Un cumpărător care poartă o protecție facială pentru a combate răspândirea coronavirusului, caută fructe și legume într-un supermarket Tesco din Londra, pe 14 decembrie 2020. ( AFP / Daniel LEAL-OLIVAS)

Nici alimentele alcaline, nici apa sau vitaminele nu pot preveni sau vindeca Covid-19

Copyright AFP 2017-2021. Toate drepturile rezervate.

Mai multe postări care distribuie presupuse sfaturi pentru vindecarea sau prevenirea unei infecții cu virusul SARS-CoV-2, cum ar fi consumul de „apă purificată” sau consumul de alimente alcaline, au fost distribuite de zeci de mii de ori pe Facebook în octombrie 2021. Afirmațiile care circulă încă de anul trecut sunt false, după cum au afirmat mai mulți experți în sănătate pentru AFP. Potrivit OMS, niciun aliment sau supliment alimentar nu poate preveni sau vindeca o infecție cu Covid-19, iar cea mai bună protecție împotriva bolii este vaccinarea.

„Din cauza prăbușirii sistemului de sănătate, noi, profesioniștii din domeniul sănătății am pregătit acest mesaj pentru populație, în cazul în care nu doriți să riscați să mergeți imediat la spital”, spune începutul aceastei postări din 8 octombrie 2021.

Postarea conține patru imagini care includ o listă a presupuselor simptome ale Covid-19, împărțite în mai multe „faze”, precum și sfaturi pentru „eliminarea virusului” prin consumul anumitor tipuri de alimente. Postarea a fost distribuită de peste 37,000 de ori. O postare similară din 13 octombrie 2021 a fost distribuită de peste 18,000 de ori.

Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 26 octombrie 2021.

Aceste afirmații au circulat în alte limbi, cum ar fi franceză, încă din octombrie 2020. AFP Belgia le-a demontat acum un an.

Această listă conține mai multe „simptome” false

Potrivit postărilor, există trei faze ale infecției cu Covid-19. „Simptomele apar din a treia zi după infecție. Prima fază include durere corporală, durere de ochi, durere de cap, vărsături, diaree, guturai sau congestia nazală, decădere, ochi arzători, senzație de arsură la urinare, senzatie febrilă cu frisoane, durere în gât”, spune postarea.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) explică că simptomele pot apărea la 2-14 zile după expunerea la virus, dar nu există un calendar standard pentru fiecare pacient. Institutul Pasteur, de exemplu, spune că durata incubației este în medie de 5 zile, cu extreme de 2 până la 12 zile. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) reamintește că Covid-19 afectează oamenii în moduri diferite. Unii oameni pot fi, de asemenea, asimptomatici.

Cele mai frecvente simptome includ febră, tuse, oboseală și pierderea gustului sau a mirosului. Simptomele mai puțin frecvente sunt dureri în gât, dureri de cap, dureri, erupții pe piele sau decolorarea degetelor de la mâini sau de la picioare, ochi roșii sau iritați. Dificultăți de respirație, pierderea vorbirii sau mobilității sau confuzia și durerea în piept sunt câteva dintre simptomele grave pe care le poate dezvolta o persoană bolnavă de Covid-19, așa cum arată atât CDC, cât și OMS (aici).

Totuși, postarea a menționat mai multe simptome care nu se află pe listele oficiale ale autorităților sanitare, precum „senzația de arsură la urinare” sau „decădere”.

În timp ce „la persoanele în vârstă infecția se poate manifesta ca o confuzie bruscă sau o cădere”, „senzația de arsură la urinare” sau chiar așa-numita „degradare” nu sunt prezentate de lumea științifică ca fiind tipice, a declarat Dr. Laura Cornelissen, expert științific la Departamentul de Epidemiologie a Bolilor Infecțioase din Sciensano, pentru AFP.

De asemenea, este important de menționat că, începând de anul trecut, cele mai frecvente simptome de Covid-19 s-ar putea să se fi schimbat față de cele asociate în mod tradițional cu virusul, având în vedere noile variante și apariția vaccinului.

