Citatul lui Nicușor Dan despre educația sexuală, interpretat eronat ca sprijin pentru „propaganda” LGBTQ

„Nicușor este de acord ca în cadrul orelelor de educație sexuală să se facă propaganda LGBT”, scrie o postare de pe Facebook din 6 mai 2025, distribuită de aproximativ 300 de ori. 

Videoclipul, apărut inițial pe TikTok aici, conține un scurt fragment în care Dan spune: „Sunt de acord ca în cazul orelor de educație sexuală să se facă un fel de propagandă pentru ideologia LGBT.”

„Copiii ar trebui să învețe carte, o meserie, nu tâmpeniile astea”, scrie un comentariu la postarea de pe Facebook.

Imaginile au fost distribuite și înainte de primul tur al alegerilor, desfășurat pe 4 mai — de exemplu aici și aici — și circulă din nou în contextul pregătirilor pentru turul al doilea, programat pe 18 mai.

În turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru 18 mai și așteptat să fie strâns, primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, se va confrunta cu naționalistul de dreapta George Simion.

Totuși, afirmațiile care circulă online sunt înșelătoare: Dan a spus că susține introducerea educației sexuale în școli la o vârstă adaptată riscurilor la care sunt expuși copiii, dar nu a afirmat că aceasta ar trebui folosită pentru a promova „propaganda LGBT”. Videoclipul a fost editat într-un mod care îi distorsionează cuvintele, eliminând contextul esențial al discuției originale.

Image

Capturi de ecran ale postărilor înșelătoare de pe Facebook și TikTok realizate pe 6 mai 2025

Editare înșelătoare

AFP a identificat sursa videoclipului cu ajutorul unei căutări avansate online: o întâlnire publică ce a avut loc la începutul lunii aprilie 2025 la Madrid, unde Nicușor Dan s-a întâlnit cu membri ai diasporei române din Spania.

În înregistrarea completă, un participant îl întreabă pe Dan dacă susține introducerea educației sexuale în școli, inclusiv de la grădiniță. Dan răspunde inițial parafrazând întrebarea — întrebând dacă i se cere să spună dacă orele de educație sexuală ar trebui să includă propagandă LGBT — înainte ca interlocutorul să-l corecteze.

Iată conversația completă:

Nicușor Dan: „Dumneavoastră mă întrebați dacă sunt de acord ca în cazul orelor de educație sexuală să se facă un fel de propagandă pentru ideologia LGBT.”

Participant: „Nu!”

Nicușor Dan: „Și atunci care este întrebarea?”

Participant: „Dacă sunteți de acord cu introducerea acestor ore în școli, specific începând de la grădiniță, da, adică de la vârsta de trei ani? Sunteți pro sau contra?”

Nicușor Dan: „Da. Răspunsul meu este că este nevoie de educație sexuală, dar care să fie de la o vârstă care să răspundă unor pericole la care sunt copiii sunt expuși. Nu știu în România care este vârsta, probabil clasa a VI-a sau a VII-a, de acolo ar trebui să înceapă.”

Prima parte a acestui schimb de replici a fost deliberat eliminată din videoclip, fiind tăiate atât solicitarea lui Dan de clarificare, cât și corectarea oferită de participant. Astfel, clipul devenit viral prezintă în mod fals citatul ca pe o declarație de politică publică.

Dan a publicat întreaga conversație pe conturile sale oficiale de TikTok și Instagram pe 7 aprilie 2025 (linkuri arhivate aici și aici), în plină campanie prezidențială, pentru a combate afirmațiile înșelătoare. „Acest clip demontează o minciună. NU am afirmat niciodată că aș fi de acord cu educația sexuală în grădinițe și aceasta este dovada! Adevărul contează, iar manipularea trebuie expusă”, a scris el în descrierea postării.  

La finalul întâlnirii din Madrid, mai mulți participanți l-au huiduit pe candidatul prezidențial (link arhivat aici) și au strigat „turul doi înapoi” — un slogan folosit frecvent de susținătorii politicianului de extremă dreapta Călin Georgescu, cu referire la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, decizie luată de Curtea Constituțională în contextul acuzațiilor de interferență rusă.

Mass-media a relatat, de asemenea, despre întâlnirea lui Nicușor Dan cu comunitatea românească din Spania, de exemplu aici sau aici.  

