Veninul de albine nu este în prezent considerat un tratament împotriva cancerului

„Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Medicală Harry Perkins din Perth, Australia, au descoperit că veninul de albină are capacitatea remarcabilă de a distruge 100% din celulele cancerului de sân triplu negativ și HER2-enriched în doar 60 de minute — fără a afecta celulele sănătoase”, susțin aceste postări aici sau aici, distribuite de zeci de ori în iulie 2025.

Afirmații similare circulă în limba română cel puțin din 2023 și au fost răspândite în ultimele luni și în alte limbi, inclusiv în franceză, germană, greacă și croată. 

În România, cancerul este a doua cauză principală de deces, după bolile cardiovasculare. Potrivit celui mai recent raport din 2025, cancerul de sân este principala cauză de deces oncologic în rândul femeilor, iar cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip fatal în rândul bărbaților. La nivel global, aproape 10 milioane de oameni mor anual din cauza acestei boli.

Deși cercetătorii australieni au analizat într-adevăr proprietățile anticancerigene ale veninului de albine în 2020, studiul se află într-un stadiu preliminar, iar rezultatele nu pot fi aplicate la oameni.

Image

Captură de ecran de pe Facebook a unei postări înșelătoare realizată pe 6 august 2025. Marcajul portocaliu a fost adăugat de AFP

Numeroase limitări

În septembrie 2020, cercetătorii de la Institutul Harry Perkins au publicat un studiu în revista Nature Precision Oncology, intitulat: „Bee venom and melittin suppress growth factor receptor activation in HER2-enriched and triple-negative breast cancer” (link arhivat aici). 

„Folosind venin de la 312 albine și bondari din Perth (Australia de Vest), Irlanda și Anglia, dr. Ciara Duffy de la Institutul Harry Perkins și de la Universitatea din Australia de Vest a testat efectele veninului asupra mai multor subtipuri clinice de cancer mamar, inclusiv cancerul de sân triplu negativ, care are opțiuni limitate de tratament”, se arată într-un comunicat al institutului (link arhivat aici).

Rezultatele au arătat că melitina – componenta principală a veninului – poate distruge rapid celulele canceroase triplu negative și cele HER2-pozitive.

Cancerul de sân triplu negativ este deosebit de agresiv, reprezentând 10–20% dintre cancerele de sân și afectând anual în jur de 1.800 de femei în România, în general mai tinere. Este dificil de tratat deoarece nu răspunde la terapii hormonale pe bază de estrogen sau progesteron, utilizate în alte forme de cancer mamar.

Conform constatărilor cercetătorilor, la o anumită concentrație, melitina poate opri sau perturba creșterea celulelor tumorale, așa cum explică și un articol al Universității din California (link arhivat aici).

Melitina acționează „inhibând fosforilarea receptorilor EGFR și HER2, perturbând astfel căile de semnalizare PI3K/Akt și MAPK implicate în dezvoltarea cancerului”, explică dr. Thibault Fiolet, specialist în sănătate publică, pentru AFP.

Totuși, deși aceste constatări sunt interesante, rezultatele provin dintr-un studiu preclinic, desfășurat in vitro (pe celule în laborator) și in vivo la șoareci (model murin), precizează Fiolet.

Și Universitatea din California atrage atenția că „aceste rezultate au fost obținute în laborator”. 

„Chiar dacă veninul de albine a demonstrat un potențial promițător în distrugerea celulelor canceroase, orice tratament destinat utilizării la om necesită ani de cercetări și testări suplimentare”, scriu Eve M. Glazier și Elizabeth Ko în rubrica lor „Întreabă doctorii”.

Mai exact, în studiul in vitro, melitina a perturbat membranele celulelor tumorale și anumite căi de semnalizare celulară, ducând la moartea acestora. În studiile pe șoareci, combinarea melitinei cu chimioterapia a dus la o reducere semnificativă a creșterii tumorilor.

„Chimioterapia singură a avut un efect mai puternic decât melitina singură”, subliniază Fiolet – un detaliu important, în contextul în care unele postări susțin că veninul de albine singur ar putea vindeca cancerul.

Image

O pacientă este fotografiată înainte de o mamografie, pe 9 octombrie 2017, la Institutul Paoli-Calmette, un centru regional de cancer. (AFP / ANNE-CHRISTINE POUJOULAT)

De asemenea, toxicitatea melitinei nu a fost pe deplin evaluată, iar efectele secundare pe termen lung sunt necunoscute.

Sunt necesare numeroase teste suplimentare pentru a stabili doza optimă și pentru a garanta siguranța substanței și a procedurii, înainte ca un studiu clinic pe oameni să poată fi lansat.

Cercetătorii înșiși recunosc aceste limite și precizează că „vor fi necesare studii viitoare pentru a evalua formal toxicitățile și dozele maxime tolerate ale acestor peptide, înainte de testarea pe oameni”.

Până când melitina nu este testată clinic pe oameni, „nu putem afirma că va trata cancerul de sân”, adaugă Fiolet, care nu a identificat niciun studiu clinic uman în curs, conform acestui articol (link arhivat aici).

O căutare pe site-ul clinicaltrials.gov – o bază internațională de date despre studii clinice – pentru „melittin” sau „bee venom” nu returnează nicio testare în desfășurare.

„Este absolut imposibil să aplicăm direct rezultatele de pe modele murine la tratamente umane. Înainte de a fi folosit în oncologie, orice medicament trebuie să parcurgă trei faze de cercetare clinică. Pentru o schemă terapeutică dată, faza 1 determină toleranța și doza maximă admisă; faza 2 evaluează eficiența în diverse indicații; iar faza 3 compară noul tratament cu unul de referință – de exemplu, chimioterapia pentru cancerul de sân”, a explicat anterior prof. Claude Linassier, oncolog și director în cadrul Institutului Național al Cancerului din Franța. 

Thibault Fiolet mai adaugă că este „foarte frecvent” ca în laborator să fie descoperite molecule cu efecte anticancerigene. „Mii de molecule (naturale sau sintetice) arată activitate anticancerigenă in vitro. Dar foarte puține trec testele de toxicitate, și mai puține ajung în faza de testare clinică – iar doar o fracțiune infimă ajung să fie aprobate ca medicamente.”

Având în vedere anxietatea profundă asociată cancerului, boala este adesea ținta dezinformării, ceea ce poate duce unii pacienți să evite un diagnostic sau să refuze tratamente care le-ar putea salva viața.

AFP a publicat numeroase articole care demontează afirmații false despre tratamentele împotriva cancerului, în limba română, engleză sau franceză.