Imaginile generate de AI exagerează pagubele provocate de atacurile iraniene asupra Tel Avivului
- Publicat pe 18 Martie 2026, la 16:09
- 5 minute de citit
- De: Eduard STARKBAUER, AFP Slovacia
- Traducerea și adaptarea AFP România
În urma atacurilor comune israeliano-americane asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie 2026, mai multe orașe din Israel, inclusiv Tel Aviv, au fost ținta unor atacuri cu rachete lansate de Teheran ca represalii. În acest context, postări distribuite pe scară largă pe rețelele sociale au circulat imagini care pretind că arată orașe din Israel, printre care și Tel Aviv distrus sau clădiri grav avariate. Cu toate acestea, o investigație AFP a constatat că imaginile au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale și conțin numeroase inconsistențe vizuale. Nu există rapoarte oficiale care să confirme distrugeri de o asemenea amploare, iar scenele prezentate în imaginile fabricate nu corespund niciunei locații reale din Israel.
„Gaza? Nu. Orașe israeliene. Imagini interzise în Israel și în țările care îl susțin”, spune parțial această postare pe Facebook din 10 martie 2026. „Ironia ca Tel Aviv să devină noua Gaza”, spune această postare publicată în aceeași zi.
Postările conțin mai multe imagini care susțin în mod fals că arată clădiri bombardate într-o zonă urbană dens construită din Israel, cel mai adesea prezentată de acestea ca fiind Tel Aviv. Toate evocă fie o perspectivă de jos în sus, fie, dimpotrivă, o perspectivă de sus în jos și par să surprindă un mediu urban devastat, în ruină, fotografiat chiar din punctul impactului.
Imagini similare au fost distribuite și în alte limbi, inclusiv în slovacă .
Întrucât unele imagini din postările în limba română afișează logo-ul canalului irakian de televiziune Alahad TV, am căutat postările acestuia pe Telegram și le-am identificat într-o postare din 9 martie 2026, publicată alături de următorul text: „Distrugeri masive și extinse în Tel Aviv”. Am găsit același set de patru imagini, însoțite de o descriere similară, și pe profilurile acestui canal de pe X, atât în limba engleză, cât și în arabă.
Potrivit instrumentului Google pentru verificarea faptelor, majoritatea imaginilor au apărut pentru prima dată într-o postare în limba turcă din 8 martie 2026, la ora 14:05 CET, care a strâns aproape 900 de distribuiri. Această postare, pe lângă imaginile deja distribuite în postările slovace, include și imagini care ar pretinde că arată rachete lovind direct orașe israeliene.
Aceste imagini au fost publicate și pe 8 martie 2026, câteva ore mai târziu, la ora 20:57 CET, pe pagina de Facebook a Times of Maldives, într-o postare care combina un total de 12 imagini cu clădiri bombardate, presupus aflate în Israel. Potrivit DomainTools, site-ul publicației a fost creat abia la 1 noiembrie 2025. Prima postare pe pagina sa de Facebook a apărut pe 19 noiembrie 2025, iar pe site nu sunt menționate nume de jurnaliști sau membri ai unei echipe editoriale.
O căutare inversă a imaginilor pe Google nu a identificat rapoarte oficiale care să confirme pagube de amploarea celor prezentate în postările virale.
Toate imaginile au fost create cu AI
Instrumentul de detectare a conținutului sintetic Hive Moderation a indicat o probabilitate ridicată ca toate imaginile să fi fost create cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentru unele imagini, instrumentul a indicat un grad de certitudine de peste 99%.
O analiză mai atentă a imaginilor relevă o serie de inconsistențe vizuale. Observăm, de exemplu, multiple neregularități în numărul și poziționarea elementelor arhitecturale, precum ferestrele și balcoanele. Acest lucru este deosebit de evident în cazul clădirilor aflate în fundal, unde unele detalii ale fațadelor se contopesc sau se deformează în mod nenatural. Acestea sunt caracteristici tipice ale imaginilor generate de inteligența artificială.
Unele elemente par să sfideze principiile fizicii și ingineriei, cum ar fi balcoane fără susținere sau grinzi metalice ondulate. Tranzițiile dintre fundal și prim-plan sunt neclare, iar perspectivele par să se amestece. În imaginile în care apar mașini, se poate observa că formele acestora sunt puternic deformate.
Distrugerile din orașele israeliene nu corespund
Israelul a devenit ținta unor lovituri de represalii din partea Iranului după ce s-a alăturat Statelor Unite în lansarea unor atacuri fără precedent asupra Republicii Islamice, pe 28 februarie 2026.
În momentul în care imaginile generate cu AI au început să circule online, orașe israeliene precum Tel Aviv, Yehud, Givatayim, Bat Yam sau Beit Shemesh fuseseră lovite de mai multe ori de rachete iraniene.
Cu toate acestea, fotografiile de la locurile impactului nu seamănă deloc cu scenele prezentate în imaginile virale, în special în ceea ce privește amploarea distrugerilor.
Am analizat imagini AFP care arată impactul loviturilor cu rachete iraniene în orașe israeliene din perioada 1 martie 2026 – 8 martie 2026, iar niciuna dintre acestea nu corespunde imaginilor distribuite în postările virale.
Sistemul de apărare antirachetă Iron Dome al Israelului, un sistem public de avertizare foarte eficient și un număr mare de adăposturi subterane au făcut ca numărul victimelor să fie relativ limitat de la începutul războiului.
Ministerul Sănătății din Iran a declarat pe 8 martie că peste 1.200 de persoane au fost ucise, printre care aproximativ 200 de femei și 200 de copii cu vârsta sub 12 ani, iar peste 10.000 de civili au fost răniți (link arhivat aici). Autoritățile israeliene au raportat că tirurile de rachete au ucis 12 persoane în interiorul țării, inclusiv patru minori, de la începutul războiului. Armata israeliană a anunțat separat moartea a doi soldați în lupte în sudul Libanului. AFP nu a putut verifica independent aceste cifre.
Războiul din Orientul Mijlociu a generat un val mare de dezinformare. De la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, AFP a verificat mai multe fotografii și videoclipuri, pe care le puteți găsi aici.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
