Videoclipul cu atacul iranian asupra unui port israelian strategic este generat de AI

„Nu știu ce a explodat în halul ăsta la Haifa după impactul rachetei iraniene de azi, dar este înfiorător”, spune o postare pe Facebook din 2 martie 2026, care a adunat zeci de distribuiri. Postarea conține un videoclip de 10 secunde al unei presupuse explozii uriașe în port.

Videoclipul pare să fie filmat de pe balconul unei clădiri din apropiere și, pe lângă panorama orașului cu portul în fundal, vedem pe una dintre clădiri un steag israelian care flutură. Exploziei mari, din care se ridică un nor de fum în împrejurimi, îi precede un aparent incendiu. 

Postări similare pot fi găsite aici și aici. 

Image

Captură de ecran a unei postări false care conține imaginile, realizată pe 19 martie 2026. Marcajul cu roșu și logo-ul AI au fost adăugate de AFP

Același videoclip a fost distribuit și în postări similare în limba engleză, indoneziană, thailandeză sau slovacă. Postările au apărut într-un moment în care Iranul și mișcarea militantă libaneză Hezbollah, susținută de Iran, răspundeau la un atac comun american-israelian în urma căruia a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei pe 28 februarie 2026.

Pe lângă Israel, Iranul a lansat atacuri și împotriva unor ținte din alte țări din Orientul Mijlociu, care sunt percepute ca aliați ai SUA sau ai Israelului (link-uri arhivate aici și aici).

Deși orașul-port Haifa a fost frecvent ținta atacurilor de la începutul războiului, aflându-se în linia de foc atât din partea Libanului, cât și a Iranului, videoclipul care circulă nu arată o explozie în acest oraș-port (link arhivat aici).

Ministerul Energiei din Israel a confirmat pe 19 martie că o rafinărie de petrol din Haifa a fost lovită, a relatat publicația Al Jazeera (link arhivat aici). 

Video generat de AI

Folosind căutarea inversă a imaginilor, AFP a identificat o versiune a videoclipului la rezoluție mai mare, care a fost publicată pe X, unde de la 1 martie 2026 a adunat peste 1,5 milioane de vizualizări. Această versiune a videoclipului conține un filigran în limba arabă, care este identic cu cel al unui canal palestinian de Telegram. Acest canal a publicat pe 1 martie 2026 cea mai veche versiune a videoclipului pe care AFP a reușit să o identifice. Este totodată și versiunea cu cea mai mare rezoluție.

Durata videoclipului, de aproximativ 10 secunde, este un semn tipic al conținutului creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Locul prezentat în videoclip nu seamănă cu imaginile portului din Google Street View. Clădirile înalte din apropierea portului par generice și nu seamănă ca formă cu cele reale din Haifa. Diferit arată și macaralele din port, care pot fi văzute clar, de exemplu, în această imagine de pe Google Maps.

O altă neconcordanță este aparenta apropiere prea mare a clădirilor rezidențiale de containerele din portul de marfă. Un element neobișnuit este și prezența containerelor în culori intens albastre și roșii, deși în realitate în port se găsesc containere de numeroase culori diferite.

Videoclipul conține și alte neconcordanțe tipice pentru conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale, precum vehicule care arată nerealist și clădiri deformate. La analizarea videoclipului cadru cu cadru, după explozie dispar pentru scurt timp și unele macarale.

Image

Capturi de ecran ale videoclipului distribuit în mod eronat, cu neconcordanțele vizuale evidențiate și simbolul AI adăugat de AFP

Neconcordanță apare și la traducerea pistei audio din ebraică, unde auzim o voce masculină întrebând: „ce este acest fum din portul Tel Aviv?”. Tel Aviv însă nu are port de marfă.

Analiza videoclipului cu ajutorul instrumentului Hive Moderation a arătat o probabilitate de 94,6% că imaginea respectivă a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Dezmințirea companiei care operează portul

Printr-o căutare cu ajutorul cuvintelor-cheie nu am găsit nicio informație despre o explozie în portul Haifa. În niciun material jurnalistic nu am găsit nici videoclipul respectiv, nici alte imagini ale presupusei explozii dintr-un alt unghi.

Incidentul prezentat în videoclip contrazice și declarațiile conglomeratului multinațional indian Adani Group, care deține compania Haifa Port Company și supraveghează operațiunile celui mai mare port din Israel (link arhivat aici).

Grupul a declarat pe 3 martie 2026, la două zile după apariția videoclipului, că „toate activele și infrastructura portului sunt complet sigure și în stare de funcționare” (link arhivat aici).

O altă declarație emisă pe 12 martie 2026 a afirmat că operațiunile din port sunt „normale” și a respins afirmațiile că portul ar fi fost distrus de rachete iraniene (link arhivat aici).

O analiză suplimentară realizată de unitatea Deepfakes Rapid Response Force (DRRF) a organizației pentru drepturile omului WITNESS a constatat de asemenea că videoclipul are o „probabilitate ridicată de a fi fals/editat” și este „probabil compozit” (link arhivat aici).

Compania Recod.ai, care este membră a inițiativei, a declarat pentru AFP că analiza cadrelor individuale ale videoclipului a identificat neconcordanțe în textura și aspectul fumului și iluminarea inconsecventă a clădirilor.

„O undă de șoc de o asemenea magnitudine ar provoca daune imediate și catastrofale”, se arată într-o analiză separată a unui alt membru al DRRF, Cauth AI.

„În videoclip, unda de șoc albă trece prin clădiri și peste strada de dedesubt, însă ferestrele rămân intacte, iar mașinile de pe drum nu se mișcă.”

Războiul din Orientul Mijlociu a generat un val mare de dezinformare. De la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, AFP a verificat mai multe fotografii și videoclipuri, pe care le puteți găsi aici.