Acesta nu este un incendiu recent într-o biserică din Ucraina - a avut loc în Rusia în 2013
- Acest articol este mai vechi de un an.
- Publicat pe 15 Mai 2023, la 16:12
- 9 minute de citit
- De: Petros KONSTANTINIDIS, AFP Grecia
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
Copyright © AFP 2017-2024. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„ÎÎn Ucraina, o biserică ortodoxă a fost arsă în regiunea Nikolaev”, arată descrierea unei postări pe Facebook care distribuie un videoclip cu biserica în flăcări, publicată pe 5 aprilie 2023.
„Susținători radicali ai Bisericii ucrainene au dat foc bisericii Patriarhiei Moscovei”, adaugă mai multe alte postări care distribuie același videoclip (aici sau aici) de la începutul lunii aprilie.
Afirmația falsă a fost distribuită și în alte câteva limbi, cum ar fi greacă, engleză, franceză și poloneză. Majoritatea postărilor au apărut la începutul lunii aprilie 2023, cu câteva zile înainte de sărbătorirea Paștelui catolic (9 aprilie) și ortodox (16 aprilie), în timp ce altele au continuat să fie postate și după aceea.
Cu toate acestea, videoclipul - și capturile de ecran extrase din el - nu sunt recente și nici măcar nu arată o biserică din Ucraina. Videoclipul original (arhivat aici) datează de fapt din 2013, iar biserica se află în Rusia, în apropiere de granița cu Kazahstanul.
O înregistrare video de la o biserică în flăcări din Rusia în 2013
Videoclipul despre care utilizatorii susțin că arată o biserică din Novopoltavka, în regiunea Mykolaiv din Ucraina (cunoscută și sub numele de Nikolayev sau Nikolaev), este de fapt mult mai vechi și a fost filmat în Rusia. O căutare pe Google Maps a bisericilor din Novopoltavka a găsit doar o singură biserică în micul sat din regiunea Mykolaiv oblast. Aceasta nu seamănă deloc cu biserica din videoclip, după cum se poate vedea mai jos:
După ce a stabilit că biserica nu se află în Novopoltavka, AFP a căutat videoclipul original printr-o căutare inversă de imagini pe Yandex, folosind capturi de ecran din videoclip. Acest lucru ne-a condus la un fir de discuții pe Twitter, în care un cont oferă o captură de ecran dintr-un videoclip de pe Youtube cu titlul „biserica în flăcări din Ilyinka 4” (în limba rusă), care este același videoclip cu cel din postările false de pe rețelele sociale. După cum se vede în captura de ecran, videoclipul a fost încărcat în urmă cu 10 ani.
Am căutat videoclipul pe YouTube folosind titlul „biserica în flăcări din Ilyinka 4” în limba rusă. Videoclipul a fost încărcat pe populara platformă de video-sharing pe 23 ianuarie 2013 de către un cont cu numele Elena Kurganova scris în alfabet chirilic.
Același cont de YouTube a publicat nouă videoclipuri cu biserica în flăcări pe 23 și 24 ianuarie 2013. Ultimul arată urmările incendiului, în care biserica este complet arsă.
Am căutat apoi locuri numite Ilyinka pe Google Maps și am găsit mai multe locuri diferite în Rusia. Printre acestea, un sat din regiunea Volodarsky din regiunea Astrakhansk din Rusia, aproape de granița cu Kazahstan.
Căutând biserici care să semene cu cea pe care o vedem arzând în videoclipurile de pe YouTube ale Elenei Kurganova, am găsit Biserica Maicii Domnului din Kazan. Imagini recente arată că biserica seamănă puțin cu cea din videoclip, după cum se vede în comparația de imagini de mai jos:
Imaginile de mai sus prezintă totuși unele diferențe, care ar putea fi explicate prin faptul că biserica a trebuit să fie reconstruită după incendiu. Google Maps nu oferă nicio fotografie a bisericii înainte de ianuarie 2013, când a avut loc incendiul.
La o căutare pe Google a relatărilor despre incendiu, folosind cuvintele din titlul videoclipurilor de pe YouTube în limba rusă, am găsit o serie de relatări publicate pe 22 și 23 ianuarie 2013: aici, aici, aici și aici. Toate acestea au fost de acord că incendiul a avut loc în seara zilei de 22 ianuarie. Potrivit acestui articol, primarul din Volodarski, Batyrshin Mindiev, a declarat că incendiul a fost cauzat probabil de o problemă electrică sau de o lumânare aprinsă.
