O „declarație mondială” care neagă urgența climatică reciclează afirmații înșelătoare
- Acest articol este mai vechi de un an.
- Publicat pe 13 Septembrie 2022, la 12:13
- Actualizat pe 15 Septembrie 2022, la 10:12
- 13 minute de citit
- De: Roland LLOYD PARRY, AFP Franța
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
Copyright © AFP 2017-2025. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„Politicile UE, bazate pe un FALS? Peste 1100 de oameni de știință, inclusiv un câștigător al premiului Nobel, scrisoare deschisă împotriva alarmiștilor meteo: NU există nicio urgență climatică”, spune titlul acestui articol de blog din 19 august 2022, care a fost distribuit de peste 6,000 de ori de atunci pe rețelele de socializare.
Afirmații similare au fost postate și aici sau aici pe Facebook.
Declarația a fost, de asemenea, distribuită cu afirmații similare - unele dintre ele menționând 1,000 sau 1,200 de „oameni de știință” - în alte limbi, cum ar fi engleză, spaniolă, germană, bulgară sau finlandeză.
Legături cu combustibilii fosili
Declarația este o versiune actualizată a unui text publicat în 2020 de grupul Climate Intelligence („Clintel”), cu sediul în Olanda, fondat de Guus Berkhout, un geofizician pensionar care a lucrat pentru gigantul petrolier Shell, și de jurnalistul Marcel Crok.
Clintel se descrie ca fiind o „fundație independentă” și prezintă semnatarii textului ca fiind „o mare varietate de oameni de știință competenți”. Clintel și fondatorii săi distribuie în mod regulat conținuturi care pun sub semnul întrebării urgența climatică sau originea umană a schimbărilor climatice, potrivit publicației în limba engleză DeSmog, specializată din 2006 în subiecte legate de climă și mediu și în special în lupta împotriva dezinformării în acest domeniu.
Potrivit unor investigații publicate în presa olandeză (aici, aici), este posibil ca o parte din activitatea climatosceptică a lui Guus Berkhout să fi fost finanțată cu bani de la companii petroliere precum Shell, ExxonMobil, BP, Total și Saudi Aramco. Fondatorii Clintel neagă acest lucru. „Clintel nu a primit niciodată un ban de la industria petrolieră”, a răspuns Marcel Crok într-un e-mail trimis pe 2 septembrie 2022 către AFP.
Printre cele cinci companii petroliere menționate în rapoartele olandeze, Shell a declarat pentru AFP într-un e-mail că „nu știe” că l-a finanțat pe Berkhout, iar ExxonMobil a declarat că afirmația că a finanțat Clintel este „incorectă”. Alte trei companii au refuzat să comenteze.
Cu toate acestea, cel puțin șapte dintre semnatarii declarației au fost identificați pe listă ca lucrând pentru Shell, iar alți opt au lucrat în industria petrolieră. Crok a confirmat pentru AFP că Berkhout însuși a lucrat pentru această firmă „cu aproximativ 40 de ani în urmă”.
Pe lângă aceștia, au fost 13 ingineri petroliști și geologi petroliști, plus câțiva specialiști în minerit.
Mai mulți semnatari (aici, aici) au avut legături, fie menționate pe listă, fie documentate în altă parte, cu grupuri climatosceptice din SUA care au legături cu industria petrolieră: Heartland Institute, Competitive Enterprise Institute și Cato Institute.
Fiecare dintre aceste grupuri a primit bani de la gigantul petrolier ExxonMobil, conform documentelor fiscale și ale donatorilor publicate de Greenpeace (aici, aici și aici). Compania a fost acuzată că subminează știința pentru a-și proteja afacerile cu combustibili fosili - acuzație pe care o neagă.
Doar câțiva climatologi printre semnatari
Pe site-ul Clintel, dosarul declarației enumeră aproximativ 1,200 de semnatari din 40 de țări. Dintre aceștia, unii au decedat (după ce au semnat versiuni anterioare ale declarației), în prezent fiind marcați cu o cruce lângă numele lor. Pe 15 septembrie 2022, site-ul Clintel susținea că numărul total de semnatari a ajuns la peste 1,300.
