Nu, experții spun că bețișoarele nu ajung la bariera hematoencefalică

Ilustrația a fost publicată pe Facebook de mai multe ori, inclusiv aici pe 16 octombrie, 2020. În acestă postare, distribuită de peste 5.000 de ori, imaginea este prezentată cu această propoziție: „DAȚI ATENȚIE ACESTOR INFORMAȚII!!!” Textul spune: „ATENȚIE MAXIMĂ LA DETALII ROM NI TREZIȚI VA DIN SOMNUL CEL AD NC  ! Prin introducerea în nas a acelor bețișoare se dorește spargerea barierei sanguine hematoencefalică de sânge din creier, pentru ca orice microb să poată pătrunde prin acele vase de sânge sparte în organism!!! De aceea mulți asimptomatici încep să aibă simptome după testare!!!”

Image

Captură de ecran cu postarea înșelătoare de pe Facebook, făcută pe 13 noiembrie, 2020

Postări similare au fost distribuite pe Facebook în spaniolă, portugheză, franceză și engleză. Aceste postări sunt false, conform experților contactați de fact checkerii AFP. 

Postările se referă la testele RT-PCR - cunoscut sub numele de test de reacție în lanț a polimerazei inverse a transcriptazei. E vorba de o tehnică de testare pentru COVID-19 care detectează virusul direct din secrețiile nazale sau salivă, după cum explică aici Ministerul Sănătății din România.

Testul necesită o recoltare profundă și fermă la baza gurii sau nasului, care poate fi destul de inconfortabilă. Experții au convenit că bețișorul nu poate ajunge la bariera hematoencefalică, pe care BBC o descrie drept un strat dens de celule din interiorul vaselor de sânge care înfășoară creierul.

”Bețișorul nu este plasat pe bariera hematoencefalică și nu strică bariera hematoencefalică și prin urmare nu prezintă nicio amenințare pentru sistemul nervos.” a declarat prin email pentru AFP profesorul John Dwyer, imunolog și profesor emerit la University of New South Wales din Australia, pe 10 iulie, 2020.

Dwyer a adăugat că deși testul PCR poate fi „neplăcut pe moment”, e exclus ca „un simplu bețișor să distrugă bariera hematoencefalică.”

Profesorul John Mathews, epidemiolog la University of Melbourne din Australia, a declarat de asemenea că bețișorul PCR „nu compromite în niciun fel bariera hematoencefalică.”

”Recoltările de rutină din zona nazofaringelui care se fac pentru testarea altor tipuri de viruși sau pentru alte rezultate de laborator se colectează în siguranță de mulți ani” a declarat Mathews prin email pentru AFP, pe 10 iulie, 2020.

Horațiu Ioani, neurochirurg la spitalul Colentina din București, a afirmat într-un interviu prin telefon cu AFP, pe 12 noiembrie 2020, că ar fi imposibil ca bețișorul să ajungă lângă creier. „Ar trebui să fie un dispozitiv din metal, angulat în sus”. 

„Traiectoria bețișorului din testul COVID-19 este către nazofaringe, deci, teoretic, dacă cineva ar împinge așa de tare, bețișorul s-ar rupe și a ajunge în gâtul pacientului, nu în creier.”

Mituri despre posibile contaminări prin testele de COVID-19, sau care ridică îndoieli despre acuratețea lor, au mai fost lămurite de AFP aici și aici.

Informații și actualizări privind situația COVID-19 în România pot fi găsite pe acest site.