Unul dintre reportaje a inclus o fotografie a bisericii înainte de incendiu. În ciuda câtorva diferențe, cum ar fi decorul din jurul clopotniței din videoclipul de pe YouTube, este clar că este vorba de aceeași biserică, după cum se vede în următoarea comparație de imagini între o captură de ecran de la unul dintre videoclipurile de pe YouTube și imaginea găsită în reportaj:
Mai multe alte organizații de verificare a faptelor au dezmințit această afirmație falsă, inclusiv Ellinika Hoaxes, France 24 și Associated Press.
Nu există o persecuție împotriva creștinismului ortodox
Unele postări pe rețelele de socializare sugerează, de asemenea, în sens mai larg, faptul că în Ucraina creștinismul ortodox este persecutat. Aceste afirmații sunt lipsite de un context important, în timp ce fac referire și la evenimente neconfirmate.
Majoritatea populației Ucrainei este creștin-ortodoxă. Potrivit unui studiu realizat în 2015, 74% dintre ucraineni se identifică ca fiind ortodocși. Principalele două biserici ortodoxe din Ucraina sunt Biserica Ortodoxă din Ucraina (OCU) și Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC).
OCU a fost înființată cu sprijinul guvernului ucrainean și al președintelui Poroșenko de atunci în 2018 și a obținut autocefalia de la Patriarhia Ecumenică de Constantinopol în ianuarie 2019.
Pe de altă parte, UOC a făcut parte din Biserica Ortodoxă Rusă până în mai 2022, când și-a declarat independența - deși fără a folosi cuvântul „autocefalie”. „UOC se află astăzi într-un statut canonic neclar”, a declarat pe 26 aprilie, prin e-mail, pentru AFP, Thomas Bremer, profesor de istorie bisericească și de studii privind Bisericile Orientale la Universitatea din Münster, în Germania.
În decembrie 2022, Ucraina a interzis organizațiile religioase care au legături cu Rusia. „Autoritățile ucrainene și-au schimbat politicile față de UOC la sfârșitul verii/toamna anului 2022 și au început să o urmărească (percheziții ale serviciilor secrete, anularea contractelor de închiriere a clădirilor bisericești, sprijin pentru transferul parohiilor către UOC). Autoritățile susțin că despărțirea de Biserica Rusă nu a fost convingătoare și că UOC este în continuare guvernată de la Moscova; UOC neagă acest lucru”, a comentat Bremer.
Șeful Patriarhiei Moscovei este Kirill, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, care a susținut invazia rusă în Ucraina, după cum relatează aici AFP.
Bremer a continuat: „Este foarte clar că există acțiuni ale statului împotriva UOC. Dar când vorbim de persecuție, ne gândim în termeni de interdicție totală, arestări aleatorii, măsuri arbitrare etc. Toate acestea nu au loc”. Potrivit lui Bremer, UOC se confruntă cu presiuni puternice, în special din partea unor autorități locale.
După cum a explicat Bremer, „nu se poate vorbi despre persecuția 'creștinismului ortodox' în Ucraina”, deoarece și OCU aparține creștinismului ortodox și nu este persecutată în niciun fel de statul ucrainean. Cu toate acestea, „în regiunile ucrainene care sunt ocupate de forțele rusești, se întâmplă contrariul - acolo, OCU este persecutată, ca orice altă comunitate religioasă, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ruse”, a spus Bremer.
În plus, unele clădiri religioase au fost demolate de autoritățile regionale, cum ar fi aici, în Lviv, în timp ce guvernul ucrainean a ordonat expulzarea călugărilor afiliați la UOC de la mănăstirea Kyiv-Pechersk Lavra, în martie 2023.
Au existat totuși câteva cazuri de biserici incendiate - de exemplu, această biserică a OCU din Milijeve din regiunea Cernăuți, în vestul Ucrainei, care a fost incendiată pe 23 aprilie. Incendiul ar fi fost provocat intenționat, iar autoritățile au arestat autorul, potrivit acestui raport de pe site-ul oficial al OCU.
În plus, mai multe biserici ortodoxe au fost avariate sau distruse din cauza atacurilor rusești din Ucraina în timpul războiului.
Mai multe mass-media și institute au publicat rapoarte și analize ample despre „războiul sfânt” dintre cele două biserici ortodoxe principale din Ucraina. Unele pot fi găsite aici, aici și aici.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