De exemplu, conform studiului ZOE COVID, simptome precum pierderea mirosului, dificultăți de respirație și febră s-au clasat în iunie 2021 destul de jos pe listă, pe locurile 5, 29 și, respectiv 12. Tusea persistentă s-a clasat pe locul 8 în topul simptomele în cazul celor care au avut două doze de vaccin, așa că nu mai este cel mai important indicator în depistarea coronavirusului. Studiul ZOE este finanțat de Departamentul de Sănătate și Asistență Socială din Regatul Unit și adună date de la pacienții cu Covid-19 folosind un sistem de auto-raportare printr-o aplicație mobilă. Clasamentul este diferit pentru pacienții care sunt vaccinați complet, vaccinați cu o singură doză de vaccin și nevaccinați.

Apa și vitaminele pot ajuta sănătatea, dar nu previn sau vindecă coronavirusul

„Ai nevoie de multă hidratare și de vitamina C”, se arată în postare, care adaugă că „este foarte important să beți multe lichide, în special apă purificată” pentru „a vă menține gâtul umed și pentru a vă ajuta să vă curățați plămânii”. Deși postarea nu spune în mod specific că apa sau vitamina C sunt un remediu pentru COVID, pare să exagereze efectul lor.

AFP a arătat deja la începutul anului că apa potabilă nu face parte din măsurile de prevenire împotriva coronavirusului. Cu toate acestea, este adevărat că atât să bea apă cât și să consume vitamine este ceva ce oamenii ar trebui să facă în general pentru a avea un metabolism optim.

Harvard Health Publishing spune că există un motiv pentru a avea speranță că suplimentele precum vitamina C sau D, zincul sau melatonina ar putea ajuta în lupta împotriva Covid-19, deoarece, de exemplu, vitamina C este un antioxidant care a fost promovat de mult timp ca fiind un jucător cheie în funcția imunitară sănătoasă. Dar cercetări suplimentare în rolul lor în tratarea COVID sunt încă necesare, deoarece majoritatea dovezilor nu sunt convingătoare.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au primit suplimente, fie individual, fie combinate, nu au avut nicio îmbunătățire a simptomelor sau o recuperare mai rapidă în comparație cu pacienții similari care nu au primit niciun supliment. Dar „chiar și fără dovezi specifice care să lege utilizarea suplimentelor cu îmbunătățirea în rândul persoanelor cu Covid-19, aceste suplimente pot fi adecvate pentru persoanele la care deficiența este suspectată sau confirmată”.

„Să bem apă este ceva ce ar trebui să facem întotdeauna”, a declarat pentru AFP Marc Van Ranst, virolog la Universitatea KU Leuven, pe 26 octombrie 2020. „Dar, având în vedere că virusul este transmis prin tractul respirator, „nu vă va împiedica să luați” Covid-19 și nu vă va vindeca”, a spus el.

În timp ce „vitaminele C și D stimulează sistemul imunitar” și „a rămâne hidratat vă permite și să aveți un metabolism optim”, acest lucru nu previne infectarea cu virusul, care se transmite „pe cale respiratorie, prin mâini sau nas”, a spus și Yves Coppieters, profesor de sănătate publică la Școala de Sănătate Publică a Universității Libre din Bruxelles (ULB).

Un medicul palestinian arată un supliment nutrițional preparat cu vitamina C și zinc pentru a ajuta la întărirea imunității organismului împotriva Covid-19, pe 15 aprilie 2020, la fabrica sa farmaceutică din Cisiordania Hebronului. ( AFP / Hazem BADER)

În prezent, deși ar putea ajuta, nu există date definitive care să spună că suplimentele de vitamine și minerale pot trata sau vindeca Covid-19. „În timp ce micronutrienții, cum ar fi vitaminele D și C și zincul, sunt esențiali pentru buna funcționare a sistemului imunitar și joacă un rol vital în promovarea sănătății și a bunăstării nutriționale, în prezent nu există îndrumări privind utilizarea suplimentelor cu micronutrienți ca tratament pentru Covid-19”, mai spune aici și Organizația Mondială a Sănătății.

