Un videoclip manipulat pretinde fals că o explozie a avut loc înainte ca drona să lovească o clădire din România
- Publicat pe 3 Iunie 2026, la 17:23
- 8 minute de citit
- De: Paula CABESCU, AFP România
O dronă de fabricație rusă a lovit un bloc de zece etaje din Galați, România, în primele ore ale zilei de 29 mai 2026, provocând o explozie și un incendiu care au distrus un apartament de la ultimul etaj și au rănit două persoane. În urma incidentului, utilizatorii rețelelor sociale au distribuit un videoclip care pretindea că arată o explozie cu câteva momente înainte ca drona să se prăbușească în clădire, sugerând că pagubele au fost cauzate de altceva decât de drona însăși. Cu toate acestea, AFP a constatat că materialul video se bazează pe o fotografie autentică a clădirii avariate, publicată de autoritățile române după incident, și că a fost modificat digital. Numeroase neconcordanțe vizuale și o analiză a detectării AI indică semne compatibile cu un conținut generat de inteligența artificială sau sintetic.
„OPERAȚIUNEA 'DRONA'!.. Mai e și fotograful care parcă aștepta momentul. Vorbim de ora 2 noaptea!”, spune descrierea unui videoclip de pe Facebook publicat pe 2 iunie 2026, care a fost distribuit de peste 2.700 de ori de atunci.
O postare similară, distribuită de sute de ori, poate fi găsită aici.
Videoclipul distribuit în postări constă într-o secvență scurtă repetată de mai multe ori, în care se vede o explozie izbucnind la etajele superioare ale unei clădiri. Înregistrarea audio care însoțește videoclipul conține un discurs politic care critică instituțiile românești.
De asemenea, AFP a descoperit capturi de ecran care corespund unor cadre din videoclipul falsificat, care fuseseră utilizate în articole online despre incident, fără nicio mențiune cu privire la originea lor sintetică (aici sau aici).
Cu toate acestea, AFP nu a găsit nicio dovadă că videoclipul sau capturile de ecran ale acestuia ar reprezenta o înregistrare autentică a impactului sau a evenimentelor care l-au precedat.
O dronă s-a prăbușit într-un bloc de 10 etaje din Galați
O dronă de fabricație rusă s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe de 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați, la scurt timp după ora 02:00, în data de 29 mai 2026, provocând o explozie și un incendiu la ultimul etaj. Două persoane au fost rănite, o femeie de 53 de ani și un băiat de 14 ani, în timp ce aproximativ 70 de locatari au fost evacuați sau au părăsit clădirea.
Ministrul de externe al României a declarat pe 3 iunie, la câteva zile după incident, că țara trebuie să-și consolideze apărarea aeriană cu ajutorul aliaților săi. Oana Toiu a spus că nu există încă indicii că Rusia ar fi vizat intenționat blocul de 10 etaje din Galați, dar Moscova poartă „responsabilitatea” pentru atac, la patru ani de la invazia vecinului său.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale al României, drona a fost identificată pentru prima dată la ora 1:46 dimineața în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 19 kilometri de granița românească, lângă Reni, în regiunea Odesa.
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că aeronava făcea parte dintr-un roi de 43 de drone rusești lansate din est, care au traversat spațiul aerian ucrainean, deplasându-se la aproximativ 20-30 de kilometri nord de fluviul Dunărea. O dronă, lovită cel mai probabil de apărarea aeriană ucraineană deasupra orașului Reni, și-a schimbat traiectoria spre Galați.
Aceasta a fost detectată de radar și a zburat în spațiul aerian românesc timp de aproximativ patru minute înainte de a se prăbuși în clădire. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise de la baza aeriană de la Fetești, sprijinite de un elicopter militar, dar nu s-a intervenit din cauza unei intercepții deasupra unei zone populate, potrivit generalului de brigadă Gheorghe Maxim.
Drona a detonat la impact o încărcătură explozivă de 30 de kilograme, conform raportului tehnic al Ministerului Apărării din România publicat pe 31 mai, care a precizat că rezultatele s-au potrivit și cu resturile de la drone rusești recuperate anterior.
De la începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc în mod repetat, iar fragmente de drone au pătruns pe teritoriul României de până la 47 de ori, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), deși până atunci niciun civil nu fusese rănit în astfel de incidente.
Videoclip creat pe baza unei imagini reale a unei clădiri avariate
O căutare inversă a imaginilor din videoclip a relevat că materialul video pare să fi fost creat pe baza unei fotografii distribuite de Direcția pentru Situații de Urgență (DSU) din România după incident.
Imaginea a fost furnizată agențiilor de presă, inclusiv AFP, și prezintă acoperișul clădirii în flăcări în urma atacului cu drona.
O comparație între fotografia DSU și cadrele din videoclipul care circulă arată că detaliile arhitecturale, poziția clădirilor din jur și pagubele vizibile corespund exact, indicând faptul că fotografia originală a fost folosită ca bază pentru animația fabricată.
