Personalul electoral numără buletinele de vot în Phoenix, Arizona, pe 5 noiembrie 2020 ( AFP / Olivier TOURON)

Filmul „2000 mules” nu dovedește frauda la alegerile prezidențiale din 2020 din SUA

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

Sute de utilizatori au distribuit pe rețelele de socializare, de la începutul lunii mai 2022, un film documentar potrivit căruia victoria fostului președinte american Donald Trump în alegerile din 2020 din SUA ar fi fost furată. Filmul susține că poate dovedi, pe baza unor înregistrări video și a datelor de pe telefoanele mobile, că voturi ilegale au fost exprimate în masă. Potrivit experților, însă, aceasta nu este o dovadă suficientă care să demonstreze frauda electorală. Renumărarea voturilor și verificările efectuate în diferite state americane au confirmat, de asemenea, victoria lui Joe Biden în alegeri.

Documentarul „2,000 mules” sau „2,000 de catâri/cărăuși” în română, produs de cineastul conservator Dinesh D'Souza, care ar fi „dovedit că o operațiune masivă de recoltare ilegală de voturi a avut loc în alegerile din 2020”, a fost publicat de fostul președinte american Donald Trump pe 3 mai 2022 pe site-ul său. Trump a organizat, de asemenea, o vizionare a acestuia la stațiunea Mar-a-Lago din Florida pe 4 mai.

Filmul a fost publicat pe platforma video Rumble la scurt timp după aceea. Platforma a precizat într-un comunicat din 9 mai că filmul a avut încasări de peste 1 milion de dolari în primele 12 ore.

De atunci, postări de pe rețelele de socializare care promovează filmul au fost distribuite de sute de ori în limba română pe Facebook (aici, aici, aici), dar și pe Telegram (aici), utilizatorii susținând că „un film produs de Dinesh D'souzaîn care este expusă frauda masivă de la alegerile prezidentiale din SUA din 2020” dovedește că „2,000 de catâri au distribuit, în zeci de locații fiecare, numeroase buletine de vot”. „Persoanele purtau mănuși (pemtru a nu lăsa amprente) și se fotografiau pentru a putea dovedi ca și-au îndeplinit misiunea. Persoanele au fost urmărite prin GPS și cu ajutorul camerelor video din zonele în care existau cutiile poștale în care s-au introdus aceste voturi”, mai spune una dintre postări.

Filmul a fost distribuit pe rețelele de socializare și în alte limbi, precum engleză, germană sau croată.

Captură de ecran a uneia dintre postările de pe Facebook din data de 25 mai 2022

Prezentând o oră și jumătate de muzică plină de suspans, secvențe de știri și interviuri speculative, „2,000 mules” sugerează o conspirație în care mii de oameni, cunoscuți sub numele de „catâri”, au fost plătiți să livreze voturi ilegale la cutii de vot în state aflate în zona decisivă a alegerilor, așa numitele „swing-states”, precum Georgia, Pennsylvania și Wisconsin.

Filmul susține că supravegherea video și datele de geolocalizare a telefoanelor mobile compilate de True the Vote, un grup conservator de monitorizare a voturilor cu sediul în Texas, care a mai promovat anterior dezinformări cu privire la alegeri, dovedesc că a avut loc o fraudă organizată.

„Au măsluit și au furat alegerile prezidențiale din 2020”, spune D'Souza, care în 2014 a pledat vinovat pentru fraudă în finanțarea campaniei electorale - infracțiune pentru care Trump l-a grațiat ulterior - în film. „Nu putem fi de acord cu asta, nu putem pur și simplu să trecem mai departe”.

Recoltarea buletinelor de vot se numără printre teoriile invocate de susținătorii lui Trump pe rețelele de socializare după înfrângerea sa din 2020. În timp ce cazuri izolate de suspiciune de fraudă au fost detectate în cele 18 luni care au urmat scrutinului din noiembrie 2020, nicio instanță nu a susținut afirmația că ar fi putut afecta în mod semnificativ rezultatul alegerilor.

„Pretinsele dovezi din film sunt pur și simplu circumstanțiale, iar realizatorii au ajuns la concluzii scandaloase fără o justificare suficientă”, a declarat Barry Burden, directorul Centrului de Cercetare a Alegerilor de la Universitatea din Wisconsin-Madison.