AFP a demontat în trecut afirmații false cum că consumul de apă caldă cu lămâie, care se presupune că devine alcalină, poate preveni o infectare cu Covid-19.

Alimentele alcaline nu pot vindeca o infecție cu Covid-19

Postările mai susțin (aici, aici) că „pH-ul coronavirusului variază între 5,5 și 8,5”, „deci tot ce trebuie să facem pentru a elimina virusul este să consumăm mai multe alimente alcaline, peste nivelul acid al virusului”. Imaginile conțin o listă cu mai multe fructe și legume, cum ar fi banane, lămâi, avocado și usturoi, cu presupusul lor nivel al pH-ului alături, precum și o listă cu simptomele Covid-19.

Cu toate acestea, afirmația că alimentele alcaline pot vindeca sau trata o infecție cu Covid-19 este falsă, după cum au declarat mai mulți experți pentru AFP. Mai mult decât atât, nivelurile de pH de lângă unele dintre alimente sunt incorecte, deoarece pH-ul se măsoară în general folosind o scară care variază de la 0 la 14, iar în listă unele dintre ele sunt peste acest nivel.

Ce sunt alimentele alcaline?

„Alcalin” este un adjectiv care este uneori folosit pentru a descrie un subset de baze care se dizolvă în apă. Alcalinitatea, pe de altă parte, este un termen diferit folosit de oceanografi și hidrologi pentru a descrie capacitatea apei de a rezista schimbărilor de pH care ar face-o mai acidă, așa cum a explicat aici Health Desk, o platformă globală care oferă jurnaliştilor informaţii ştiinţifice, opinii ale experţilor şi cercetări bazate pe dovezi despre Covid-19.

„Când alimentele sunt descrise ca fiind alcaline, acest lucru se bazează adesea pe concepții greșite despre impactul consumului de alimente asupra pH-ului organismului. Cu toate acestea, consumul de alimente nu are un impact semnificativ asupra pH-ului sângelui, deoarece acesta este reglat de organism pentru a rămâne relativ neutru”, spun experții de la Health Desk. pH-ul corpului uman se află într-un interval destul de strâns între 7,35 și 7,45.

Dietele alcaline au ca rezultat un pH mai alcalin al urinei și pot duce la o scădere a calciului în urină, ceea ce nici măcar nu garantează că îmbunătățește sănătatea oaselor sau protejează de osteoporoză. Dietele alcaline pot avea totuși o serie de beneficii pentru sănătate, conform acestui studiu din 2012. Ele, de exemplu, au ca rezultat beneficii suplimentare pentru unii agenți chimioterapeutici care necesită un pH mai ridicat.

Un studiu interpretat greșit din 1991

Afirmațiile despre alimentele alcaline care previn Covid-19 pot fi legate de această lucrare din 1991 în care un alt tip de coronavirus, hepatita cu coronavirus de tip 4 (MHV4), a fost studiat în celule de șoarece sau șobolan într-o soluție cu un pH de 5,5. la 8,5. „Șoarecii și șobolanii nu sunt la fel cu oamenii, iar acest studiu nu a fost efectuat pe oameni sau pe celule umane. În plus, MHV4 nu este același cu virusul SARS-CoV-2 care provoacă Covid-19, iar acest studiu a fost realizat cu mult înainte ca SARS-CoV-2 să fie descoperit în 2019”, adaugă experții de la Health Desk.

Scara pH-ului măsoară cât de acidă sau bazică este o substanță. Scara pH-ului variază de la 0 la 14. Un pH de 7 este neutru. Un pH mai mic de 7 este acid. Un pH mai mare de 7 este bazic. Apa pură, de exemplu, este neutră. Când substanțele chimice sunt amestecate cu apă, amestecul poate deveni fie acid, fie bazic.