După cum vom arăta mai jos, doar o mică parte dintre ei sunt oameni de știință și doar câțiva sunt climatologi.
Unul dintre semnatari este Ivar Giaever, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973, pentru lucrările asupra supraconductorilor. Dar nu există nicio urmă de articole științifice legate de climă semnate de el, după cum se poate vedea pe Google Scholar, care permite căutarea de publicații științifice disponibile online.
Potrivit unei numărători AFP a semnatarilor declarației, aproximativ 10 dintre aceștia s-au descris în mod explicit drept climatologi sau oameni de știință în domeniul climei, mai puțin de un procent din total. Alții câțiva s-au descris ca fiind specialiști în paleoclimatologie și științe atmosferice.
Erau aproximativ 40 de geofizicieni, 130 de geologi și 200 de ingineri de diferite tipuri, plus câțiva matematicieni, medici și agronomi.
Printre titlurile profesionale ale celorlalți semnatari se numără un pescar, un pilot de avion, un somelier, un muzician, un avocat, un lingvist, un profesor pensionar, un urolog, un psihanalist și cel puțin trei reprezentanți ai sindicatelor lucrătorilor din sectorul energetic.
Într-o analiză a unei versiuni anterioare a declarației, site-ul specializat în verificarea faptelor Climate Feedback a calificat-o drept „părtinitoare”, citând numărul semnificativ de angajați din domeniul combustibililor fosili printre semnatari. De asemenea, a publicat o evaluare a celei mai recente scrisori de declarație, distribuită pe scară largă pe rețelele de socializare.
„Având în vedere volumul de afirmații inexacte făcute în scrisoare (...) este poate surprinzător faptul că 1,200 de oameni de știință și profesioniști sunt de acord cu conținutul acesteia. Este, totuși, instructiv să examinăm acreditările semnatarilor”, au scris autorii Climate Feedback.
Activitatea IPCC privind clima
„Declarația mondială privind clima”, al cărei conținut este rezumat pe o singură pagină (celelalte peste treizeci de pagini ale documentului conținând numele semnatarilor), nu reflectă cunoștințele, larg documentate, privind încălzirea globală în 2022.
Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a invitat 721 de experți din 90 de țări pentru a fi autori și editori ai celui de-al șaselea raport de evaluare în trei părți, publicat între august 2021 și aprilie 2022.
Acest raport constituie cea mai cuprinzătoare evaluare a cunoștințelor științifice privind schimbările climatice. Fiecare parte a avut aproximativ 3,000 de pagini. Autorii au analizat sute de studii care au fost enumerate în secțiunile de referință. În raport se afirmă că există dovezi „fără echivoc” că oamenii încălzesc clima prin arderea combustibililor fosili.
Numeroase postări pe rețelele de socializare au pus sub semnul întrebării consensul dintre oamenii de știință în domeniul climei, conform căruia oamenii sunt cauza încălzirii globale prin arderea combustibililor fosili. Cu toate acestea, trei analize ale studiilor climatice din ultimii ani au indicat că consensul este aproape de 100% (aici, aici și aici).
Rolul IPCC este de a cerceta miile de publicații științifice pe această temă, de a evalua cele mai recente cunoștințe și de a prezenta o sinteză echilibrată factorilor de decizie. Creat în 1988 de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), acest grup de experți reunește mii de specialiști în științele atmosferei, oceanografi, glaciologi, economiști etc. și a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 2007.
IPCC este împărțit în trei grupuri de experți, numiți de diferite guverne și organizații internaționale: primul grup studiază dovezile științifice ale încălzirii globale, al doilea analizează impactul acesteia, iar al treilea prezintă posibile soluții pentru atenuarea efectelor.
„Experții IPCC își bazează activitatea exclusiv pe lucrări evaluate de colegi”, a declarat pentru AFP, pe 3 august 2022, climatologul Xavier Fettweis. „Pentru fiecare raport, oamenii de știință formează echipe care se ocupă de diferite capitole. Apoi, întreaga comunitate științifică este chemată să revizuiască aceste capitole și au loc reuniuni în fiecare țară”.
IPCC explică întregul proces pe site-ul său: cum își selectează autorii, pe ce documente se bazează IPCC, cum funcționează procesul de revizuire și cum aprobă rapoartele.
