusuri complet diferite, așa că nu este posibil ca adenovirusul să se transforme în virusul variolei maimuței”.

„Adenovirusurile au o dimensiune și o structură diferite (de cele ale poxvirusurilor - n.r) și afectează diferite celule și diferite gazde”, adaugă Yannick Simonin.

În ciuda numelui, nu se crede că variola maimuțelor provine de fapt de la primate, care se pot îmbolnăvi și ele de asemenea din cauza infecției. Numele său provine de la faptul că a fost descoperit pentru prima dată în 1958, când două focare ale unei boli asemănătoare cu variola au apărut în colonii de maimuțe ținute pentru cercetare, explică Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite.

Rezervorul animal specific al variolei maimuței rămâne necunoscut. „La fel ca oamenii, maimuțele sunt considerate gazde ale bolii... Unele dovezi sugerează că rozătoarele africane native, cum ar fi șobolanii giganți gambieni (Cricetomys gambianus) și veverițele, ar putea fi un rezervor natural al virusului”, potrivit ECDC.

Pe site-ul său, Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța (INSERM) respinge, de asemenea, „zvonurile și informațiile false” privind o posibilă legătură între variola maimuței și vaccinurile anti-COVID.

„Această legătură este absolut nefondată, în primul rând pentru că acest virus (variola maimuței - n.r) nu este specific maimuțelor (se găsește mai degrabă la alte specii, în special la rozătoare - n.r). Apoi, pentru că face parte din familia poxvirusurilor și nu din cea a adenovirusurilor”, explică INSERM.

Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?

Contactează-ne