Locuitorii treziți de mesajele RO-ALERT și de zgomotul exploziei au descris, de asemenea, momentul impactului, ceea ce corespunde cu declarațiile autorităților potrivit cărora încărcătura explozivă a dronei a detonat la impactul cu clădirea.
O locuitoare din cartier, Mihaela Blănaru, în vârstă de 54 de ani, angajată la un birou de trafic, a declarat pentru AFP că a auzit o alertă pe telefon care o avertiza despre pericol, iar apoi a fost surprinsă de lumina care i-a inundat dormitorul și de zgomot. „Mă așteptam la o replică, la fel ca în cazul unui cutremur. Atât de panicată eram.”
Locuitorii treziți de mesajele de alertă și de zgomotul exploziei au descris momentul impactului. „Se auzea un zgomot foarte puternic și în momentul acela ne-am dat seama că nu mai era un zgomot de pe câmp”, a declarat un locuitor pentru Digi24. „Impactul a durat o fracțiune de secundă. Atunci ne-am dat seama cât de aproape am fost să murim”, a adăugat acesta. Un alt locuitor a descris cum a văzut „bucăți mari de BCA și cărămizi” căzute pe stradă. „S-a simțit ca la cutremur. Și apoi am ieșit la balcon să văd ce se întâmplă și în fața blocului erau numai resturi căzute”, a spus altul pentru ProTv. O femeie a spus: „S-a simțit foarte puternic, am zis că s-a dărâmat un bloc”.
Niciuna dintre mărturiile analizate de AFP nu menționează observarea unei lumini puternice sau a unei explozii înainte de impact. Niciunul dintre locuitorii intervievați de AFP nu a menționat că ar fi văzut vreo lumină puternică sau că ar fi auzit vreo explozie înainte de impact.
Alte înregistrări video care surprind momentul impactului, publicate de mass-media din România (aici, aici, aici sau aici), nu arată nici ele vreo lumină sau explozie înainte ca drona să lovească clădirea. Singurele semnale vizibile înainte de impact sunt alertele de urgență, explozia având loc exact în momentul impactului.
Inconsecvențele vizuale sugerează generarea cu ajutorul AI
Mai multe elemente vizibile în clip sunt, de asemenea, în contradicție cu relatările reale.
De exemplu, explozia prezentată în videoclip pare să cuprindă aproximativ patru etaje ale clădirii. Cu toate acestea, autoritățile române au raportat că drona a lovit zona acoperișului, avariind un apartament de la ultimul etaj, două case de scări și casa liftului. Fotografiile realizate după incident arată pagube localizate, concentrate în apropierea acoperișului, și nu explozia extinsă pe mai multe etaje prezentată în videoclip.
Comportamentul pietonilor vizibili în imagini pare, de asemenea, nerealist. Oamenii continuă să meargă pe stradă fără să reacționeze la explozie, în ciuda proximității și a presupusei amplori a acesteia.
În plus, pe măsură ce resturi în flăcări cad din clădire, unele fragmente par să se contopească în mod nefiresc cu oamenii și obiectele de la sol, în loc să interacționeze cu acestea într-un mod fizic plauzibil, un artefact vizual asociat frecvent cu videoclipurile generate de AI.
De asemenea, AFP a analizat clipul folosind instrumentul de detectare AI Hive Moderation, care a estimat că există o probabilitate de peste 98% ca imaginile să fi fost generate de inteligența artificială.
De asemenea, AFP a analizat o captură de ecran a clipului, utilizată în articolele media menționate mai sus, cu ajutorul Image Whisperer, care a clasificat materialul video ca fiind generat de AI cu un grad ridicat de certitudine.
Imaginile reale arată adevărata amploare a pagubelor
Fotografiile realizate la fața locului de AFP și imaginile publicate de autoritățile române arată consecințele reale ale atacului cu drona.
Fotografiile realizate atât de la distanță, cât și de aproape, dezvăluie zidărie carbonizată, o gaură în acoperiș și resturile lăsate în urmă de explozie și de incendiul care a urmat.
Deși pagubele sunt semnificative, acestea nu sunt atât de grave precum cele prezentate în videoclipul care circulă pe rețelele de socializare.
Imaginile din interiorul apartamentului afectat, difuzate și realizate pe 29 mai 2026 de Administrația Prezidențială a României, arată, de asemenea, pagubele provocate de incendiu în încăperi precum bucătăria, unde se observă suprafețe carbonizate, resturi și semne evidente ale unei explozii, care corespund cu impactul semnalat de autorități.
Întrebat pe 29 mai, în cadrul unei conferințe de presă, cum ar fi arătat clădirea dacă drona ar fi lovit cu câțiva metri mai jos, în loc să lovească puțul liftului, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că pagubele ar fi fost mult mai grave și că „probabil cel puțin un apartament ar fi fost distrus”.
AFP a demontat și alte informații eronate referitoare la acest incident, mai exact o fotografie a clădirii lovite de drona rusă, care a fost distribuită alături de afirmații înșelătoare privind amploarea pagubelor. Toate materialele realizate de AFP cu privire la războiul din Ucraina în limba română pot fi găsite aici.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
