Imagini generate de AI, prezentate fals ca fiind fotografii înainte de atacul asupra Lavrei Pecerska din Kiev
- Publicat pe 19 Iunie 2026, la 12:29
- 6 minute de citit
- De: Eduard STARKBAUER, AFP Slovacia
- Traducerea și adaptarea AFP România
De când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Kremlinul a minimizat importanța bombardamentelor asupra țării vecine și chiar a acuzat-o pe nedrept că ar fi înscenat anumite atacuri. În urma unui atac rus asupra capitalei Kiev, din 15 iunie, în urma căruia mănăstirea Lavra Pecerska a fost grav avariată, unele postări de pe rețelele sociale au sugerat în mod fals că Ucraina ar fi înscenat atacul. Ca dovadă, au fost distribuite imagini care ar fi arătat fotografi care priveau spre lăcașul de cult înainte ca acesta să fie lovit. Cu toate acestea, o anchetă a AFP a descoperit că imaginile au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Dacă rușii ar fi lovit Lavra de la Kiev, de unde știa, cu o seară înainte, televiziunea ucraineană să își pună cadrele astfel încât să obțină un unghi mai bun de filmare? Dacă a izbucnit un incendiu acolo, de ce pompierii îl filmează lejer pe Zelenski? Este tot mai clar că naziștilor de la Kiev le-a pierit talentul și în scenaristică”, spun mai multe postări pe Facebook din 15 iunie, 2026 (aici, aici), distribuite de sute de ori.
Postările conțin câteva fotografii care, conform descrierii, îi înfățișează pe fotografi „instalați” pe acoperiș înainte de atac, pe timp de zi și pe timp de seară.
Referirea la așa-zișii „nazisti de la Kiev” reia o narațiune promovată de Kremlin înainte și după invazia Ucrainei, conform căreia conducerea ucraineană ar fi controlată de naziști sau de grupuri neonaziste. AFP a verificat în repetate rânduri aceste afirmații și a constatat că sunt nefondate, spre exemplu aici, aici, aici sau aici.
Postări similare pot fi găsite aici, aici sau aici.
Imaginile însoțite de afirmații false circulă, de asemenea, în postări în limbile slovacă, cehă, engleză și germană.
Bombardamentul rusesc
În legătură cu atacul, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două drone rusești au țintit „în mod deliberat” mănăstirea — unul dintre cele mai importante complexe religioase din întreaga Ucraină.
Moscova a negat că ar fi lovit catedrala. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că incidentul a fost cauzat de o „defecțiune” a unui sistem de rachete de apărare aeriană Patriot american învechit, furnizat Kievului de aliații occidentali, dar nu a oferit detalii suplimentare. Această afirmație a fost menționată și în multe dintre postările care circulă pe rețelele sociale.
Armata rusă a confirmat că a lansat un atac aerian „masiv” asupra capitalei ucrainene. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 70 de rachete și 611 drone, vizând în principal Kievul.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a declarat că a analizat fragmentele recuperate din părți ale unei drone Geran-2 găsite în complexul mănăstiresc și a publicat imagini pe contul său oficial de Telegram.
Geran-2 este echivalentul rus al dronei iraniene Shahed-136. Rusia a utilizat pentru prima dată Geran-2 împotriva țintelor ucrainene încă din 2022.
La sfârșitul lunii mai 2026, o altă dronă Geran-2 s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din România. Și în acel caz, Moscova a dat vina pe Ucraina pentru incident.
După cum a relatat organizația ucraineană de verificare a faptelor Stop Fake, jurnalistul ucrainean Serhiy Okunev de la „The New Voice of Ukraine” a declarat că a fost martor la „lovitura directă a unei drone” asupra complexului mănăstiresc (arhivă). „Nu am auzit niciun foc de armă – nici de la arme de calibru mic, nici, cu atât mai puțin, de la vreun sistem de rachete sol-aer”, a spus el la minutul 3:57 din videoclip. „Toată lumea înțelege, mai mult sau mai puțin, cum sună explozia unei rachete Patriot sau a unor rachete similare, așa că este aproape imposibil să o confunzi sau să nu o observi cumva.”
Jurnalistul a afirmat că presupusa lovitură a unei rachete Patriot americane este o „teorie a conspirației absurdă”, despre care „sincer, este greu chiar și să comentezi serios”.
La momentul publicării, AFP nu a putut verifica în mod independent ce tip de dispozitiv a lovit mănăstirea.
Imagini neautentice create de inteligența artificială
AFP a analizat imaginile care ar dovedi că anumiți fotografi erau pregătiți pentru atac.
În imaginea generată de AI, am observat diferențe arhitecturale în comparație cu imaginile clădirii reale a mănăstirii. În special, am observat diferențe în ceea ce privește culoarea acoperișului și forma turnulețelor.
În imaginile false, ansamblul de clădiri rezidențiale se află mult mai aproape de catedrală decât în realitate, fapt care poate fi observat, de exemplu, în imaginea panoramică de pe Google Maps.
Am analizat toate imaginile din postare folosind instrumentul de detectare a filigranelor invizibile SynthID de la OpenAI.
În exact trei cazuri — fotografiile care ar fi trebuit să dovedească disponibilitatea fotografilor — s-a descoperit că acestea fuseseră create folosind instrumentele de AI ale OpenAI, cel mai probabil ChatGPT.
Unele postări pun sub semnul întrebării și o fotografie cu un bărbat îmbrăcat în uniformă de pompier, care ține în mână un motor de dronă care ar fi lovit mănăstirea.
Am găsit aceeași fotografie, atribuită Serviciului de Urgență al Ucrainei, într-un reportaj din presa ucraineană, precum și o versiune ușor diferită într-o postare pe Facebook a echipelor de salvare.
Renovarea ar putea dura ani de zile
Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev, o mănăstire din secolul al XI-lea cu cupole aurite emblematice, este venerată atât de aripa rusă, cât și de cea ucraineană a Bisericii Ortodoxe ca unul dintre cele mai importante centre spirituale ale acestora. Având acces rar în interior, reporterii AFP au văzut icoane atârnate pe pereții decorați cu aur, aparent neafectate. Însă apa se scurgea prin găurile din acoperișul grav avariat, care fusese incendiat în urma impactului.
„Conform estimărilor experților noștri, presupunând că totul decurge fără probleme, lucrările de restaurare și renovare ar putea dura aproximativ doi ani”, a declarat reporterilor Maksym Ostapenko, directorul complexului Lavra Pecerska din Kiev, în cadrul unei conferințe de presă organizate la fața locului. El a adăugat că pagubele suferite de mănăstire au fost evaluate preliminar la aproximativ 500 de milioane de grivne (9,6 milioane de euro).
Ministrul Culturii, Tetiana Berezhna, a declarat că atacurile rusești au reprezentat „unul dintre cele mai ample atacuri asupra culturii și patrimoniului cultural ucrainean” din cei patru ani de invazie, 13 monumente și situri fiind lovite pe întreg teritoriul țării.
De asemenea, UNESCO a condamnat atacul asupra Mănăstirii Pechersk din Kiev, sit inclus în Patrimoniul Mondial, într-o declarație emisă pe 15 iunie 2026. Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării a avertizat, de asemenea, cu privire la răspândirea imaginilor neautentice.
Războiul din Ucraina a generat un val mare de dezinformare. AFP a verificat mai multe fotografii și videoclipuri, pe care le puteți găsi aici. AFP verifică în mod regulat și imagini create cu inteligență artificială.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