Virusurile nu au un nivel de pH

Dar „virusurile nu au un pH”, a spus Thomas Michiels, cercetător în virologie moleculară la Institutul Duve (UCL Louvain), pentru AFP. Intervievat pe 26 și 27 octombrie 2020, el a mai spus agenției că menționarea pH-ului alimentelor ca tratament „nu are sens”, deoarece virusul se transmite pe cale respiratorie și nu prin tractul gastrointestinal și că dorința de a se schimba nivelul de acid din corpul tău „ar putea fi periculoasă”.

La fel crede și Mihnea Boștină, cercetător în virologie și director academic al Centrului Otago pentru Microscopie Electronică din Noua Zeelandă. „Cred că principala problemă este faptul că virusul pătrunde în principal pe căile respiratorii și nu prin stomac. Așa că orice măsuri legate de dietă sunt inutile”, a explicat el pentru AFP pe 21 octombrie 2021.

„Mulți viruși sunt incapabili să reziste în mediul extrem de acid din stomac, unde se poate atinge un pH sub 3 unități. La nivelul acesta doar enterovirușii (hepatita A, poliovirus), rotavirușii sau norovirușii pot rezista”, a adăugat el într-un email.

Profesorul asociat Dr. Chan Yoke Fun, virolog și lector în cadrul Departamentului de Microbiologie Medicală a Școlii de Științe Medicale de la Universitatea Malaya, Malaezia, a declarat pentru AFP pe 10 aprilie 2020 că alimentele alcaline nu au niciun impact asupra virusului: „SARS- CoV-2 este extrem de stabil la pH 3 până la 10 și nu va fi distrus cu ușurință la acel pH”, a spus ea. „Prin urmare, dacă suntem infectați, virusul se va înmulți în continuare, indiferent de pH-ul alimentelor sau apei pe care îl consumați”.

„Consumul de alimente alcaline nu modifică pH-ul celulelor umane sau al virusului”, a declarat și profesorul Dr. Lee Yeong Yet, gastroenterolog la Școala de Științe Medicale din cadrul Universității Sains din Malaezia, pentru AFP, pe 10 aprilie 2020. „Dietă alcalină, de obicei legume și fructe, oferă potasiu și magneziu pe lângă fibre și proprietăți prebiotice. Cu toate acestea, dieta nu va afecta pH-ul celular, deoarece pH-ul este foarte reglat de sistemul celular. Virușii precum SARS-CoV-2 care cauzează Covid-19 depind de pH-ul celular pentru a se reproduce”, a spus el.

Așadar, „anumite medicamente pot afecta pH-ul celular și, prin urmare, pot ajuta la uciderea virusului, dar dieta nu. În plus, alimentele descrise în postare nu sunt tocmai alcaline”, a spus el.

O femeie cumpără legume și fructe de la o piață acoperită din centrul orașului francez Montpellier pe 7 aprilie 2020. ( AFP / Pascal GUYOT)

Niveluri false de pH

Postările oferă un presupus nivel de pH pentru anumite alimente, dar unele dintre acestea sunt incorecte. Produsele alimentare se încadrează în general într-un interval de pH între 2 până la 8, potrivit experților de la Health Desk.

Imaginea arată însă că avocado ar avea un nivel de pH peste această scară, de 15,6. Potrivit mai multor surse, cum ar fi acestor liste publicate (aici, aici) de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) și acesteia publicate de Universitatea Clemson, avocado are de fapt un nivel de pH între 6,27 și 6,58.

Toate celelalte fructe și legume menționate în imagine sunt de fapt acide, nu alcaline. Banana are un pH între 4,50 și 5,32, mango între 3,40 și 6,00, ananas între 3,20 și 4,10 și portocalele între 3,69 și 4,34. Listele FDA arată că usturoiul are un nivel de pH de 5,80, nu peste 13.

Imaginea mai precizează că lămâia are un nivel de pH de 8,3, dar conform FDA are un nivel de pH în jur de 2, făcând-o acidă. Un nivel similar de pH este valabil și pentru lime, despre care imaginea susține în mod fals că are un pH de 9,9.