Noțiunea de urgență climatică este, de exemplu, explicată aici de către Programul ONU pentru Mediu. Secretarul general al ONU, António Guterres, a menționat-o, de asemenea, în mod special în aprilie 2022, când a declarat: „Ne aflăm pe calea unei încălziri globale de peste două ori mai mari decât limita de 1,5°C convenită la Paris. Unii lideri guvernamentali și de afaceri spun un lucru, dar fac altceva. Pur și simplu, ei mint. Iar rezultatele vor fi catastrofale. Aceasta este o urgență climatică.”
Afirmațiile înșelătoare privind clima, deja verificate
În ciuda acestui consens, textul declarației implică faptul că diverse aspecte ale științei schimbărilor climatice sunt încă în dezbatere. „Nu numărul experților contează, ci calitatea argumentelor”, spune declarația.
Declarația, care nu oferă nicio sursă, include o serie de afirmații științifice despre climă care au fost dezmințite de experții în climatologie. AFP și alte organizații au verificat anterior mai multe dintre aceste afirmații și au stabilit următoarele:
- Schimbările climatice actuale nu fac parte din ciclurile normale
„Declarația” continuă să susțină că „clima Pământului a variat de când există planeta, cu faze reci și calde naturale... Prin urmare, nu este o surpriză faptul că acum ne confruntăm cu o perioadă de încălzire”.
Experții intervievați de AFP au declarat deja că creșterea temperaturilor globale din ultimii 150 de ani a fost anormal de bruscă, determinată de emisiile de carbon în urma industrializării.
Ed Hawkins, profesor de știința climei la Universitatea Reading din Anglia, a declarat că fluctuații de temperatură comparabile cu încălzirea actuală nu au mai avut loc pe acest interval de timp în ultimii 10,000 de ani.
„În trecut, temperaturile globale au oscilat pe un interval mare, dar aceste schimbări au nevoie de zeci de mii de ani pentru a se produce. Înțelegem că există cauze naturale pentru aceste cicluri, din cauza orbitei Pământului în jurul soarelui. Oamenii de știință din domeniul climei au studiat acest lucru timp de secole”, a declarat Hawkins. „Ceea ce vedem în ultimii 2,000 de ani este un declin foarte ușor, apoi, brusc, la sfârșit, se observă o creștere rapidă a temperaturii, mult peste tot ce am văzut în ultimii 2,000 de ani”, a adăugat el.
Afirmația conform căreia încălzirea recentă este normală, deoarece temperaturile au crescut și au scăzut de-a lungul mileniilor, „este o logică stupidă”, a declarat Mike Lockwood, profesor de fizică a mediului spațial, tot de la Universitatea din Reading. „Desigur, este adevărat că temperaturile au crescut și au scăzut în trecut, dar acesta nu este un motiv pentru a presupune că schimbarea actuală are aceleași cauze ca și cele din trecut”, a spus el.
Această tendință este reflectată în graficele cuprinse în raportul IPCC publicat în august 2021.
- Predicțiile IPCC nu sunt departe de realitate
În „declarație” se mai spune că: „Lumea s-a încălzit semnificativ mai puțin decât a prezis IPCC pe baza forțării antropice modelate... Politica climatică se bazează pe modele inadecvate”.
De la primul raport, însă, proiecțiile IPCC s-au dovedit a fi destul de corecte, a declarat Xavier Fettweis pentru AFP la începutul lunii august 2022. „Când vă uitați la proiecțiile IPCC din rapoartele din 2001 și 2007, încălzirea anticipată este exact ceea ce vedem”, a spus climatologul pentru acest material.
Această analiză realizată de Carbon Brief a arătat că unele modele au proiectat o încălzire mai mică decât cea înregistrată, iar altele au proiectat o încălzire mai mare, dar toate au arătat creșteri ale temperaturii la suprafață între 1970 și 2016 care nu au fost departe de ceea ce s-a întâmplat în realitate. Experții au apărat modelele în acest material al AFP.
