Înregistrarea video arată un incendiu la un restaurant și nu un depozit de combustibil ucrainean care arde în România

Utilizatorii rețelelor de socializare au distribuit în mod înșelător o înregistrare video cu incendiul unui restaurant din Horezu, județul Vâlcea, și susțin că aceasta arată un atac asupra unui depozit de combustibil care stochează motorină pentru armata ucraineană. AFP a geolocalizat videoclipul în apropierea unui restaurant și a constatat că incendiul a fost cauzat de un grătar nesupravegheat sau de o defecțiune a aparatului de aer condiționat, potrivit autorităților locale, care au confirmat că nu există nicio legătură cu vreo instalație militară strategică. 

„Un depozit de combustibil din România, care conținea un transport de motorină pentru armata ucraineană, a fost incendiat de persoane necunoscute”, spune această postare pe Facebook din 4 august 2024, distribuită de 50 de ori. Postarea prezintă un videoclip de un minut în care se vede un incendiu în fundal cu fum vizibil, filmat de pe un câmp unde sunt prezente câteva capre. Videoclipul a mai fost distribuit aici și aici, cu afirmații similare.

Afirmații similare au fost, de asemenea, distribuite pe 4 august pe un blog în limba engleză care scria: „În orașul Bragadiru din România, membrii mișcării de rezistență au distrus un depozit de combustibil folosit pentru a stoca combustibil în scopul aprovizionării Forțelor Armate ale Ucrainei”, citând ca sursă un canal Telegram.

Folosind geolocalizarea și confirmarea din partea autorităților locale, am constatat că incendiul a fost de fapt un restaurant care a ars, nu un depozit militar de combustibil. Dezinformările cu privire la eforturile Occidentului de a sprijini armata ucraineană continuă să circule pe rețelele de socializare.

Image
Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 22 august 2024

De la începutul războiului din Ucraina, România a devenit un furnizor cheie de combustibil pentru Ucraina, exportând peste 900.000 de tone în 2022, o creștere de 50 de ori față de doi ani înainte, potrivit datelor Vămii Române. Exporturile de motorină au crescut la 700.000 de tone de la doar 1.000 în 2021, în timp ce exporturile de benzină au urcat la peste 200.000 de tone, de la 17.000 în 2021. În 2023, importurile de motorină din România au devenit cea mai mare sursă externă a Ucrainei, volumele crescând cu 81% față de anul precedent, potrivit datelor vamale ucrainene. România continuă să furnizeze Ucrainei cantități semnificative de benzină și motorină și în acest an.

După ce videoclipul a început să se răspândească pe rețelele de socializare, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reacționat la afirmațiile privind presupusa incendiere a unui depozit de combustibil din România, numindu-l „o încercare grosolană de dezinformare”. 

De asemenea, ministerul a negat că „depozitul” conținea combustibil pentru Forțele Armate ale Ucrainei, precizând că videoclipul în cauză nu a fost „filmat în Bragadiru sau oriunde în România” și negând că autoritățile din România sau presa ar fi comunicat despre acest incident fictiv.

Cu toate acestea, AFP a constatat că videoclipul a fost filmat în România și a depistat un incendiu la restaurantul „La Doi Cocoși” din Horezu, județul Vâlcea, dar a confirmat că nu are nicio legătură cu vreun depozit de combustibil. 

Video localizat la Horezu 

Printr-o căutare folosind cuvinte-cheie precum "Bragadiru" pe Facebook, concentrându-se pe postările din săptămâna anterioară datei la care a început să circule videoclipul, AFP a identificat o postare acum ștearsă care conținea o captură de ecran și o trimitere la o postare din 30 iulie 2024. 

Postarea a prezentat același videoclip care a devenit ulterior viral cu afirmații false, dar într-o versiune mai lungă de peste 2 minute. Persoana care a distribuit videoclipul nu a oferit detalii în descrierea videoclipului, dar am observat că pe profilul său de Facebook a fost notat faptul că locuiește în Horezu, un oraș situat în județul Vâlcea din România. 

Utilizatoarea a postat, de asemenea, alte două videoclipuri din aceeași locație care prezintă același incendiu și fum, aici și aici. În secțiunea de comentarii, utilizatorul a explicat că, potrivit cunoștințelor sale, videoclipul arată un incendiu la „La Doi Cocoși” și că ea se afla la „Dumbrafox” când a filmat scenele. 

