Franța nu confiscă jumătate din exporturile din zona francului CFA, așa cum susține premierul italian Meloni

Meloni, de extremă-dreapta, a depus jurământul în funcția de prim-ministru al Italiei pe 22 octombrie 2022. O lună mai târziu, tensiunile franco-italiene au izbucnit după ce guvernul său a refuzat o navă umanitară operată de Franța, Ocean Viking, care transporta 234 de migranți salvați de pe mare.

Clipul care este distribuit pe rețelele de socializare este un extras din timpul unui interviu din ianuarie 2019, când Meloni - care era atunci deputat al partidului de extremă-dreapta Fratelli d'Italia - a acuzat Parisul că a pus la punct un sistem în care Franța ar fi tipărit francul CFA în schimbul unei obligații pentru aceste țări „ca 50%” din exporturile lor să ajungă „în cuferele trezoreriei franceze”.

Arătând o fotografie a unui copil care lucrează într-o mină din Burkina Faso, ea spune: „Aurul pe care îl extrage acest copil ajunge aproape în întregime în visteria statului francez.” Ea leagă acest lucru de migrația a mii de oameni din Africa și spre Europa în fiecare an. „Soluția este de a elibera Africa de anumiți europeni care o exploatează și de a îi permite sa trăiască din ceea ce are!” spune Meloni.

Postările au început să fie răspândite pe fondul unor tensiuni curente între Franța și Italia, după ce nava umanitară a organizaţiei SOS Mediterranee Ocean Viking, blocată de Italia, a petrecut săptămâni întregi căutând un port înainte de a i se permite să acosteze în Franța pe 11 noiembrie. Ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a acuzat guvernul italian că s-a comportat iresponsabil. Numeroase publicații online, precum și canale mass-media în limba engleză, cum ar fi Daily Mail sau Sky News Australia, au prezentat comentariile lui Meloni din 2019 ca fiind un răspuns direct la criticile franceze.

„Georgia Meloni, primul ministru al Italiei, despre continuarea politicii colonialiste a Franței. Francul CFA este o rușine pentru Franța!” spune această postare în limba română pe Facebook din 22 noiembrie 2022 care conține clipul video. Acesta a fost distribuit și aici cu afirmații similare și preluat de bloguri românești (aici, aici), precum și în mai multe limbi, inclusiv franceză, engleză, italiană și spaniolă.

Dar comentariile lui Meloni cu privire la sistemul monetar al CFA sunt înșelătoare și, în parte, acum învechite, au explicat pentru AFP trei specialiști din zona francului.

Image

Captură de ecran a uneia dintre postările false de pe Facebook realizată pe 13 decembrie 2022

Franța nu ia 50% din exporturile din țările africane

Francul CFA a fost creat în 1945 și este moneda a 14 țări din Africa Centrală și de Vest, precum și a Uniunii Comorelor. Bancnotele și monedele CFA sunt produse în Franța din 1945.

Cu toate acestea, contrar afirmațiilor lui Meloni, nici Burkina Faso și nici o altă țară care utilizează francul CFA nu este obligată să renunțe la 50% din exporturile sale pentru Franța. „Este o declarație care nu are sens și care dezvăluie o incapacitate de a înțelege mecanismele monetare”, a declarat pentru AFP, pe 22 noiembrie, Massimo Amato, profesor la Universitatea Bocconi din Milano și specialist în probleme monetare în Africa.

„Se înșeală: nu este vorba de 50% din exporturi. Este vorba de 50% din rezervele valutare ale țărilor care fac parte din zona francului CFA depuse în Trezoreria franceză”, a declarat pentru AFP, pe 23 noiembrie, economistul senegalez Demba Moussa Dembelé.

Această prevedere a implicat cele opt țări din Uniunea Africii de Vest și cele șase din Uniunea Africii Centrale până în 2019, când o reformă a exceptat țările din Africa de Vest.

Aceste rezerve sunt economii care au rolul de a menține stabilitatea monedei. Trezoreria franceză consideră că trebuie „să fie în măsură să evalueze evoluția rezervelor valutare și să măsoare posibilele riscuri pentru convertibilitate”, după cum explică pe site-ul său.

Acordul a stabilit, de asemenea, un curs de schimb de 1 euro pentru puțin peste 655 de franci CFA.

„Acest mecanism a fost creat în 1945 pentru că Franța a considerat că statele aflate încă sub dependență franceză nu erau suficient de mature pentru a-și gestiona propria monedă”, a declarat pentru AFP Pierre Jacquemot, expert la Fundația Jean Jaurès din Franța.

