Voturile nule nu sunt „redistribuite” între candidații la alegerile din România

Românii urmează să revină la urne pe 4 mai pentru a alege dintre cei unsprezece candidați înscriși în primul tur al alegerilor prezidențiale reprogramate, anulate în urmă cu cinci luni.

Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024 pe fondul acuzațiilor de interferență rusă atribuite candidatului independent de extremă dreapta Călin Georgescu, care ulterior a fost exclus din cursa electorală din mai.

Decizia a declanșat proteste violente în capitala București și critici din partea administrației americane. 

Pe măsură ce alegătorii se pregătesc să meargă din nou la urne, umbra alegerilor anulate de anul trecut continuă să planeze, alimentând dezinformarea și punând sub semnul întrebării corectitudinea procesului electoral, așa cum a relatat AFP. 

„Voturile anulate se împart proporțional candidaților pentru că se consideră exercitare a dreptului de vot”, scrie o postare de pe Facebook din 26 aprilie 2025, distribuită de câteva zeci de ori. O postare similară a fost publicată și aici. 

Image

Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 28 aprilie 2025

„Corect! Ca și cele nefolosite, pentru că totul se împarte procentual la 100%”, spune un comentariu la prima postare. 

„Acesta se numește furt, însușire de înscrisuri care nu-ți aparțin, se pare că se pregătește furtul voturilor pentru alegerile care vin, le este frică de procentajul celor anulează buletinele, ca urmare a dezastrului în care au aruncat România!”, a adăugat un alt utilizator.  

Cu toate acestea, aceste afirmații sunt false. Potrivit legii electorale românești, buletinele de vot nule sunt pur și simplu înregistrate ca atare și nu sunt redistribuite între candidați. Numai voturile valide sunt luate în calcul la rezultatele finale.

Voturile anulate nu se iau în considerare

Legea 370/2004 (link arhivat aici) privind alegerea Președintelui României prevede că în rapoartele oficiale și în procesul-verbal al fiecărei secții de votare sunt înregistrate separat voturile valabile, voturile nule, numărul total al alegătorilor și buletinele de vot anulate (nefolosite). 

Conform legii, fiecare alegător votează în cabine închise, aplicând o ștampilă cu mențiunea „VOTAT” în „patrulaterul” care corespunde candidatului ales. După vot, alegătorii trebuie să introducă singuri buletinul în urnă.

Într-un răspuns către AFP din 29 aprilie 2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ne-a îndrumat către Articolul 48, care precizează că un buletin de vot este considerat nul dacă lipsește ștampila de control a secției de votare, dacă buletinul nu este modelul legal aprobat, dacă lipsește ștampila „VOTAT” sau dacă ștampila a fost aplicată pe mai multe căsuțe sau în afara acestora.

Totuși, un vot este considerat valabil dacă ștampila depășește ușor limitele căsuței, dar opțiunea alegătorului este clară; dacă cerneala s-a transferat pe verso-ul buletinului sau dacă ștampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceleiași căsuțe sau atât în interiorul cât și în exteriorul unei singure căsuțe.

Legea mai arată că ștersăturile sau inscripțiile suplimentare nu anulează votul. Voturile nule sunt înregistrate separat și nu sunt incluse în numărul oficial al voturilor valabile.

După închiderea urnelor și numărarea voturilor, conform Articolului 49, președintele biroului electoral al secției de votare întocmește un proces-verbal oficial.

Acesta consemnează alegătorii de pe lista electorală permanentă, inclusiv pe cei prezenți la urne, defalcat în cei de pe lista permanentă, pe listele suplimentare și cei care au votat cu urna mobilă. Sunt consemnate, de asemenea, numărul total al voturilor valabile, voturile nule, buletinele de vot primite, cele nefolosite și anulate și numărul voturilor valabile obținute de fiecare candidat.

Articolul 48 mai precizează că „voturile nule și voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte”.

Cei doi candidați care obțin cele mai multe voturi valabil exprimate la nivel național în primul tur merg în turul al doilea. Acest rezultat este confirmat de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale (Articolul 54).

Singura dată când un președinte al României a fost ales din primul tur a fost în 1990, când candidatul Frontului Salvării Naționale (FSN), Ion Iliescu, a câștigat cu 85% din voturile valabile.  

Voturile „nule, anulate, inclusiv cele albe, evident că nu sunt redistribuite” între candidați, a explicat pentru AFP, pe 29 aprilie 2025, politologul Alexandru Gussi, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

Aceste aspecte sunt menționate și în decizia privind organizarea activităţii de consemnare, verificare şi centralizare a rezultatelor alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, adoptată de Biroul Electoral Central.

Unii utilizatori Facebook au comentat la postări afirmând în mod fals că „voturile neutilizate” – sau buletinele de vot necompletate de alegătorii înregistrați – vor fi, de asemenea, împărțite între candidați.

Însă, potrivit legii (Articolul 48), buletinele nefolosite sunt anulate prin aplicarea mențiunii „ANULAT” pe prima pagină pe diagonală și aplicarea ștampilei de control a secției de votare.

Dacă secția are pachete sigilate cu buletine, mențiunea „ANULAT” și ștampila se aplică o singură dată, pe pachet.

Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne este înregistrat oficial.

Raportul electoral oficial precizează clar că rezultatele alegerilor se bazează exclusiv pe numărul de voturi valabil exprimate de alegători, nu pe totalul buletinelor tipărite sau nefolosite.

De exemplu, la cele mai recente alegeri prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, s-au prezentat la urne 9.465.257 de alegători din peste 18 milioane, ceea ce reprezintă o prezență de 52,55%, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente (link arhivat aici).

Anul trecut, AFP a demontat și afirmații false potrivit cărora aplicarea mai multor ștampile pe buletinul de vot ar crește numărul de voturi pentru un candidat în turul al doilea.