Nu, vaccinurile, restricțiile și măștile nu sunt inutile

Textul, intitulat „Covid-19 De ce?”, citit cu o voce monotonă de un narator invizibil pe fundalul unui montaj de videoclipuri și fotografii scurte, este semnat de „David Snowden - România". Aceasta este versiunea în limba română a aceleiaşi postări a autorului în poloneză (AFP Polonia a verificat videoclipul aici) și germană.

Videoclipul a fost publicat de mai mulți utilizatori (aici, aici sau aici). Primele videoclipuri găsite de AFP au fost publicate pe Facebook pe 6 martie 2021. Cel cu cea mai mare audiență - mai mult de 70,000 de redistribuiri până în prezent - a instigat oamenii să participe la protestele care urmau să aibă loc a doua zi, pe 7 martie 2021.

Naratorul videoclipului - care se autointitulează „David Snowden” - îmbină afirmații cu întrebări deschise, încercând să își facă declarațiile credibile. AFP a găsit printre ele multiple afirmații false, înșelătoare sau cărora le lipsește contextul, care îi pot lăsa pe oameni expuși virusului și consecințelor grave ale acestuia.

Cine este „David Snowden”?

Persoana sau grupul din spatele numelui sau poreclei de „David Snowden” - posibil făcând referire la Edward Snowden, fost asociat și denunțător al CIA, care a publicat numeroase documente secrete ale autorităților americane pe internet - nu oferă nicio informație despre propria persoană. 

Imaginea din contul de Facebook este înlocuită de un desen al unui tânăr cu părul lung și o mustață mică, atât în versiunile poloneză și germană, cât și pentru cea în română.

S-a lansat către un public mai larg în primăvara anului trecut, când, potrivit WirtschaftsWoche, a publicat o teorie conspirativă care asocia pandemia de coronavirus cu elite anonime care încercau să elimine bancnotele și monedele din circulația publică.

Folosind metode editoriale iscusite, „David Snowden” propagă conținut fals și înșelător despre pandemia de coronavirus și încearcă să trezească neîncredere în autoritățile care luptă împotriva ei.

Măștile nu protejează împotriva virușilor - Lipsește contextul 

„David Snowden” întreabă încă de la începutul videoclipului de ce oamenii mai poartă măști, având în vedere că producătorii înșiși spun că acestea nu protejează împotriva virușilor, ignorând în mod deliberat motivul pentru care experții le recomandă.

Deși este adevărat că scopul original al măștilor nu a fost cel de protecție împotriva virușilor, ele filtrează aerosolii, prin care se transmite virusul. 

AFP a verificat dacă măștile oferă protecție împotriva virușilor de mai multe ori, de exemplu aici, aici sau aici. Experții intervievați de AFP au explicat că, de exemplu, măștile FFP2 pot proteja atât împotriva prafului, cât și împotriva microgocurilor de lichid din aer. Și din moment ce se crede că infecțiile virale (gripa, SARS-CoV-2) apar în principal prin inhalarea de picături de salivă sau mucus eliberate în aer de către persoanele infectate, în special în timpul tusei sau a strănutului, măștile ar putea proteja împotriva virușilor.

Michaël Rochoy, medic generalist din nordul Franței, intervievat de AFP pe 3 august 2020 - a spus aici: „Ideea de a purta acest tip de mască este în principal pentru protejarea celorlalți de particulele noastre expirate. Măștile și vizierele fac posibilă reținerea picăturilor; iar virusul va rămâne în interior”.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că principalele modalități prin care oamenii pot evita infectarea cu virusul sunt păstrarea distanței față de ceilalți, purtarea unei măști în situațiile în care distanțarea fizică nu este posibilă și păstrarea mâinilor curate: „utilizarea măștilor de față, atât în interior - în supermarketuri, magazine și transport public - cât și în locații aglomerate în aer liber, sunt foarte recomandate în zonele cu incidență crescută de cazuri Covid-19 și când distanța fizică nu poate fi asigurată”.

