Tusea nu este un tratament dovedit pentru atacul de cord, spun experții

„Auto-resuscitare în timpul unui atac de cord”, încep multiple postări pe Facebook din 2025 (mai, aprilie, martie, februarie, ianuarie) distribuite de zeci de ori. Aceastea descriu un scenariu ipotetic în care o persoană ajunge acasă după o zi grea la serviciu și începe să aibă dureri în piept, iar cel mai apropiat spital este departe. „Cum să supraviețuiești unui atac de cord când ești singur? ”, scrie în postările care, care adăugă: „Aceste victime se pot ajuta singure tusind viguros iar si iar. Înainte de fiecare tuse trebuie respirată adânc, iar tusea trebuie să fie profundă și prelungită, ca atunci când se produce spută din adâncul pieptului”. „Respirați și tușiți (acest lucru trebuie repetat la fiecare două secunde fără pauză) până când sosesc ajutorul sau până când simțiți că inima vă bate din nou normal”, mai precizează postarea.

Același text a fost distribuit în limba română în postări publicate începând cu anul 2023, care au fost distribuite de mii de ori (aici, aici sau aici). 

Postări similare au fost distribuite de ani de zile în diverse limbi și au fost demontate de AFP, de exemplu aici și aici. O verificare a faptelor efectuată de organizația americană Snopes (link arhivat) arată că o versiune a acestui text, distribuită încă din 1999, a fost atribuită spitalului din Rochester, care neagă aceste afirmații.

Conform celor mai recente date Eurostat, România se situează pe locul al doilea în UE în ceea ce privește decesele cauzate de boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori, imediat după Bulgaria (link arhivat). Statistici oficiale arată că în România numărul deceselor cauzate de boli cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.  Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în ţara noastră (link arhivat). 

Cu toate acestea, așa cum au explicat experții pentru AFP, nu există dovezi că tusea ajută în cazul unui atac de cord. Dimpotrivă, persoanele cu astfel de simptome trebuie să apeleze imediat la serviciile de urgență pentru a primi asistență calificată. Tusea ar întârzia doar acordarea asistenței medicale în timp util.

Image

Capturi de ecran a postărilor false de pe Facebook realizate pe 4 iunie 2026

Tusea nu ajută, spun experții

„Tratamentul pentru un infarct constă în deschiderea blocajului și restabilirea fluxului de sânge către inimă. Tusea nu poate deschide un astfel de blocaj”, a explicat Bryn Muma, profesoară de medicină de urgență la Universitatea din California, Davis (Sacramento) și șefa secției de urgențe, într-un e-mail transmis AFP pe 6 mai 2025. În luna ianuarie, ea a fost citată și într-un articol al Asociației Americane a Inimii care demonta aceleași mituri (link arhivat).

„Majoritatea infarctelor sunt cauzate de un blocaj într-unul sau mai multe vase de sânge care alimentează inima. Atunci când inima nu primește sânge – și deci oxigen – apare infarctul”, a mai precizat Muma.

Postarea înșelătoare sugerează că tusea poate înlocui resuscitarea cardio-respiratorie, care presupune compresii toracice și respirație de salvare.

„Resuscitarea cardio-respiratorie (RCR) nu este necesară în majoritatea cazurilor de infarct. Ea se aplică doar atunci când inima încetează să mai bată, adică atunci când pacientul intră în stop cardiac – care poate fi cauzat, printre altele, și de un infarct”, a adăugat ea, menționând că „scopul RCR este să mențină fluxul de sânge către organe până când inima își reia activitatea. RCR nu poate desfunda vasele de sânge ale inimii.”

„Tusea nu a fost niciodată eficientă în reducerea riscului de infarct sau ale consecințelor acestuia și nici în prevenirea stopului cardiac”, a comentat Nicolas Lamblin, șeful secției de urgențe și terapie intensivă cardiacă de la Spitalul Universitar din Lille, într-un articol de verificare publicat de AFP în 2022. „Într-un stop cardiac, persoana este complet inconștientă – deci nu te poate auzi, nu poate reacționa și, evident, nu poate tuși”, a adăugat medicul.

„Tusea nu are niciun rol în tratarea unui infarct”, a declarat pentru AFP în iulie 2022 Dr. Allen J. Taylor, șeful secției de cardiologie de la MedStar Health (SUA). „Fluxul suplimentar de sânge generat prin tuse este minim și, oricum, majoritatea oamenilor nu pot tuși continuu mai mult de 15 secunde”, a spus acesta, avertizând că „efortul depus pentru a tuși nu doar că nu ajută pacientul, ci îi poate înrăutăți starea.”

Școli de medicină precum cea a Universității din Chicago, Universitatea McGill și Cleveland Clinic au demontat la rândul lor această afirmație (linkuri arhivate aici, aici și aici).

Ce este un infarct miocardic?

„Infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală, care are că substrat blocarea unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de către un cheag de sânge. Oprirea bruscă a fluxului arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia și poate determina decesul pacientului”, explică dr. Ramona Bica, medic cardiolog, pe site-ul Centrului „Dr. Victor Babeș”.  

Simptomele infarctului miocardic includ dureri la nivelul toracelui, brusc instalate, de tip opresiune sau strângere, care pot iradia la nivelul mandibulei, în brațe sau în spate, lipsa bruscă de aer (dispnee), senzație bruscă de slăbiciune sau amețeală, precum și transpirații reci și paloare, mai explică doctorul. 

Recomandarea experților: cereți imediat ajutor medical

„Solicitați de urgență asistență medicală”, a fost răspunsul oferit de Bryn Muma către AFP la întrebarea despre ce ar trebui să facă o persoană aflată singură acasă, cu simptome de infarct.

„Dacă o persoană simte că suferă un infarct când este singură acasă, ar trebui să sune la numărul de urgență și să încerce să alerteze pe cineva din apropiere care ar putea oferi ajutor”, a explicat Lamblin. „Ideal ar fi să lase ușa deschisă și să rămână acolo, pentru că, dacă ușa e încuiată, echipele de intervenție vor pierde timp încercând să pătrundă”, a adăugat el.

„Dacă simțiți că experimentați un infarct miocardic, sunați imediat la 112, pentru ajutor medical de urgență”, avertizează site-ul SfatulMedicului.ro, care subliniază că intervenția rapidă poate salva viața pacientului. „Echipajele medicale mobile, de tipul Ambulanță și Smurd sunt prima soluție în situațiile acute, urgențe, precum un infarct miocardic. Cu cât ajungeți mai repede Într-o unitate medicală, cu atât este mai bine pentru mușchiul cardiac, șansele de minimizare a leziunilor fiind mult mai mari”, mai precizează acesta.

O publicație a Asociației Americane a Inimii, revizuită ultima dată în 2023, afirmă că organizația nu susține așa-numita „resuscitare prin tuse” (link arhivat). Tusea, explică articolul, „poate fi o măsură temporară în laboratoarele de cateterism cardiac, unde pacienții sunt conștienți și monitorizați permanent (de exemplu, prin EKG)”, adăugând că „asistentele sau medicii le pot indica pacienților să tușească puternic la fiecare una până la trei secunde în primele secunde ale unei aritmii. Dar, pentru că nu e eficientă la toți pacienții, nu ar trebui să întârzie tratamentul propriu-zis.” 

Puteți găsi mai multe verificări pe teme de sănătate aici.