Image

O vânzătoare își numără mărunțișul în moneda CFA într-o piață din Abidjan, pe 29 martie 2019 ( AFP / Sia KAMBOU)

Rezervele aparțin statelor africane

După cum au explicat toți specialiștii intervievați, rezervele depuse la Trezoreria franceză au fost întotdeauna proprietatea statelor africane. „Trezoreria franceză acționează pur și simplu ca garant, este banca unde sunt depuse aceste valute, cu un comision”, a declarat Jacquemot.

„Rezervele băncii centrale sunt trimise într-un cont pe care Franța îl gestionează în numele băncilor centrale africane. Aceste rezerve sunt investite, iar acest profit le este returnat”, a adăugat Amato.

Referindu-se la afirmația lui Meloni cu privire la o taxă de „seigniorage” - o sumă pe care Franța ar colecta-o în schimbul emiterii monedei CFA - Amato a declarat că, deși bancnotele sunt într-adevăr tipărite în Franța, statul francez nu percepe nicio taxă pentru producția acestora. „Ideea unei luări de ostatici legată de producția de bancnote nu are niciun sens”, a declarat Amato.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe, Anne-Claire Legendre, a declarat pe Twitter pe 23 noiembrie că „Banca Franței tipărește franci CFA în cadrul unei relații contractuale clasice de client/furnizor cu băncile centrale emitente”. Ea adaugă că băncile centrale africane relevante sunt „libere să își fabrice propriile bancnote sau să încheie contracte cu o altă tipografie”.

De asemenea, acestea au suveranitate asupra cantității de bancnote care urmează să fie tipărite și puse în circulație, chiar dacă sunt supuse anumitor restricții, cum ar fi controlul inflației, a precizat aceasta.

În plus, fiecare țară este liberă să părăsească zona francului și să-și emită propria monedă, așa cum au făcut Guineea (1960), Mauritania și Madagascar (ambele în 1973).

Obligația, retrasă pentru țările din Africa de Vest

Retragerea obligației pentru țările din Uniunea Monetară și Economică a Africii de Vest (UEMOA) de a depune jumătate din rezervele lor valutare la Trezoreria franceză a făcut parte din reformele anunțate în decembrie 2019 de președinții francez și ivorian Emmanuel Macron și Alassane Ouattara.

Reforma prevede, de asemenea, schimbarea denumirii francului CFA în eco, care ar fi trebuit să fie lansată în 2020, dar a fost amânată pentru 2027.

Image

Hartă cu țările africane din zona francului, cu detalii despre trecerea de la francul CFA la eco ( AFP / Alain BOMMENEL, Philippe MOUCHE)

Suveranitatea monetară criticată

Cu toate acestea, reforma nu a abordat chestiunea, adesea criticată, a fixării francului CFA în raport cu euro. „Absurditatea fundamentală a sistemului zonei francului, atât în prezent, cât și în trecut, este că moneda este legată de un euro care evoluează în funcție de propria situație economică”, a declarat Jacquemot.

Demba Moussa Dembélé a denunțat o „politică monetară foarte restrictivă” legată de cursul de schimb fix. „Zona euro și țările noastre se află la niveluri de dezvoltare foarte diferite”, a spus el.

Toți experții contactați de AFP au recomandat introducerea unei rate mai flexibile pentru a promova schimbul monetar. O rată „care să nu fie legată de euro, ci de coșul de monede reprezentative pentru schimburile comerciale reale ale acestor state”, a declarat Massimo Amato.

În plus, controlul inflației la care sunt obligate băncile centrale africane le determină să stabilească un plafon de 2% în UEMOA și de 3% în CEMAC și restricționează fluxul de bani care sunt puși în circulație.

Tensiuni legate de prezența franceză în Africa

Ministerul de Externe al Franței a descris videoclipul care conținea comentariile lui Meloni ca fiind „un conținut complet fals”. Este vorba despre „un videoclip vechi republicat de conturi conspiraționiste europene și americane”, a declarat un reprezentant.

Caroline Roussy, director de cercetare la Institutul francez pentru Afaceri Internaționale și Strategice (IRIS), a remarcat că videoclipul a reapărut într-un moment în care „sentimentul anti-francez este în creștere în diferite țări africane”.

„Giorgia Meloni denunță aici, într-un mod foarte stângaci, un sentiment de neocolonizare a țărilor din Africa de Vest de către Franța”, a declarat ea pentru AFP pe 22 noiembrie. „Nu este doar o chestiune economică, ci și una geopolitică”.