O fotografie a clădirii lovite de o dronă rusă în România, distribuită cu afirmații înșelătoare privind amploarea pagubelor
- Publicat pe 2 Iunie 2026, la 16:59
- 9 minute de citit
- De: Paula CABESCU, AFP România
O dronă de fabricație rusă a lovit o clădire rezidențială de zece etaje din Galați, România, în primele ore ale zilei de 29 mai 2026, provocând o explozie și un incendiu care au distrus un apartament de la ultimul etaj, au avariat două case de scări și o casă de lift și au rănit două persoane. Incidentul a declanșat un val de dezinformare, inclusiv afirmații potrivit cărora drona ar fi fost, de fapt, ucraineană. Printre acestea, o imagine a clădirii afectate, realizată de la distanță și dintr-un unghi care ascundea zona avariată, a fost distribuită de mii de ori pe rețelele de socializare, însoțită de afirmații potrivit cărora autoritățile și mass-media ar fi exagerat amploarea pagubelor. Cu toate acestea, fotografiile realizate de aproape la fața locului, declarațiile oficiale ale autorităților române, precum și mărturiile martorilor oculari confirmă amploarea pagubelor.
„Dacă acolo a căzut drona, cum dracu antenele alea sunt intacte?”, spune un text suprapus peste o imagine care apare în numeroase postări de pe Facebook publicate în orele și zilele care au urmat incidentului din 29 mai 2026, în care o dronă de fabricație rusă a lovit o clădire rezidențială de zece etaje în Galați, România, postare care a fost distribuită de mii de ori de atunci.
„Aruncați televizoarele, închideți posturile de știri, căci toate merg pe prosteală... Reporterii isterici uită să ne povestească de ce antenele de telefonie mobilă de pe bloc, au rămas în picioare! Pare mai degrabă un atac terorist cu explozibil pe modelul blocului din București. Acolo motivul era butelia, aici avem drona...Vin rușii, vin rușii”, se poate citi aici într-una dintre postările care distribuie imaginea. Alte postări similare pot fi găsite aici sau aici.
Toate postările includ o fotografie făcută de la distanță a clădirii, în care structurile antenelor de pe acoperiș sunt clar vizibile și par a fi intacte.
Cu toate acestea, ancheta AFP a descoperit fotografii realizate din alte unghiuri care demonstrează daunele semnalate, fapt confirmat și de martori oculari.
Drona prăbușită într-o clădire de 10 etaje din Galați
Postările au apărut online la câteva ore după ce autoritățile române au confirmat atacul cu drona. Potrivit Ministerului Apărării Naționale al României, drona a fost identificată pentru prima dată la ora 01:46 în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 19 kilometri de granița cu România, la 10 kilometri est de localitatea Reni, un oraș mic din raionul Izmail, regiunea Odesa, în sudul Ucrainei.
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că drona făcea parte dintr-un roi de 43 de drone rusești lansate din est, care au traversat spațiul aerian ucrainean, deplasându-se la aproximativ 20-30 de kilometri nord de râul Dunărea. O dronă, lovită cel mai probabil de apărarea aeriană ucraineană deasupra orașului Reni, și-a schimbat traiectoria spre Galați.
Drona a fost detectată de radar și a zburat în spațiul aerian românesc timp de aproximativ patru minute. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise de la baza aeriană Fetești pentru a urmări și intercepta drona, cu sprijinul unui elicopter militar IAR 330 SOCAT. Deși piloții militari fuseseră autorizați să atace ținta, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat ulterior că tragerea asupra dronei deasupra unei zone urbane prezenta riscuri semnificative pentru populație și infrastructură.
Drona s-a prăbușit pe acoperișul clădirii de pe strada Brăilei din Galați în jurul orei 02:00, provocând o explozie și un incendiu la etajul 10. Două persoane au fost rănite, o femeie de 53 de ani și un băiat de 14 ani. Femeia a suferit arsuri de gradul I și II la picioare și avea un obiect străin (sticlă) înfipt în picior, în timp ce fiul ei a suferit arsuri la antebrațe. Aproximativ 70 de locatari au fost evacuați sau au părăsit clădirea pe cont propriu.
Pe 31 mai, Ministerul Apărării a publicat detalii din raportul tehnic, explicând că a fost vorba de o dronă kamikaze de fabricație rusă care transporta o încărcătură explozivă de 30 de kilograme, care a detonat la impact. Dovezile s-au potrivit, de asemenea, cu probele prelevate din resturile dronelor recuperate anterior în urma unor incidente similare.
De la începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc, iar fragmente de drone au pătruns pe teritoriul României de până la 47 de ori, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Ministerul Apărării din România a declarat în septembrie 2025 că Rusia a efectuat aproximativ 50 de atacuri cu drone în apropierea frontierei ucraineano-române din februarie 2022, inclusiv 30 de atacuri în care resturi au căzut pe teritoriul românesc. Până în prezent nu au fost raportate victime, aceasta fiind prima dată când civili din România sau din orice alt stat membru NATO au fost răniți ca urmare a unei astfel de incursiuni.
În ciuda acestui fapt, postările de pe Facebook care au fost distribuite de mii de ori, conținând o fotografie a clădirii, susțin că antena intactă de pe acoperiș dovedește că pagubele au fost minime sau exagerate. Unii pun chiar la îndoială faptul că atacul a fost efectuat de o dronă.
