Acest video al unei demonstrații în Moldova împotriva NATO este din 2016

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

O înregistrare video a unui protest împotriva sosirii unei coloane de tancuri și soldați a fost distribuită începând cu jumătatea lunii septembrie 2022 pe platformele de socializare în mai multe limbi, alături de afirmații care sugerează că arată un convoi recent, numit uneori convoi „NATO”, în contextul războiului din Ucraina. Dar acest videoclip a fost de fapt filmat în mai 2016, cu aproape 6 ani înainte de invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, în timpul unui exercițiu comun al armatei moldovenești și al armatei americane.

„Coloană de blindate româno-americană oprită de oameni la graniță. Moldovenii nu vor război și în țara lor”, spune descrierea acestui videoclip postat pe Facebook pe 16 septembrie 2022, distribuit de peste 32,000 de ori de atunci.

Mai multe versiuni ale aceleiași înregistrări video arată mai multe tancuri care avansează pe un singur rând pe un drum asfaltat. Pe acoperișul unuia dintre ele poate fi văzut un steag american. Videoclipul alternează imagini ale șirului lung de vehicule cu imagini ale câtorva protestatari sau imagini ale polițiștilor care se grăbesc să înconjoare mulțimea. Videoclipuri cu afirmații înșelătoare similare au mai fost postate aici și aici.

O postare spune: „Sculeni, punct de frontiera dintre România si Republica Moldova azi 17 Septembrie 2022, orele 11,30. Trupele NATO încearcă sa treaca in tara vecina, sfidând voința fraților nostri de peste Prut care au înțeles mult mai repede decât noi ce amenintare reprezintă NATO pentru pacea din regiune”.

„Bravo lor,Doamne ajuta sa se trezească toata lumea să oprească toate armele de război care ucid vieți omenești!”, spune un comentariu la una dintre postări. „Opozitie ca arme NATO sa treaca in Moldova ca astfel sa implice Moldova in razboi”, spune un alt comentariu.

Captură de ecran a unei postări false de pe Facebook realizată pe 3 octombrie 2022

Videoclipul a fost, de asemenea, distribuit printre utilizatorii francezi de rețele de socializare cu afirmații similare, care spun că arată „un convoi care livrează arme și vehicule blindate în Ucraina, supravegheat [de] soldați americani și francezi”.

Cu toate acestea, acest videoclip nu are nicio legătură cu invazia rusă în Ucraina, care a început în februarie 2022. Acesta a fost filmat în mai 2016 și nu arată o livrare de arme, ci un exercițiu militar între forțele moldovenești și cele americane.

Videoclip din 2016

O căutare inversă a imaginii folosind extensia InVID-WeVerify a găsit videoclipul publicat în mai 2016 pe contul de YouTube în limba engleză al postului de televiziune venezuelean TeleSUR. Acesta este intitulat: „Moldova: Protestatarii anti-NATO blochează tancurile americane”.

Mai multe elemente vizuale permit verificarea faptului că aceste imagini au fost realizate în timpul aceluiași eveniment: în primul rând, aspectul benzinăriei (în roșu), stâlpul de iluminat care mărginește drumul (în albastru) și panourile publicitare vizibile la orizont (în roz) sunt identice.

Captură de ecran a unei postări pe Facebook, realizată pe 28 septembrie 2022
Captură de ecran a unei postări pe Youtube, realizată pe 28 septembrie 2022

 

 

În videoclipul care circulă pe rețelele de socializare, apare pentru scurt timp un semn care indică numele localității din care pleacă convoiul de tancuri: ar fi vorba despre satul Sculeni, o comună din raionul Ungheni.

Captură de ecran a unei postări pe Facebook, realizată pe 28 septembrie 2022

Căutând benzinăriile marca Bemol - o companie moldovenească, al cărei nume este vizibil pentru scurt timp în video (în roșu mai jos) - din Sculeni, AFP a reușit să identifice că benzinăria în care a fost filmat videoclipul se află în nord-vestul Moldovei, la granița cu România.

Captură de ecran a unei postări pe Facebook, realizată pe 28 septembrie 2022

O comparație cu una dintre fotografiile disponibile pe Google Maps confirmă faptul că este vorba despre aceeași stație: același panou care anunță prețul litrului de benzină (în albastru), aceeași clădire din fundal (în roșu), aceeași coloană (în roz) și același stâlp de iluminat (în verde).

Captură de ecran a unei postări pe Facebook, realizată pe 28 septembrie 2022
Captură de ecran a unei postări pe Facebook, realizată pe 28 septembrie 2022

 

 

Exercițiu militar moldo-american

Observând două detalii cheie - prețul benzinei afișat, care variază zilnic - și panoul publicitar, AFP a putut identifica că acestea sunt exact aceleași în ambele videoclipuri.

Capturi de ecran din videoclipul postat pe Facebook și Youtube realizate pe 28 septembrie 2022
Capturi de ecran din videoclipul postat pe Facebook și Youtube realizate pe 28 septembrie 2022

 

 

Prin urmare, înregistrarea video nu ar fi putut fi făcută în timpul unui transport de arme occidentale către Ucraina prin Moldova. Aceasta se găsește online cu mult înainte de începerea invaziei rusești, iar mai multe detalii duc la concluzia că arată de fapt o demonstrație anti-NATO în mai 2016 la granița moldo-română.

