Experții în dezinformare critică decizia Meta de a pune capăt verificării faptelor în SUA

Directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că societatea va „scăpa” de verificatorii de fapte terți în Statele Unite, într-o schimbare radicală de politică pe care analiștii au văzut-o ca o încercare de a-l liniști pe președintele ales al SUA, Donald Trump.

„Acesta este un pas important înapoi în ceea ce privește moderarea conținutului, într-un moment în care dezinformarea și conținutul dăunător evoluează mai rapid ca niciodată”, a declarat Ross Burley, co-fondator al organizației non-profit Centre for Information Resilience.

Fact-checking-ul și cercetarea dezinformării au fost mult timp un subiect fierbinte într-un climat politic hiperpolarizat în Statele Unite, susținătorii conservatorilor americani afirmând că acestea au fost un instrument pentru a limita libertatea de exprimare și a cenzura conținutul de dreapta.

Partidul republican al lui Trump și aliatul său miliardar Elon Musk - proprietarul gigantului social media X, fostul Twitter - au exprimat mult timp critici similare.

„În timp ce eforturile de protejare a libertății de exprimare sunt vitale, eliminarea verificării faptelor fără o alternativă credibilă riscă să deschidă porțile pentru narațiuni mai dăunătoare”, a declarat Burley.

Ca alternativă, Zuckerberg a declarat că platformele Meta, Facebook și Instagram, vor utiliza „Community Notes” asemănătoare cu cele folosite de X" în Statele Unite.

„Community Notes” sunt un instrument de moderare de tip crowd-sourced pe care X l-a promovat ca modalitate prin care utilizatorii pot adăuga context postărilor, însă cercetătorii au contestat în mod repetat eficacitatea acestuia în combaterea falsurilor.

„Abdicarea” de la responsabilitate

„Nu v-ați baza pe oricine pentru a opri scurgerea apei din toaletă, dar Meta încearcă acum să se bazeze pe oricine pentru a opri răspândirea dezinformării pe platformele sale”, a declarat pentru AFP Michael Wagner, de la Școala de Jurnalism și Comunicare în Masă din cadrul Universității Wisconsin-Madison.

„A le cere oamenilor, pro bono, să supravegheze afirmațiile false care sunt postate pe platformele de social media de miliarde de dolari ale Meta este o abdicare de la responsabilitatea socială”.

Anunțul făcut de Meta reprezintă un eșec financiar pentru verificatorii de fapte terțiari cu sediul în SUA.

Programul Meta și subvențiile externe au fost „sursele predominante de venit” pentru verificatorii de fapte la nivel mondial, conform unui sondaj realizat în 2023 de International Fact-Checking Network (IFCN) în rândul a 137 de organizații din zeci de țări.

De asemenea, decizia va „afecta utilizatorii rețelelor sociale care caută informații exacte și fiabile pentru a lua decizii cu privire la viața și interacțiunile lor de zi cu zi”, a declarat Angie Holan, directorul IFCN.

„Este regretabil că această decizie vine în urma presiunii politice externe din partea unei noi administrații și a susținătorilor acesteia”, a adăugat Holan.

Anunțul făcut de Meta a fost aplaudat de susținătorii conservatori ai lui Trump, care au declarat că decizia a fost „probabil” un răspuns la amenințările acestuia la adresa companiei și a lui Zuckerberg. 

 Senatorul republican american Marsha Blackburn a postat pe X că mișcarea Meta a fost „un truc pentru a evita să fie reglementată”.

„Politică, nu politici publice” 

Aaron Sharockman, director executiv al organizației americane de verificare a faptelor PolitiFact, a respins afirmația că verificarea faptelor este un instrument de suprimare a libertății de exprimare.

Rolul verificatorilor de fapte din SUA, a spus el, a fost acela de a oferi „un discurs și un context suplimentar postărilor despre care jurnaliștii au constatat că conțin informații eronate” și a fost la latitudinea Meta să decidă cu ce sancțiuni se confruntă utilizatorii.

„Lucrul minunat despre libertatea de exprimare este că oamenii sunt capabili să nu fie de acord cu privire la orice articol jurnalistic pe care îl publicăm”, a spus Sharockman.

„Dacă Meta este supărată că a creat un instrument de cenzură, ar trebui să se uite în oglindă.”

PolitiFact este unul dintre primii parteneri care au lucrat cu Facebook pentru a lansa programul de verificare a faptelor în Statele Unite în 2016.

De asemenea, AFP lucrează în prezent în 26 de limbi cu programul de fact-checking al Facebook, în cadrul căruia Facebook plătește pentru a utiliza fact-check-uri de la aproximativ 80 de organizații la nivel global pe platforma sa, pe WhatsApp și pe Instagram.

În cadrul acestui program, conținutul clasificat drept „fals” este retrogradat în fluxurile de postări, astfel încât mai puțini oameni să îl vadă, iar dacă cineva încearcă să distribuie postarea respectivă, i se prezintă un articol care explică de ce este înșelătoare.

„Programul nu a fost deloc perfect, iar verificatorii de fapte au greșit, fără îndoială, într-un anumit procent din calificativele lor”, a declarat Alexios Mantzarlis, director al Inițiativei pentru securitate, încredere și siguranță la Cornell Tech.

„Dar ar trebui să fie clar că promisiunea lui Zuckerberg de a scăpa de verificatorii de fapte a fost o alegere politică, nu politică”.