Nicușor Dan a vorbit rar public despre drepturile persoanelor LGBTQ, iar atunci când a făcut-o, poziția sa a fost una rezervată. 

Drepturile LGBTQ rămân un subiect sensibil în România, unde căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex nu sunt recunoscute legal. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România trebuie să asigure protecție juridică pentru cuplurile de același sex, însă guvernul nu a implementat până acum această hotărâre.

Dezbaterea publică pe tema drepturilor LGBTQ rămâne una controversată, influențată puternic de instituții religioase și grupuri conservatoare. Subiectul continuă să apară în campaniile electorale, adesea ca parte a unor campanii de dezinformare. În actuala cursă prezidențială, liderul de extremă dreapta George Simion s-a declarat împotriva căsătoriilor între persoane de același sex, în timp ce Nicușor Dan a exprimat, cu prudență, o anumită susținere pentru parteneriatele civile (legătură arhivati aici).

Într-un interviu acordat ProTV în martie 2025, Dan a afirmat că problema parteneriatelor civile „ar trebui să fie tranșată de societate.” 

El a subliniat că astfel de reglementări ar putea aduce beneficii nu doar cuplurilor de același sex, ci și celor heterosexuale care nu sunt căsătorite — în special în situații legate de moștenire sau dreptul de a vizita partenerul în spital. Totodată, Dan a recunoscut că o parte din societatea conservatoare din România vede parteneriatul civil ca pe „un prim pas către legalizarea căsătoriilor între persoanele cu același sex.” El a susținut că politicienii ar trebui să acționeze ca mediatori într-o dezbatere amplă la nivelul societății.

Într-un alt interviu, acordat Euronews România în decembrie 2024, anterior înscrierii sale în campania prezidențiale, Dan a declarat că susține parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex și că rolul președintelui ar trebui să fie acela de a media dezbateri dificile, precum cea despre drepturile LGBTQ.

„Noi am văzut dezbaterea legată de familie, în 2018, și a fost extrem de violentă, prin cuvinte, și a fost extrem de puțină înțelegere între cele două tabere de atunci. Eu am încercat să-i înțeleg și pe unii și pe ceilalți.”, a spus Dan.

Image

Candidatul la președinția României, Nicușor Dan, se adresează susținătorilor săi după anunțarea rezultatelor exit poll-urilor la București, 4 mai 2025. (AFP / Mihai Barbu)

În 2018, România a organizat un referendum național care viza redefinirea conceptului constituțional de familie, astfel încât acesta să se refere explicit la uniunea dintre un bărbat și o femeie, blocând practic posibilitatea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex. Susținut de grupuri conservatoare și religioase, amendamentul propus urmărea modificarea formulării din Constituție, înlocuind termenul „soți” cu „un bărbat și o femeie”.

Referendumul a eșuat din cauza unei prezențe scăzute la vot — doar aproximativ 21% dintre alegători s-au prezentat la urne, sub pragul minim de 30% necesar pentru validare.

Deși a eșuat, referendumul din 2018 a contribuit la apariția unor noi mișcări politice, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), scoțând la iveală un segment semnificativ de alegători cu viziuni conservatoare și naționaliste care se simțeau nereprezentați de partidele tradiționale.

Fondat la sfârșitul anului 2019 de George Simion și Claudiu Târziu, AUR a capitalizat pe teme precum naționalismul, valorile familiei tradiționale și discursul anti-sistem, reușind să intre în Parlament pentru prima dată în 2020, cu un rezultat electoral surprinzător.

De atunci, AUR a cerut în repetate rânduri (aici, aici, aici) reluarea referendumului, folosindu-l ca punct de mobilizare pentru consolidarea bazei sale social-conservatoare.

România se pregătește pentru un tur decisiv al alegerilor prezidențiale pe 18 mai 2025, între naționalistul de extremă dreapta George Simion (AUR) și primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan.

În primul tur, desfășurat pe 4 mai, Simion, liderul AUR, a obținut aproximativ 41% din voturi, în timp ce Dan, candidat independent, a obținut în jur de 21%.

Campania electorală a fost marcată de o serie de dezinformări, o parte dintre fiind demontate de echipa de fact-checking a AFP, spre exemplu aici, aici și aici.