Măștile chirurgicale funcționează cel mai bine în protecția și prevenirea bolilor, dar chiar și măștile non-medicale pot oferi o anumită protecție împotriva Covid-19, așa cum a arătat AFP aici.

Un studiu Stanford arată că lockdown-urile sunt ineficiente - Lipsește contextul 

Un studiu al Universității Stanford care a cercetat măsurile de carantină luate în Santiago, Chile arată că acestea nu au avut succes, dar există o explicație pentru asta.

Potrivit studiului, guvernul din Chile a implementat două carantine în Santiago: prima la 30 martie, care a inclus numai județele din estul orașului care a concentrat o populație aproximativă de 1,3 milioane persoane, și a doua la jumătatea lunii aprilie, la scurt timp după ce prima carantină a fost ridicată, dar în alte zone ale orașului, cu numărul cazurilor de Covid-19 în creștere. În timp ce prima carantină localizată părea să stabilizeze focarul, a doua carantină a fost mult mai puțin eficientă și noile cazuri au explodat atât de mult la mijlocul lunii mai încât guvernul a impus o nouă carantină la nivelul întregului oraș. Experții din Stanford au explicat că diferențele dintre cele două carantine sunt importante: de exemplu, în timpul primei carantine, oamenii și-au redus deplasările cu aproape 75% mai mult decât cei din a doua carantină.

Cu toate acestea, nu se poate spune că lockdown-urile nu au fost deloc eficiente la nivel mondial. Un studiu realizat de Imperial College din Londra a concluzionat că închiderea școlilor din Europa și carantina ar fi prevenit peste 3 milioane de decese. Un alt studiu al oamenilor de știință din Statele Unite a estimat că lockdown-urile din China, Coreea de Sud, Italia, Iran, Franța și Statele Unite au prevenit sau amânat 531 de milioane de cazuri de Covid-19.

În România, după ce măsurile de carantinare au început să fie ridicate treptat - odată cu încetarea stării de urgență în luna mai și relaxarea măsurilor de la începutul verii, și apoi cu redeschiderea restaurantelor, cafenelelor, cinematografelor și teatrelor din septembrie 2020 - atât numărul cazurilor Covid-19, cât și numărul deceselor, au început să crească. 

„Este mai probabil să suferi de efectele secundare ale vaccinului decât de boala cauzată de Covid-19” - Fals

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA a explicat aici cum funcționează vaccinurile. Potrivit CDC, vaccinurile previn bolile care pot fi periculoase, sau chiar mortale, prin reducerea riscului de infecție în timp ce lucrează cu apărarea naturală a corpului pentru a dezvolta în condiții de siguranță imunitate.

Vaccinurile ajută la dezvoltarea imunității prin imitarea unei infecții, care determină sistemul imunitar să producă celule T și B și anticorpi. Uneori, după administrarea unui vaccin, imitarea infecției poate provoca simptome minore, care sunt normale și ar trebui să fie așteptate, deoarece corpul creează imunitate, care durează de obicei câteva săptămâni.

Acestea includ, de obicei, durere și roșeață la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri musculare, frisoane, febră, dureri articulare, umflături la locul injectării, greață, stare generală de rău și ganglioni limfatici umflați.

Deși este adevărat că au fost raportate și cazuri de oameni care au murit după vaccinare, deocamdată nu au fost găsite oficial legături, așa cum a arătat Deutsche Welle aici.

Cele mai multe dintre cele mai recente îngrijorări au fost legate de vaccinul AstraZeneca, care a cauzat cazuri rare și neobișnuite de cheaguri de sânge. Organizația Mondială a Sănătății a decis că vaccinul este sigur, iar Agenția Europeană pentru Medicamente a concluzionat că beneficiile AstraZeneca depășesc în continuare riscurile.