În primul capitol al celui de-al șaselea raport de evaluare al IPCC, oamenii de știință au întocmit o diagramă care compară curbele de temperatură proiectate în rapoartele anterioare ale IPCC cu cele ale mai multor climatologi - precum Syukuro Manabe sau James Hansen - și temperaturile observate în realitate. Se poate observa că proiecțiile se potrivesc destul de bine cu temperaturile reale observate, cu diferențe care nu depășesc 0,2°C.
- Plantele pot procesa cantități limitate de CO2 în exces
Textul distribuit pe rețelele de socializare susține, de asemenea, că „mai mult CO2 este favorabil pentru natură, înverzind planeta noastră” și că „CO2-ul suplimentar în aer a promovat creșterea biomasei vegetale globale”.
CO2 nu este periculos în sine, dar, atunci când concentrația sa în atmosferă este ridicată, contribuie la încălzirea globală la fel ca metanul sau protoxidul de azot, care sunt, de asemenea, gaze cu efect de seră (GES).
Pe măsură ce Pământul se încălzește ca urmare a radiațiilor solare, el emite căldură ca răspuns, care este radiată în spațiu. „Gazele cu efect de seră împiedică această căldură să iasă, un pic ca o pătură. Cu cât avem mai multe gaze cu efect de seră, cu atât mai groasă este pătura. De aceea avem o creștere a temperaturii”, a explicat Sonia Seneviratne, profesor de științe climatice la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich, în iunie 2022, pentru AFP.
Această creștere a temperaturii Pământului are efecte nocive și periculoase asupra biodiversității, populațiilor, agriculturii și resurselor de apă.
Experții citați în acest articol al departamentului de fact-checking al AFP în limba germană au declarat că plantele nu pot procesa decât o parte limitată din excesul de emisii de dioxid de carbon și suferă de pe urma efectelor schimbărilor climatice.
Plantele pot utiliza eficient CO2 suplimentar doar dacă toți ceilalți factori de creștere, cum ar fi apa, lumina și nutrienții minerali, sunt îndeajuns de disponibili, după cum a declarat pentru AFP, pe 24 august 2022, profesorul de fiziologie nutrițională a culturilor Eckhard George de la Universitatea Humboldt din Berlin. Chiar și așa, „cantitatea de CO2 suplimentară fixată de plante este departe de a fi suficientă pentru ca acest lucru să compenseze emisiile suplimentare cauzate de oameni. Așadar, problema creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferă nu este rezolvată prin efectul de fertilizare cu CO2”, a spus el.
- Diverse dezastre sunt mai probabile din cauza schimbărilor climatice
Declarația mai spune că „nu există dovezi statistice că încălzirea globală intensifică uraganele, inundațiile, secetele și asemenea dezastre naturale sau le face mai frecvente”.
World Weather Attribution (WWA), folosind mai multe metode, inclusiv analiza observațională a seturilor de date istorice, a calculat că diferite dezastre au fost mai probabile din cauza schimbărilor climatice, inclusiv inundații și furtuni. Metodele sale sunt descrise în acest material al AFP privind incendiile de vegetație.
Un raport din august 2021 publicat de Organizația Meteorologică Mondială a agenției ONU a arătat, de asemenea, că numărul dezastrelor a crescut de cinci ori pe parcursul perioadei de 50 de ani, cauzat de schimbările climatice, vremea mai extremă și raportarea îmbunătățită. Pericolele meteorologice, climatice și de apă au reprezentat 50% din toate dezastrele, 45% din toate decesele raportate și 74% din toate pierderile economice raportate din 1970 până în 2019, a arătat raportul.
O analiză publicată de Carbon Brief în august 2022, care a analizat peste 500 de evenimente meteorologice extreme, a arătat, de asemenea, că peste 70% dintre ele s-au dovedit a fi mai probabile sau mai grave din cauza schimbările climatice cauzate de om.
În plus, experții IPCC indică în ultimul lor raport că impacturile încălzirii globale, care sunt deja observabile de câțiva ani, vor continua să se multiplice și să se intensifice dacă schimbările climatice vor continua în același ritm.
Serviciul de fact-checking AFP a demontat mai multe afirmații înșelătoare privind schimbările climatice aici.
15 septembrie 2022 Paragraful 14 a fost actualizat cu numărul actualul de semnatari ai declarației.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