AFP i-a contactat pe D'Souza, True the Vote și biroul lui Trump pentru comentarii. Până la data publicării nu a fost primit niciun răspuns.

Presupusele date de telefonie mobilă nu dovedesc frauda

În documentar, președintele True the Vote, Catherine Engelbrecht, și Gregg Phillips, care au mai promovat anterior afirmații false cu privire la frauda electorală, spun că au obținut date de geolocalizare care susțin acuzația că în 2020 a avut loc o colectare ilegală de buletine de vot.

Atunci când utilizatorii de telefoane mobile activează funcția de partajare a locației în aplicațiile pentru smartphone-uri, unele dintre aceste aplicații partajează sau vând aceste date de localizare anonimizate altor firme. True the Vote și contractanții săi ar fi cumpărat astfel de date în mai multe state din zona decisivă a alegerilor prezidențiale din SUA, înainte și după acestea.

Furnizorii de rețele, cum ar fi AT&T, au vândut, de asemenea, date de localizare anonimizate ale clienților în trecut, fapt care a dus uneori la amenzi federale. Experții au declarat pentru AFP că nu este clar în ce măsură mai au loc aceste vânzări, dar că există în continuare o piață legală pentru datele de geolocalizare ale utilizatorilor de telefonie mobilă.

„Aceste companii nu vând datele direct oamenilor, ci, de obicei, unor terțe părți pentru a le agrega”, a declarat Jason Hong, profesor la Institutul de Interacțiune Om-Computer din cadrul Universității Carnegie Mellon. „Există și alte companii care colectează date din aplicațiile pentru smartphone și le vând, de exemplu Grindr.”

Un agent electoral asistă un alegător în ziua alegerilor la Școala Elementară Robert E. Lake, pe 3 noiembrie 2020, în Las Vegas. ( AFP / Ronda CHURCHILL)

Engelbrecht și Phillips spun în film că datele lor arată că peste 2,000 de persoane au vizitat mai multe urne de vot și organizații non-profit din orașe precum Atlanta și Philadelphia. Dacă un utilizator de telefonie mobilă s-a apropiat de o cutie de colectare a voturilor de mai mult de 10 ori și de o organizație non-profit de mai mult de cinci ori între 1 octombrie și 3 noiembrie 2020, ziua alegerilor, a fost considerat un „catâr”.

Bazându-se parțial pe un interviu cu un denunțător neidentificat din Arizona, Engelbrecht și Phillips susțin că organizațiile nonprofit au plătit acești „catâri” pentru a ridica și a livra voturi frauduloase la urnele de vot. Dar presupusul denunțător, identificat în film ca fiind o recepționeră, nu spune cine a plătit-o sau cât a câștigat - iar experții au declarat pentru AFP că afirmația din film nu este dovedită.

„Datele de urmărire a telefoanelor mobile sunt insuficiente pentru a stabili altceva decât faptul că o persoană se afla la mai puțin de 30 de metri de o anumită locație”, a declarat Charles Stewart, profesor de științe politice la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. „Nu poate stabili cu precizie unde se aflau și, mai important, nici ce făceau”.

De exemplu, o persoană care ar fi vizitat mai multe cutii de colectare ar putea fi un curier, un șofer de taxi sau un lucrător la poștă care lucrează în zonă. Burden a declarat că funcționarii electorali ar avea, de asemenea, motive legitime pentru a vizita cutiile de colectare, care au mai multe mecanisme de securitate. În plus, cutiile de colectare sunt plasate în mod intenționat în zone cu trafic intens, cum ar fi bibliotecile și campusurile universitare, ceea ce înseamnă că cetățenii obișnuiți ar putea intra în contact cu ele în rutina lor zilnică.

„Multe dintre datele furnizate de turnurile de telefonie mobilă nu folosesc GPS”, a spus Hong. „Astfel, dacă încerci să faci estimări detaliate ale comportamentului, vei obține o mulțime de rezultate fals pozitive”.

Purtând tricouri cu mesajul „Votează”, Jeannie Osbourne (stânga) și Judy Nader se află lângă o urnă oficială din Orange County în timp ce se pregătesc să voteze în Santa Ana, California, pe 13 octombrie 2020 ( AFP / Frederic J. BROWN)

În septembrie 2021, Biroul de Investigații din Georgia a transmis într-o scrisoare că datele de geolocalizare a telefoanelor mobile furnizate de True the Vote nu reprezintă o dovadă a recoltării ilegale de voturi în acest stat.