Fotografia făcută de la distanță ascunde zona afectată
AFP a verificat că imaginea folosită în postările virale prezintă într-adevăr aceeași clădire care a fost lovită de dronă. O comparație cu imaginile Google Street View ale clădirii, realizate în 2024, permite identificarea elementelor arhitecturale cheie.
Deși imaginile Google Maps realizate înainte de incident nu arată nicio deteriorare a clădirii, inclusiv în zona care pare înnegrită după impact, o fotografie publicată de AFP, realizată dintr-un unghi comparabil, confirmă, de asemenea, identificarea, dar arată clar secțiunea înnegrită și deteriorată a acoperișului, care este ascunsă în imaginea de la distanță care circulă pe rețelele de socializare.
Imaginea care circulă pe rețelele de socializare a fost realizată de la distanță și dintr-un unghi care nu arată porțiunea de acoperiș în care a lovit drona.
La scurt timp după incident, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) din România, Raed Arafat, a declarat că drona a avariat două case de scări, o casă de lift și cinci mașini, aflate în apropierea clădirii.
Locuitorii treziți de mesajele de alertă și de zgomotul exploziei au descris momentul impactului. „Se auzea un zgomot foarte puternic și în momentul acela ne-am dat seama că nu mai era un zgomot de pe câmp”, a declarat un locuitor pentru Digi24. „Impactul a durat o fracțiune de secundă. Atunci ne-am dat seama cât de aproape am fost să murim”, a adăugat acesta. Un alt locuitor a descris cum a văzut „bucăți mari de BCA și cărămizi” căzute pe stradă. „S-a simțit ca la cutremur. Și apoi am ieșit la balcon să văd ce se întâmplă și în fața blocului erau numai resturi căzute”, a spus altul. O femeie a spus: „S-a simțit foarte puternic, am zis că s-a dărâmat un bloc”.
AFP a publicat imagini realizate din clădirea de vizavi, care arată zidărie carbonizată și avariată, o gaură în acoperiș și resturi care indică o explozie și un incendiu.
Fotografiile realizate de aproape arată zidăria carbonizată, o gaură în acoperiș și resturile lăsate în urmă de explozie și incendiu, pagube care nu sunt vizibile în imaginea cu unghi larg care circulă pe rețelele de socializare.
Imaginile din interiorul apartamentului afectat, realizate și transmise pe 29 mai 2026 de Administrația Prezidențială a României, arată, de asemenea, pagubele provocate de incendiu în încăperi precum bucătăria, unde se observă suprafețe carbonizate, resturi și semne evidente ale unei explozii, care corespund cu impactul semnalat de autorități.
Fotografiile AFP realizate la fața locului arată, de asemenea, resturi ale clădirii avariate și cioburi de sticlă împrăștiate pe jos, în timp ce muncitorii municipalității curăță dărâmăturile de pe stradă.
O altă imagine AFP arată fragmente dintr-o fereastră spartă împrăștiate pe acoperișul unei clădiri situate vizavi de blocul de apartamente lovit de drona rusă, ilustrând și mai bine puterea exploziei.
Fotograful AFP Daniel Mihăilescu, care se afla pe acoperiș și a fotografiat clădirea de la distanță mică, a descris ceea ce a văzut pe 1 iunie: „o gaură în structura construită deasupra planșeului acoperișului, probabil casa liftului, urme de arsură în jurul găurii, în care se puteau vedea blocuri de BCA, și o grindă din beton armat, din care rămăsese doar armătura (fier betonul care asigura elasticitatea elementelor de structură) contorsionată”.
La nivelul străzii, a găsit „cioburi de sticlă provenite de la geamurile din balconul apartamentului, elemente de tâmplărie de tip termopan si bucăți de BCA”.
Mihăilescu a explicat, de asemenea, de ce antenele de telefonie mobilă vizibile în fotografia virală au rămas intacte „Antenele sunt amplasate deasupra structurii construite pe acoperiș (cea în care se vede gaura și care ar putea adăposti o scară de acces pe terasa și/sau casa liftului)”, a spus el.
„Cum această structura a fost doar parțial afectată, a putut susține fără probleme antenele GSM care sunt structuri ușoare și ancorate pe planșeu”, a adăugat fotojurnalistul. „Impactul a fost la baza acestei structuri și a afectat atât peretele care se vede în poze, cât si planșeul”, a spus el.
Întrebat pe 29 mai, în cadrul unei conferințe de presă, cum ar fi arătat clădirea dacă drona ar fi lovit cu câțiva metri mai jos, în loc să lovească puțul liftului, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că pagubele ar fi fost mult mai grave și că „probabil cel puțin un apartament ar fi fost distrus”.
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de urgență a Consiliului Superior de Apărare Națională (CSAT) pe 29 mai și a declarat că incidentul a fost cel mai grav care a avut loc pe teritoriul României de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Autoritățile române l-au declarat pe consulul rus la Constanța persona non grata și au anunțat închiderea consulatului rus de acolo.
Pe 1 iunie, Consiliul de Securitate al ONU a ținut o ședință specială cu privire la incident, la cererea României, în cadrul căreia 56 de țări au denunțat comportamentul „inacceptabil” al Rusiei.
Toate verificările de fapt efectuate de AFP cu privire la războiul din Ucraina în limba română pot fi găsite aici.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