Image
Captură de ecran comparativă între postarea falsă (stânga) și postarea originală (dreapta) care conține același videoclip realizată pe 22 august 2024

Același utilizator a distribuit, de asemenea, la scurt timp după postarea videoclipurilor, mai multe mesaje de la un alt utilizator care conțin imagini ale incendiului (aici, aici), precum și un articol de presă despre un incendiu care a izbucnit la restaurantul „La Doi Cocoși”. 

Pentru a verifica locațiile menționate în comentariile utilizatorilor, am folosit Google Maps. În primul rând, am căutat „La Doi Cocoși” și „Dumbrafox” pentru a identifica locațiile acestora. Ambele locuri s-au dovedit a fi în sau în apropiere de Horezu, județul Vâlcea, ceea ce se potrivește și cu profilul utilizatorului. Prin compararea acestor locații pe hartă, am confirmat că sunt apropiate una de cealaltă și în concordanță cu scenele prezentate în videoclipuri. 

Folosind o căutare avansată pe Google cu cuvinte-cheie precum "Horezu", "30 iulie", "La Doi Cocoși" și "incendiu", am descoperit mai multe articole de presă relevante (aici, aici, aici), inclusiv relatări din presa locală (aici, aici) și înregistrări video (aici, aici). Aceste surse detaliază un incendiu care a avut loc la restaurantul "La Doi Cocoși" din Horezu pe 30 iulie 2024. 

Potrivit presei, incendiul a izbucnit în cursul după-amiezii la restaurantul „La Doi Cocoși” și la anexa acestuia. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea (ISU Vâlcea) a intervenit cu mai multe autospeciale de pompieri și a informat că flăcările au cuprins aproape 1.000 de metri pătrați, deteriorând o sală de evenimente și un bloc alimentar în proporție de aproximativ 80%. Pompierii au prevenit cu succes distrugerea unui restaurant, a unui hotel și a unui depozit. 

AFP a contactat atât Primăria Horezu, cât și ISU Vâlcea, care au confirmat că videoclipul care circulă pe rețelele de socializare cu afirmații false prezintă într-adevăr incendiul de la restaurantul „La Doi Cocoși”.

„Imaginile pe care le-ați trimis sunt de la incendiul de la restaurantul 'La Doi Cocoși'”, a confirmat Primăria Horezu pentru AFP într-un e-mail trimis pe 22 august 2024.  

„Am verificat imaginile și confirmăm că sunt de la incendiul care s-a manifestat la restaurantul 'La Doi Cocoși', din localitatea Horezu, din data de 30 iulie anul curent”, a declarat ISU Vâlcea pentru AFP într-un e-mail în aceeași zi. 

Inspectoratul pentru Situații de Urgență a informat AFP că incendiul a fost cauzat fie de un „foc lăsat nesupravegheat în afumătoare”, fie de o „defectare sau deteriorare a unui aparat de aer condiționat pe timpul funcționării”. 

Nu există instalații militare strategice în apropiere 

Primăria a confirmat pentru AFP că nu există instalații strategice sau de stocare a combustibilului în apropierea restaurantului, nici instalații militare implicate în stocarea sau gestionarea combustibilului.

ISU Vâlcea a mai spus că nu există nicio legătură între incendiul de la restaurant și vreo infrastructură strategică sau depozit de combustibil din apropiere. De asemenea, aceștia au precizat că în gestionarea incidentului nu au fost implicați militari români sau ucraineni.

MApN a precizat în e-mailul său din 9 august către AFP că nu stochează direct combustibil pentru exportul militar către Ucraina, ci doar pentru uz intern.

De asemenea, AFP nu a găsit nicio informație privind incendii recente la depozitele de combustibil din zonă sau din alte părți ale României. 

Unul dintre cele mai recente incendii la un depozit de combustibil a avut loc pe 5 octombrie 2023, la un depozit situat pe o fermă din afara localității Loloiasca, după cum a raportat ISU Prahova. Nu au fost raportate victime.

De la începutul războiului, armata ucraineană a fost ținta unei ample dezinformări în urma invaziei Rusiei. AFP a demontat numeroase afirmații false despre armata ucraineană, care pot fi citite aici.

Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?

Contactează-ne