Ministerul moldovean al Apărării a confirmat pentru AFP la 28 septembrie 2022 că nu era vorba de un convoi NATO. „Imaginile au fost realizate în timpul desfășurării exercițiului moldo-american Dragon Pioneer din anul 2016”, au precizat ei.

„În perioada 16-17 septembrie curent, în mediul online au fost distribuite mai multe secvențe video cu deplasarea, pe drumurile naționale din Republica Moldova, a unor coloane de tehnică militară, care aparțin Armatei SUA”, a declarat ministerul, adăugând că „toate aceste filmulețe erau însoțite de mesaje provocatoare, care au avut scopul de a crea panică și a dezinforma populația”.

O dezmințire a fost publicată și pe pagina oficială de Facebook a instituției pe 16 septembrie.

Există mai multe pagini dedicate acestui exercițiu militar care a avut loc în mai 2016, atât pe site-ul armatei americane (aici, aici), cât și pe site-ul Ministerului moldovean al Apărării (aici, aici). Acesta din urmă a precizat la momentul respectiv că această operațiune comună între armata americană și cea moldovenească „a avut ca scop antrenarea comună a subunităților de geniu și creșterea nivelului de interoperabilitate între cele două armate”. Operațiunea a avut loc în perioada 3-20 mai și la ea au participat peste 350 de soldați.

Potrivit Ministerului moldovean al Apărării, videoclipul pe care îl verificăm a fost decontextualizat pe rețelele de socializare după ce pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada 12-23 septembrie, a avut loc exercițiul multinațional „Scutul de Foc 2022”, condus de armata națională. Ministerul a declarat pentru AFP că nu are cunoștință de nicio tentativă recentă a forțelor NATO de a intra în țară.

O demonstrație anti-NATO

Potrivit presei locale din România (aici), un mic grup de manifestanți aparținând „Partidului Socialist din Moldova, un partid de opoziție pro-rus condus de Igor Dodon”, s-a mobilizat pentru a se opune sosirii la Sculeni a trupelor americane, care intrau în Republica Moldova prin această localitate după ce au traversat România.

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, a postat el însuși fotografii de la eveniment pe Facebook la acea vreme. Contactat de AFP, partidul lui Dodon nu a răspuns la solicitările noastre.

Președintele Republicii Moldova din 2016 până în 2020, Igor Dodon, a fost susținut deschis de Moscova. În această țară, predominant românofonă și cu o minoritate rusofonă numeroasă, puterea se schimbă în mod regulat de la pro-ruși la pro-occidentali, alimentând crize politice repetate. Maia Sandu a fost aleasă în 2020 în baza unui program pro-occidental.

În mai 2022, fostul șef de stat, suspectat de trădare și corupție, a fost plasat în arest la domiciliu în cadrul unei anchete pentru „trădare de stat”, „corupție pasivă”, „finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală” și „îmbogățire ilegală”. Anchetatorii suspectează că Dodon a luat bani în 2019 de la un aliat politic și oligarh, Vlad Plahotniuc, care între timp a plecat în exil și face obiectul unor sancțiuni din partea SUA.

Sprijinul moldovenesc pentru Ucraina

Moldova cooperează cu NATO din 1994, când s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace (PfP), la doi ani după ce a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică. Alianța sprijină eforturile țării de reformare și modernizare a structurilor și instituțiilor sale de apărare și securitate, după cum explică aici.

De la ofensiva rusă împotriva Ucrainei din februarie, Republica Moldova și-a manifestat, de asemenea, un sprijin puternic pentru Kiev. A primit refugiați de război, a depus o cerere de aderare la UE și a obținut promisiunea uniunii de a crește semnificativ ajutorul militar.

Une réfugiée ukrainienne traverse la frontière ukraino-moldave vers la Moldavie au poste-frontière de Palanca, dans le sud-est de la Moldavie, le 12 avril 2022. ( AFP / Christophe ARCHAMBAULT)

Moldova, care găzduiește Transnistria, un teritoriu separatist pro-rus care se învecinează cu Ucraina, se teme că Moscova ar putea să o aleagă ca viitoare țintă. Mai ales că regiunea separatistă a declarat că a fost vizată în aprilie 2022, la scurt timp după ce a început războiul, de focuri de armă din Ucraina.

Autoritățile ruse au fost foarte critice la adresa Moldovei. La începutul lunii septembrie, Washingtonul a promis un sprijin suplimentar de aproximativ 2,8 miliarde de dolari pentru Ucraina și alte țări din regiune. Din această sumă, 2,2 miliarde de dolari sunt destinați Ucrainei și altor 18 țări care se simt amenințate de Rusia, pentru achiziționarea de arme americane, inclusiv Moldovei, din cauza situației din Transnistria.

Conflictul ruso-ucrainean NATO