Buletinul de vot rămâne valabil chiar dacă cerneala ștampilei se imprimă pe verso

„Mare atenție Ia-te la vot! Și de ce vă spun? Uitați-vă aici! Ștampilele sunt foarte încărcate cu tuș. Eu sper din sufletul meu să nu fie lumea atât de rea și răutăcioasă să facă chestia asta cu bună știință. Să încarce cu tuș ștampilele alea, să strice buletinele de vot. Eu sper că e doar o întâmplare tehnică”, spune un utilizator într-un videoclip postat pe Facebook pe 2 mai 2025, distribuit de peste 5.700 de ori.

„Dacă se întâmplă chestia asta, să aveți la voi un șervetel, să mai diminuați din cerneala de pe ștampila de vot și să votați pe buletinul respectiv cu suficientă cerneală încât să se vadă votul vostru, dar nu prea multă cerneală, să nu se anuleze votul”, a adăugat acesta.

Afirmația a fost distribuită în zeci de postări pe Facebook în ultimele 24 de ore (de exemplu aici, aici sau aici). 

Clipuri video cu afirmații similare au fost postate și redistribuite de sute de ori și pe TikTok (de exemplu aici, aici și aici). 

Image

Capturi de ecran ale postărilor false de pe Facebook și TikTok realizate pe 3 mai 2025

Totuși, aceste afirmații sunt false. Potrivit legislației electorale din România, buletinele de vot pe care cerneala de la ștampilă se imprimă pe cealaltă parte sunt considerate valabile.

Afirmațiile false apar în contextul în care românii se îndreaptă din nou către urnele de vot 4 mai 2025, pentru a alege dintre cei 11 candidați înscriși în primul tur al alegerilor prezidențiale reluate, după ce scrutinul precedent a fost anulat în urmă cu cinci luni. 

Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în decembrie 2024 - înaintea celui de-al doilea tur - pe fondul acuzațiilor de interferență rusă în favoarea candidatului independent de extremă dreapta Călin Georgescu, care ulterior a fost exclus din cursa electorală din mai. Decizia a declanșat proteste violente în capitala București și critici din partea administrației americane. Candidatul de extremă dreapta George Simion, un susținător al lui Georgescu, este favorit să câștige primul tur, în timp ce turul doi este așteptat să aibă loc pe 18 mai.

Legal valabil

„Buletinul de vot este format doar dintr-o pagină dublă, iar deschizându-l, pe spate nu se poate imprima nimic, efectul oglindă permite fără drept de apel confirmarea intenției de vot”, a scris un utilizator care a comentat la una dintre postările de pe Facebook, susținând că este reprezentant al unei secții de votare. 

La alegerile prezidențiale din România, alegătorii își exprimă opțiunea pe buletinul de vot folosind o ștampilă specială cu mențiunea „VOTAT”.

Legea 370 privind alegerea Președintelui României clarifică faptul că un vot rămâne valabil chiar și în cazul unor nereguli pe buletinul de vot (link archivat aici). 

Conform legii, un buletin de vot este considerat valabil atâta timp cât opțiunea alegătorului este clar exprimată, chiar dacă ștampila depășește limitele patrulaterului desemnat sau dacă tușul se imprimă pe cealaltă parte a hârtiei.

Articolul 48 explică că: „Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea 'VOTAT' aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea 'VOTAT', precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater”.

„Efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate”, prevede legislația. 

Același articol explică faptul că un buletin de vot este considerat nul doar dacă lipsește ștampila de control a secției de votare, dacă buletinul nu este conform modelului legal aprobat, dacă lipsește ștampila „VOTAT” sau dacă ștampila „VOTAT” este aplicată în mai multe patrulatere sau în afara oricărui patrulater.

Aceleași reguli apar și în ghidul oficial din acest an destinat membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP).

Ghidul menționează, de asemenea, că în cazul în care tușul de la ștampilă se transferă pe cealaltă jumătate a paginii interioare pliate a buletinului de vot și cuvântul „VOTAT” apare invers, sub forma „TATOV”, votul este totuși considerat valabil.

Image

Captură de ecran din ghidul oficial al AEP pentru personalul secțiilor de votare, realizat la 3 mai 2025.

Acest aspect este menționat și în decizia privind organizarea activităţii de consemnare, verificare şi centralizare a rezultatelor alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, în articolul 5, punctul 4. 

Votul în turul reprogramat a început deja în diaspora, unde cetățenii români din străinătate își pot exprima opțiunea timp de trei zile, începând cu 2 mai 2025. Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP),  aproape 400.000 de români votaseră deja în străinătate până la finalul zilei de 3 mai — o cifră aproape dublă față de prezența înregistrată în primul tur din noiembrie 2024.

Image

O femeie trece pe lângă afișele electorale în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la Giurgiu, pe 3 mai 2025. (AFP / Nikolay DOYCHINOV)

Pe măsură ce alegătorii se pregătesc să meargă din nou la urne, umbra alegerilor anulate de anul trecut continuă să planeze, alimentând dezinformarea și punând sub semnul întrebării corectitudinea procesului electoral, așa cum a relatat AFP. 

Recent, AFP a demontat afirmații false potrivit cărora buletinele de vot necompletate ar fi „distribuite proporțional” în funcție de scorul fiecărui candidat. Cu toate acestea, legea electorală românească stipulează clar că, deși voturile nule sunt înregistrate, ele nu sunt atribuite niciunui candidat — fapt confirmat de AFP cu ajutorul unui politolog.

Anul trecut, AFP a demontat și afirmații false potrivit cărora aplicarea mai multor ștampile pe buletinul de vot ar crește numărul de voturi pentru un candidat în turul al doilea.