În România, unde până acum au fost utilizate trei dintre vaccinurile autorizate în UE - Pfizer-BioNTech, Moderna, Oxford-AstraZeneca - au fost raportate într-adevăr mai multe cazuri de persoane care au murit după vaccinare: de exemplu, un bărbat a murit după ce a fost vaccinat cu AstraZeneca (aici), altul după ce a primit un vaccin de la Pfizer (aici), iar o femeie a murit după ce a primit a doua doză de Moderna (aici).

Cele mai recente date oficiale, de pe 23 martie 2021, arată că 1,8 milioane de români au fost vaccinați și au fost raportate 9100 de reacții adverse. Institutul Național de Sănătate Publică a menționat, de asemenea, că în prezent sunt investigate aproximativ 100 de cazuri care au prezentat reacții adverse. 

Între timp, mult mai mulți oameni au fost afectați de Covid-19 în ultimul an - la nivel mondial avem peste 122 de milioane de cazuri confirmate de Covid-19 (aici, aici, aici). Covid-19 a ucis peste 2,7 milioane de oameni.

România a înregistrat pe 23 martie 2021 peste 907 de mii de cazuri de Covid-19 de la începutul pandemiei. Peste 22 de mii de români nu au supraviețuit virusului.

Cazul leșinului celebrei asistente americane

În timp ce „David Snowden” povestește despre reacțiile adverse ale vaccinării, videoclipul redă o scenă în care o asistentă medicală leșină (0:18). În decembrie 2020, multiple postări pe rețelele de socializare spuneau că o asistentă medicală s-a prăbușit după ce a primit un vaccin Covid-19, încercând să creeze îndoieli cu privire la siguranța acestuia. AFP a verificat povestea aici.

În videoclip este Tiffany Dover, o asistentă medicală la CHI Memorial Hospital din Chattanooga, Tennessee, care are o istorie în pierderea temporara a cunoștinței. Dover a explicat că are o boală numită răspuns vagal hiperactiv: „și altfel, dacă am dureri de la ceva - de la o unghie sau dacă îmi mă lovesc la un deget - pot să leșin pur și simplu”. Un medic specialist în terapie intensivă la CHI Memorial, care și-a făcut de asemenea vaccinul, a declarat în aceeași filmare că nu există „niciun motiv pentru a suspecta că acest lucru este din cauza vaccinului”.

Vaccinul „nu previne o nouă infectare” - Înșelător

Afirmația, care sugerează că vaccinul este inutil, este înșelătoare: chiar dacă nu se cunoaște durata completă a imunității, vaccinurile Covid-19 sunt eficiente, mai ales după administrarea celei de-a doua doze. AFP a arătat deja acest lucru aici.

CDC a confirmat aici că o vaccinare împotriva Covid-19 va proteja oamenii de o eventuală îmbolnăvire și a explicat că prin vaccinare sistemul imunitar este învățat cum să recunoască și să lupte împotriva SARS-CoV-2. 

După cum CDC arată aici, vaccinurile necesită de obicei mai mult de o doză. La unele vaccinuri, prima doză nu asigură imunitate completă, astfel încât este necesară mai mult de una. Pentru alte vaccinuri, după un timp, imunitatea începe să scadă, așa că la un moment dat - de obicei la câțiva ani după seria inițială de vaccin - este necesară o doză „de rapel” pentru a readuce imunitatea la același nivel.

Potrivit experților, este posibil ca o persoană infectată cu o boală chiar înainte sau imediat după vaccinare să poată dezvolta simptome și să se îmbolnăvească, dar numai pentru că vaccinul nu a avut suficient timp pentru a crea imunitatea.

Vaccinurile Pfizer-BioNTech, Moderna și Oxford-AstraZeneca împotriva Covid-19 necesită două doze pentru a oferi protecție completă. Vaccinul dezvoltat de Johnson & Johnson a fost primul din lume aprobat de OMS care va fi administrat printr-o singură doză. 