Tratamente aprobate pentru Covid-19

Deși OMS este de acord că a avea „o dietă sănătoasă este foarte important în timpul pandemiei de Covid-19” și că „ceea ce mâncăm și bem poate afecta capacitatea organismului nostru de a preveni, de a lupta și de a se recupera după infecții, spune clar că „nici un aliment sau supliment alimentar nu poate preveni sau vindeca infecția cu Covid-19”. Dietele sănătoase care includ fructe și legume sunt importante pentru susținerea sistemului imunitar și pot reduce, de asemenea, probabilitatea de a dezvolta alte probleme de sănătate, cum ar fi obezitatea, bolile de inimă, diabetul și unele tipuri de cancer, spune OMS. Organizația a lansat chiar și un ghid cu sfaturi pentru alimentație și nutriție pentru cei care trec prin carantină și auto-izolare.

Când venim la Covid-19 însă, pentru a preveni o infecție, autoritățile sanitare (aici, aici) recomandă vaccinarea, purtarea corectă a măștii, păstrarea unei bune igiene și păstrarea distanței fizice de cel puțin 1 metru față de ceilalți.

Deși până acum nu există medicamente universale, mai multe tratamente pentru Covid-19 sunt în prezent evaluate și testate. Tratamentele au însă ținte specifice și sunt utilizate în cazuri foarte particulare.

În SUA, există un singur medicament aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA)în tratarea Covid-19: medicamentul antiviral Veklury (cunoscut sub numele de Remdesivir), care a fost autorizat în octombrie 2020. Veklury a fost autorizat pentru utilizare și în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, medicamentul nu este aprobat de OMS pentru tratarea pacienților cu Covid-19. De asemenea, FDA a acordat o autorizație de utilizare de urgență a medicamentului Baricitinib (Olumiant) în noiembrie 2020, în combinație cu Remdesivir, pentru a trata persoanele care sunt spitalizate cu Covid-19, care utilizează ventilatoare mecanice sau care au nevoie de oxigen suplimentar.

Un bărbat ține cutii cu Remdesivir, un medicament antiviral folosit pentru a trata simptomele Covid-19, achiziționate de la dispensarul guvernamental din Chennai pe 27 aprilie 2021. ( AFP / Arun SANKAR)

Alte tratamente au fost, de asemenea, recomandate până acum de Organizația Mondială a Sănătății, cum ar fi corticosteroizi, tocilizumab și sarilumab sau casirivimab și imdevimab (Ronapreve). Corticosteroizii, primul tratament care a fost recent recomandat oficial de OMS este doar pentru cei mai grav bolnavi pacienți, la fel cum sunt și tocilizumab și sarilumab. Ronapreve, o combinație de doi anticorpi monoclonali (casirivimab și imdevimab) a fost recomandat recent de OMS și este evaluat de EMA, dar numai pentru două tipuri de pacienți: în primul rând, pentru cei cu forme non-severe de Covid, care prezintă un risc crescut de spitalizare, și în al doilea rând, pentru persoanele în vârstă sau cu un sistem imunitar slăbit (de cancer sau după un transplant, de exemplu).

Potrivit Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), patru tratamente Covid-19 sunt în procedura de revizuire continuă, cu alte trei care au depus deja o cerere de aprobare pentru comercializarea unui medicament în Uniunea Europeană. Când medicamentele sunt în procedura de revizuire, Comitetul EMA pentru medicamente pentru om (CHMP) evaluează datele din studiile clinice până când decide că există suficiente dovezi pentru care dezvoltatorul poate solicita o autorizație de introducere pe piață. Câteva alte zeci de tratamente Covid-19 au primit îndrumare de la EMA pentru a le pregăti pentru eventuale cereri de autorizare de introducere pe piață.

Comisia Europeană va stabili în curând o listă cu zece mijloace terapeutice potenţial eficace împotriva Covid-19 care au şanse mari să fie autorizate şi, prin urmare, să fie disponibile curând pe piaţa europeană.

Traducerea și adaptarea
COVID-19