Comisia Europeană nu a cerut României impozit de 10% pe valoarea caselor

„Ursula cere României 10% impozit pe valoarea caselor noastre. Nebunie”, spun mai multe postări pe Facebook din 4 (aici, aici) și 5 noiembrie (aici), distribuite de sute de ori de atunci.  

Postările au început să fie distribuite după ce europarlamentarul de extremă dreapta Diana Șoșoacă a sugerat o idee similară într-un videoclip publicat pe Facebook pe 18 octombrie 2024. Șoșoacă a sugerat că „de anul viitor impozitele vor fi atât de mari încât nu ne vom mai putea permite să le plătim. Gândiți-vă, dacă impozitul va fi de 10% din valoarea casei, dacă casa este de 50-60 de mii de euro, 10% înseamnă 250 de milioane pe lună pe an,  explicați-mi cine își poate permite așa ceva”, a spus ea la minutul 8:36, susținând că se implementează „pas cu pas o metodă kgb-stalinist-fascistă” pentru ca oamenii să nu poată plăti impozitele.  

Totuși, acest lucru este fals. Comisia Europeană nu a cerut României să introducă un impozit pe proprietate de 10%, iar guvernul nu intenționează să facă acest lucru, a declarat multiple surse pentru AFP.

De fapt, Comisia Europeană nu are dreptul să impună statelor membre ale UE cote de impozitare specifice, politicile fiscale rămânând o competență națională.

Image

Captură de ecran a uneia dintre postările false de pe Facebook realizată pe 25 noiembrie 2024

Impozitul pe proprietate amânat până în 2026

În România, creșterea impozitelor pe proprietate pentru alinierea la valorile de piață este un obiectiv al Planului național de redresare și reziliență (PNRR), o agendă de reforme și investiții menită să abordeze impactul socio-economic al pandemiei COVID-19, criza energetică și creșterea costului vieții.

Potrivit Codului fiscal din 2015 (articolul 457), impozitul pe proprietate pentru clădirile rezidențiale și auxiliare aflate în proprietatea persoanelor fizice a fost calculat prin aplicarea unei rate de 0,08% până la 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, care a fost fixă. Rata este stabilită de autoritățile locale care colectează impozitul pe proprietate.

Cel puțin din 2021, autoritățile lucrează la reforme pentru actualizarea evaluării proprietăților, trecând de la rate fixe învechite la valori bazate pe piață. Acest lucru vizează creșterea veniturilor locale, reducerea disparităților fiscale și modernizarea sistemelor de înregistrare a proprietăților. 

O parte din Codul fiscal a fost modificată în 2022 prin OUG 16 (arhivată aici). Potrivit acesteia, articolul 457 ar fi trebuit să fie modificat astfel „Pentru clădirile rezidențiale și clădirile auxiliare aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de cel puțin 0,1% la valoarea clădirii”.

În același timp, a fost planificată o reformă privind introducerea valorii de piață a clădirilor ca bază pentru impozitare (prin articolul 460), dar aceasta nu a fost încă pusă în aplicare pe deplin din cauza dificultăților administrative și a rezistenței publice.  

Pe 23 octombrie 2024, Guvernul României a anunțat că trecerea la impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață va fi amânată până la 1 ianuarie 2026. Potrivit unei ordonanțe de urgență, această nouă metodă de calculare a valorii impozabile a clădirilor, bazată pe datele din studiile de piață, va intra în vigoare la acea dată. 

Pentru 2025, impozitele pe proprietate vor rămâne la fel ca în anii precedenți. Premierul Marcel Ciolacu a explicat că amânarea permite Ministerului Finanțelor să înființeze o structură specializată, iar Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară să furnizeze datele necesare.

Prin urmare, în 2026, guvernul intenționează să schimbe sistemul de impozitare a proprietăților din România prin calcularea impozitelor pe baza valorii de piață a clădirilor, în loc de valorile impozabile fixe actuale. Până atunci, guvernul intenționează să implementeze „e-Proprietatea”, o bază de date națională care va colecta informații despre valorile de piață, după cum explică HotNews sau Adevărul.

O analiză bazată pe modificările aduse impozitului pe clădiri în Ordonanța 16/2022 făcută de Adrian Vascu, fost președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) ANEVAR în urmă cu doi ani, citată de HotNews, arăta că impozitele pe clădiri ar putea crește de 2 ori în București și de peste 3 ori pentru o casă în Cluj.

De exemplu, pentru un apartament situat în București, zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafață utilă 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 de 204.878 lei și impozit anual 204 lei, dacă s-ar fi aplicat în 2023, așa cum se intenționează în ordonanța de urgență, impozitul ar fi crescut la 429 lei. Totuși, aceasta este departe de o creștere la 10%.

Serviciul de presă al Ministerului de Finanțe a declarat pentru AFP că guvernul nu intenționează să introducă o taxă pe proprietate de 10%. Acesta a precizat că reformele actuale din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) nu includ niciun angajament de creștere a impozitului pe proprietate la 10%.

Ministerul „nu are în lucru proiecte de acte normative care să vizeze modificarea cadrului legislativ actual din domeniul impozitelor locale (impozitul pe clădiri și impozitul pe teren)” în sensul sugerat de postările de pe rețelele de socializare, a declarat serviciul de presă într-un e-mail din 20 noiembrie 2025. 