Toate vaccinurile pentru Covid-19 există de o perioadă foarte scurtă de timp. Din această cauză, nu se știe exact cât durează imunitatea după vaccinare. Deși acest aspect este încă studiat de experți, se crede că imunitatea ar putea persista cel puțin câteva luni. Moderna a publicat în decembrie un studiu care a arătat că vaccinul lor împotriva Covid-19 încă prezenta imunitate la aproape patru luni (119 zile) de la data vaccinării.

O boală „care necesită testare pentru a afla dacă o ai, nu este o boală periculoasă” -  Fals

Majoritatea bolilor au nevoie de un fel de investigații și testare, de la cele mai frecvente la cele mai infecțioase.

Infecțiile respiratorii - cum ar fi Covid-19 - necesită de obicei, pentru a putea fi determinate, colectarea unui specimen din ambele nari sau gât cu eșantioane de tampon pentru efectuare unui test de antigen și molecular. Testarea sângelui poate dezvălui dacă o persoană a dezvoltat anticorpi împotriva virusului după recuperarea de Covid-19.

Cancerul, hepatita C, HIV și SIDA sau bolile de inimă se numără printre bolile care au nevoie de cel puțin un test de sânge pentru a fi confirmate. 

Sistemul medical „nu a fost niciodată suprasolicitat” - Fals

Sistemul medical a fost suprasolicitat, copleșit și supraîncărcat din cauza pandemiei de coronavirus aproape peste tot în lume. Italia, Spania și Regatul Unit - spre exemplu - au fost suprasolicitate încă de la începutul pandemiei.

În România, în septembrie și noiembrie 2020, spitalele desemnate Covid-19 din București au rămas fără paturi la terapie intensivă pentru pacienții cu coronavirus. În martie 2021, ambulanțele nu mai reușeau să facă față solicitărilor pentru testele Covid-19, după ce numărul cererilor s-a dublat în multe zone din țară.

Gripa sezonieră „a dispărut”? - Înșelător

AFP a demontat deja aici și aici informații conform cărora gripa a „dispărut” complet sau a fost „înlocuită” de coronavirus. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) explică aici ce este gripa, câte tipuri sunt și care sunt semnele și simptomele. OMS actualizează aici un raport săptămânal pentru cazurile noi de gripă la nivel european. Potrivit acestuia, este adevărat că numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit de gripă a scăzut comparativ cu începutul anului trecut, dar gripa nu a dispărut complet.

Pentru România, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile actualizează aici rapoarte săptămânale despre noi cazuri de infecții respiratorii. De la începutul sezonului gripal, patru cazuri de îmbolnăvire cu alte virusuri au fost confirmate în România cu laboratorul: un caz de gripă cu virusul AH1, un caz de gripă cu virusul A nesubtipat, două cazuri de gripă cu virusul B. 

Ultimele date (din săptămâna 8 - 14 martie 2021) arată că numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripa clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 46,140, cu 43,6% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeași săptămână a sezonului precedent.

OMS spune, de asemenea, că activitatea gripală raportată a rămas la un nivel foarte scăzut pe tot parcursul sezonului, probabil din cauza impactului diferitelor măsuri sociale și de sănătate implementate pentru a reduce transmiterea SARS-CoV-2.

Cei care critică guvernul - inclusiv Robert F. Kennedy Jr. - sunt cenzurați și defăimați - Fals

În România, cel puțin, nu există dovezi că cei care critică guvernul sunt cenzurați. La începutul pandemiei, într-adevăr, guvernul român a încercat și a reușit pentru o scurtă perioadă de timp să închidă câteva site-uri, puțin cunoscute publicului - dar care au devenit virale - pentru că oamenii le-au distribuit intens articolele false pe rețelele de socializare.

Unele dintre măsuri - carantina totală sau de noapte - au dus la proteste în întreaga lume, inclusiv în România. Protestele din România au fost aprobate - semn că oamenii nu au fost cenzurați - dar doar pentru un număr de 100 de participanți - conform legii. Organizatorii au fost sancționați doar după ce s-a depășit numărul maxim aprobat - care a ajuns la 1.000 de persoane - și pentru că nu s-au respectat măsurile de protecție sanitară: majoritatea protestatarilor nu purtau măști de protecție și stăteau înghesuiți. 