„Așa cum există, datele, deși curioase, nu se ridică la nivelul de cauză probabilă că a fost comisă o infracțiune”, a declarat directorul GBI, Vic Reynolds, în scrisoare, după cum a relatat Georgia Public Broadcasting.

Colectarea buletinelor de vot este legală în multe state

În afară de datele de geolocalizare a telefoanelor mobile, filmul „2,000 mules” prezintă supravegherea video a urnelor de vot din statele aflate în zona decisivă a alegerilor. Engelbrecht spune în film că „True the Vote” a obținut imaginile în urma depunerii unor cereri de acces la documente.

Videoclipurile cu aspect pixelat par să arate persoane care depun mai multe buletine de vot la urne, uneori noaptea târziu. Cu toate acestea, niciunul dintre clipuri nu arată persoane care depun buletinele de vot mai mult de o dată - și nu dovedesc că alegătorii făceau parte dintr-un sistem ilegal de colectare a buletinelor de vot.

Returnarea buletinelor de vot pentru o altă persoană se numește colectare de buletine de vot sau, peiorativ, „recoltare de buletine de vot”. În 30 de state - printre care Arizona, Georgia și Michigan, care sunt menționate în „2,000 mules” - o altă persoană decât alegătorul este „autorizată în mod explicit să returneze un buletin de vot votat în numele unui alt alegător”, potrivit Conferinței Naționale a Legislativelor de Stat.

Multe dintre aceste state permit doar unui membru al familiei, unui membru al gospodăriei sau unui îngrijitor să facă acest lucru sau limitează numărul de buletine de vot care pot fi returnate în același timp. Cu toate acestea, alte state nu specifică astfel de restricții.

Americanii votează prin corespondență încă din timpul Războiului Civil, când soldaților li s-a permis să voteze de pe câmpul de luptă.

În anii 1980, California a devenit primul stat care a permis alegătorilor să solicite buletine de vot prin corespondență, indiferent de motiv. Pandemia de coronavirus a dus la o creștere a utilizării urnelor de vot, dar multe state au folosit urnele și au permis colectarea buletinelor de vot de ani de zile. Aproape unul din șase alegători la nivel național a folosit urnele de colectare la alegerile din 2016.

Alegătorii sosesc la Waddell Language Academy din Charlotte, Carolina de Nord, la scurt timp după deschiderea urnelor pe 3 noiembrie 2020 ( AFP / Grant BALDWIN)

„Chiar dacă au înregistrări video cu persoane care au lăsat mai multe buletine de vot, toate statele au excepții la legile privind lăsarea buletinelor de vot”, a declarat Stewart de la MIT. „Fără dovezi contrare, înregistrarea video nu stabilește nimic”.

Oficialii electorali din Georgia au analizat mai multe videoclipuri incluse în documentarul „2,000 mules”, potrivit Atlanta Journal-Constitution. Secretarul de stat Brad Raffensperger a declarat, în timpul unei dezbateri recente, că unul dintre clipuri arată un bărbat care depune cinci buletine de vot pentru el și pentru membrii familiei sale.

Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitatea Infrastructurii a afirmat într-o declarație din noiembrie 2020 că alegerile au fost „cele mai sigure din istoria Americii”. De atunci, dovezile că nu a avut loc o fraudă electorală pe scară largă nu au făcut decât să crească.

Zeci de procese intentate de Trump și de aliații săi, care vizau anularea alegerilor, au eșuat, iar Curtea Supremă a SUA a respins mai multe cazuri de contestare a rezultatelor în state-cheie din zona decisivă. Numeroase audituri și renumărări în aceste state, printre care Arizona, Georgia, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, au reafirmat victoria președintelui Joe Biden. Oficiali din ambele partide, inclusiv propriul procuror general al lui Trump, William Barr, au respins în mod repetat afirmațiile privind fraudele generalizate.

AFP a demontat anterior mai mule acuzații de fraudă care ar fi afectat rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din 2020, spre exemplu aici.

Traducerea și adaptarea
US ELECTIONS 2020 DONALD TRUMP