„Departamentul de specialitate nu a luat în calcul asemenea scenarii”, au spus ei, întrebați dacă o taxă de 10% pe valoarea proprietăților din România a fost vreodată analizată sau luată în considerare, chiar și într-un scenariu teoretic. 

În plus, „reformele fiscale, astfel cum sunt detaliate în Programul de guvernare și în PNRR nu conțin angajamente cu privire la creșterea cotelor de impozitare pe proprietate (impozitul pe clădiri și impozitul pe teren) până la un nivel de 10%”, au afirmat aceștia.  

CE nu are niciun mecanism de impunere a impozitului pe proprietate asupra statului membru

Potrivit Ministerului de Finanțe, Comisia Europeană nu a solicitat României majorarea la 10% a impozitului pe proprietate, așa cum s-a afirmat în postări false pe rețelele de socializare. 

„Ministerul Finanțelor nu a primit astfel de solicitări din partea vreunui reprezentat al Comisiei Europene”, a declarat serviciul său de comunicare pentru AFP.

Daniel Dăianu, profesor de economie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București și președinte al Consiliului Fiscal, o autoritate independentă care supraveghează politica fiscală, a declarat că, din cunoștințele sale, „ nu există vreo comunicare/solicitare oficială din partea Comisiei Europene sau din partea instituțiilor naționale cu responsabilități în implementarea politicii fiscale cu privire la intenția de creștere a cotei de impozitare a proprietăților în România la 10%”.

„Există însă recomandări de a ține cont în impozitare de valori de piață (market based values)”, a declarat el pentru AFP într-un e-mail din 22 noiembrie 2024. 

În plus, Dăianu a precizat că acest „cadru de guvernanță fiscală implementat de UE, prin Pactul de Stabilitate și Creștere, nu prevede mecanisme prin care Comisia Europeană poate solicita sau impune unui stat membru o anumită cotă de impozitare asupra proprietăților”.  

Profesorul a mai explicat că  acesta orientează politicile fiscale ale statelor membre către armonizare și disciplină fiscală, concentrându-se pe îndeplinirea unor criterii precum un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB.

Ministerul Finanțelor a precizat pentru AFP că colaborează cu instituții internaționale, printre care și Banca Mondială, care a oferit asistență tehnică și a elaborat un raport privind cadrul fiscal al României în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest raport, publicat pe site-ul ministerului, „nu conține recomandări” cu privire la acest scenariu de creștere la 10%, au precizat aceștia.

Deși raportul menționează impozitarea proprietății, cum ar fi trecerea de la un sistem bazat pe mărimea proprietății la unul bazat pe valoarea de piață, propune limitarea beneficiilor fiscale pentru anumite grupuri și solicită o reevaluare a întregii structuri fiscale pentru a crește veniturile din impozitul pe proprietate, care sunt în prezent mai mici decât cele din alte țări ale UE (pagina 14), AFP nu a găsit nicio mențiune cu privire la scenariul „impozit pe proprietate de 10%” menționat pe social media.

Image

Captură de ecran a paginii 14 din raport realizată la 25 noiembrie 2024

Banca Mondială este singura instituție cu care Ministerul Finanțelor a semnat un acord de asistență tehnică rambursabilă pentru îmbunătățirea cadrului fiscal al României, ca parte a reformelor fiscale din cadrul PNRR, inclusiv în domeniul impozitelor locale, au declarat aceștia pentru AFP.

PNRR prezintă o reformă legislativă pentru impozitele locale, inclusiv impozitul pe proprietate, în cadrul investiției I.7 (arhivat aici). Această reformă vizează implementarea unui sistem automatizat de evaluare a proprietăților printr-un cadru informatic.

Ea figurează, de asemenea, în planul bugetar-structural al României (arhivat aici) ca parte a reformei fiscale, vizând în special impozitarea clădirilor și a terenurilor.

Însă „din implementarea acestei reforme, care presupune, între altele, un nou mod de calcul al valorii impozabile pentru clădiri, este posibil să rezulte o majorare a impozitului pe proprietate”, a explicat și Dăianu.  

Impozitul pe proprietate din România este mai mic decât media UE 

În ultimii ani, veniturile din impozitul pe proprietate ale României au fost de aproximativ 0,6% din PIB, situându-se pe locul 23 între statele membre ale UE în 2022. Această valoare este semnificativ mai mică decât media UE, care depășește 2,1% din PIB. 

Comparativ cu vecinii săi regionali, veniturile din impozitul pe proprietate ale României se situează la limita inferioară, în timp ce Republica Cehă se situează la 0,3%, Slovacia la 0,4%, Bulgaria la 0,7%, Ungaria la 1,0%, iar Polonia la 1,5%. 

„Aplicarea unei cote de 10% asupra valorii impozabile ar implica o creștere substanțială (de 50 – 100 de ori) a impozitului pe proprietate și o creștere echivalentă a ponderii sale în PIB, ceea ce nu pare plauzibil”, a explicat Dăianu pentru AFP.  

AFP a demontat și alte dezinformări privind presupusele măsuri pe care UE vrea să le impună României și altor țări europene (aici, aici, aici) sau Moldovei (aici).