„Robert F, Kennedy Jr. a ținut un discurs în Berlin pe data de 29 august 2020. De ce presa nu a relatat despre asta?”, continuă naratorul, susținând că și cunoscutul antivaccinist a fost cenzurat.

Robert F. Kennedy Jr. - fiul fostului procuror general al SUA Bobby Kennedy și nepot al fostului președinte american John F. Kennedy - este un avocat american specializat în dreptul mediului, dar și un proeminent antivaccinist și adept al teoriilor conspirației. Facebook a decis chiar să-i închidă lui Kennedy Jr. contul de Instagram pe 11 februarie 2021 pentru că a distribuit în mod repetat afirmații false despre Covid-19 și siguranța vaccinurilor, după cum au relatat The Guardian sau The New York Times.

Robert F. Kennedy Jr. a susținut într-adevăr un discurs în 29 august 2020, la un miting în Berlin unde oamenii au protestat față de restricțiile impuse în pandemie. Videoclipuri cu acest discurs pot fi încă găsite pe Youtube.

Presa germană (aici sau aici), inclusiv Der Spiegel, dar și mass-media internațională - BBC și CBS News - au relatat evenimentul. În România, discursul lui Robert F. Kennedy Jr. a fost menționat de G4Media și Antena 3.

Global nu există „un exces de mortalitate” - Fals 

În urmă cu un an, pe 11 martie 2020, directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat pentru prima dată că boala Covid-19 poate fi caracterizată ca o pandemie. Acest lucru s-a întâmplat din cauza creșterii rapide a numărului de cazuri în afara Chinei pe o perioadă de două săptămâni, care a afectat un număr tot mai mare de țări. Mii de oameni se luptau deja pentru viața lor în spitale.

O creștere neobișnuită a mortalității într-o anumită perioadă, într-o anumită populație, este adesea caracterizată ca „un exces de mortalitate”, potrivit Eurostat. Decesele în exces sunt de obicei definite ca diferența dintre numărul observat de decese în anumite perioade de timp și numărul estimat de decese în aceleași perioade de timp, adaugă Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. 

Eurostat explică aici - referitor la excesul de mortalitate în UE din cauza Covid-19 - că acesta „a atins primul vârf în aprilie 2020, având o creștere de 25% comparativ cu media aceleiași luni din perioada 2016 - 2019. În perioada mai - iulie, s-a înregistrat un nivel mai scăzut de exces de mortalitate, dar o altă creștere a început în august - septembrie, cu al doilea val al pandemie”.

Potrivit Eurostat, excesul de mortalitate în UE a fost cu 8% peste medie în septembrie, cu 17% mai mare în octombrie și cu 40% în noiembrie. Acest indicator a crescut în toate statele membre ale UE.

Datele colectate de autoritățile oficiale din numeroase țări arată o creștere puternică a mortalității, în special în ultimele luni ale anului 2020, potrivit unei analize a publicației britanice The Economist.

Evoluția numărului de decese între 2018 și 2020 din România, publicată aici de Institutul Național de Statistică, arată o creștere incontestabilă a mortalității, în special în ultimele luni ale anului trecut.

Spitalele s-au închis în Germania - Înșelător

„Dacă pandemia este atât de severă, de ce au fost închise spitalele în Germania?”, se întreabă „David Snowden”.

O postare care spune că guvernul federal german a închis 20 de spitale în 2020 în timpul pandemiei a început să se răspândească pe Twitter la începutul acestui an. AFP a verificat recent această poveste aici.

Un număr de spitale au fost închise într-adevăr în Germania în 2020. AFP a numărat 17 spitale închise. Decizia de închidere a spitalelor le revine proprietarilor de spitale, adică municipalității, bisericii sau companiilor private, nu guvernului. Majoritatea au fost închise din motive economice, ceea ce în unele cazuri era deja previzibil înainte de pandemia de coronavirus.