The UN Security Council meets to discuss the Ukraine-Russia conflict at UN headquarters in New York on October 21,2022. ( AFP / ANGELA WEISS)

Carta ONU nu autorizează Rusia să invadeze Ucraina

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

Carta fondatoare a Organizației Națiunilor Unite, care a deschis calea pentru Consiliul de Securitate al ONU, a fost redactată cu câteva luni înainte ca cel de-al Doilea Război Mondial să fie declarat încheiat definitiv în septembrie 1945 și include clauze tranzitorii care se aplică doar în acest context. Aceste clauze sunt marcate în mod clar "tranzitorii". Dar utilizatorii rețelelor de socializare le distribuie în încercarea de a sugera că Carta ONU autorizează invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Mai mulți experți în drept și politică au declarat pentru AFP că aceste clauze sunt învechite și nu pot fi invocate în conflictul actual.

În postări se afirmă în mod eronat că această cartă dă Rusiei, în calitate de unul dintre învingătorii celui de-al Doilea Război Mondial, dreptul de a invada Ucraina pentru a preveni „încercările de reînviere a nazismului”. Însă acuzațiile Moscovei potrivit cărora guvernul ucrainean are legături cu ideologia nazistă sunt înșelătoare și nefondate.

Postările care citează articolele 106 și 107 din Carta ONU au fost distribuite pe scară largă în limba română încă de la sfârșitul lunii septembrie 2022. Afirmații similare au apărut și în alte limbi, inclusiv în franceză, maghiară și slovacă.

Captură de ecran a unei postări false pe Facebook, realizată pe 27 octombrie 2022

Dispoziții tranzitorii privind securitatea

Carta ONU (disponibilă aici în limba română) a fost semnată de aproximativ 50 de state membre în iunie 1945, după ce Germania nazistă a capitulat în mai 1945. Al Doilea Război Mondial s-a încheiat oficial abia în septembrie 1945, după capitularea Japoniei.

Carta a intrat în vigoare în octombrie 1945 și a stabilit principiile și modul de funcționare a viitoarelor Națiuni Unite, al căror scop era „să pună capăt războiului și să mențină pacea”. Aceasta a instituit Consiliul de Securitate al ONU, care s-a reunit pentru prima dată în anul următor, cu scopul principal de a „menține pacea și securitatea internațională”.

Elaborată după capitularea Germaniei naziste, dar înainte de capitularea Japoniei, Carta conține „dispoziții tranzitorii de securitate” sub forma articolelor 106 și 107.

Captură de ecran a articolelor 106 și 107 din Carta ONU realizată pe 25 octombrie 2022; Termenul „tranziție” a fost subliniat cu roșu de AFP

Articolele stipulează că, până la înființarea Consiliului de Securitate al ONU, părțile la Declarația celor patru națiuni din 1943 (SUA, Marea Britanie, Uniunea Sovietică și China) plus Franța pot - după ce se consultă între ele și, eventual, cu alți membri ai ONU - să întreprindă „acțiuni comune în numele Organizației, după cum ar fi necesar pentru menținerea păcii și securității internaționale” împotriva „unui inamic al oricărui semnatar al prezentei Carte”.

Cu alte cuvinte, aceste cinci țări ar fi servit drept garanți temporari de securitate până când Consiliul de Securitate al ONU ar fi fost complet format și și-ar fi preluat atribuțiile.

Articolul 106 prevede în mod expres că această dispoziție se aplică „până la intrarea în vigoare a acordurilor speciale menționate la articolul 43”. Articolul 43 descrie înființarea și funcționarea Consiliului de Securitate al ONU.

Articolul 107 prevede că: „Nicio dispoziție din prezenta Cartă nu va invalida sau împiedica, în legătură cu orice stat care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost un inamic al oricărui semnatar al prezentei Carte, acțiunile întreprinse sau autorizate ca urmare a acelui război de către guvernele care au responsabilitatea unei astfel de acțiuni”.

Cu toate acestea, mai mulți experți în drept și științe politice au declarat pentru AFP că articolele tranzitorii în cauză se aplicau doar perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial și până la înființarea Consiliului de Securitate al ONU și nu pot fi folosite pentru a justifica actuala agresiune rusă în Ucraina.

Relicva celui de-al Doilea Război Mondial, spun experții

Interpretarea că cele două articole autorizează invazia rusă în Ucraina „este o aberație de la un capăt la altul”, consideră dr. Radu Carp, directorul departamentului de Politici Publice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universității din Bucureşti.

„În primul rând, este vorba, așa cum indică și subtitlul sub care sunt grupate aceste articole, de măsuri tranzitorii, limitate în timp de începutul aplicării Cartei. În al doilea rand, este vorba de state care au fost inamice in ww2 statelor semnatare Cartei. Ucraina a fost membru fondator ONU", a explicat Carp pentru AFP pe 27 octombrie.

„Rolul Cartei Națiunilor Unite, a cărei redactare a fost întreprinsă încă din 1944 la inițiativa președintelui american Franklin Delano Roosevelt, era dublu: să propună o metodă de rezolvare a conflictelor dintre state, dar și să asigure un cadru legal universal pentru protejarea și afirmarea valorilor umane fundamentale a căror distrugere fusese pusă în aplicare de regimurile totalitare și care permisese astfel declanșarea celui de-al doilea război mondial”, a explicat politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice. „Carta a intrat în vigoare pe 26 iunie 1945 când 50 de state au semnat-o, deci înaintea încheierii războiului”, a spus el pentru AFP pe 27 octombrie.

„Ultimul capitolul efectiv, cel de-al XVII, al Cartei ONU se numește elocvent «Dispoziții tranzitorii în materie de securitate». Sunt deci dispoziții trecătoare, care sunt valabile doar pentru o scurtă perioada de tranziție, care este, de altfel, definită în articolul 106 ca durând «până la intrarea în vigoare a acordurilor speciale menționate în Articolul 43»”, a adăugat și Pîrvulescu. „În aceste condiții valabilitatea articolului 107 nu poate fi extinsă sine die și nu poate, în niciun fel, justifica atacarea Ucrainei pe 24 februarie 2022”, a conchis profesorul.

Articolele 106 și 107 au fost incluse în Cartă „ca o asigurare în cazul în care ar fi fost nevoie de o intervenție împotriva Germaniei sau Japoniei”, a declarat pentru AFP, pe 24 octombrie, Pavel Sturma, șeful Departamentului de Drept Internațional de la Universitatea Charles din Praga. „Dar nu a fost niciodată nevoie de așa ceva, iar astăzi articolele rămân în textul Cartei doar ca o relicvă a războiului”.

„Aceste articole vorbesc despre un acord între marile puteri care nu există în cazul de față”, a și declarat Alexandra Novosseloff, cercetător asociat în științe politice la Centrul Thucydide de la Universitatea Paris-Panthéon-Assas și specialist pentru Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

„Aceste articole se referă la o situație care nu mai există: cea a timpului dintre intrarea în vigoare a Cartei (după ratificarea de către state) și stabilirea dispozițiilor care permit punerea în comun a forțelor (articolul 43 )”, a declarat ea pentru AFP.

Guillaume Devin, profesor de științe politice la Sciences Po Paris, a declarat, și el, că: „Ar trebui să ai o minte deosebit de perversă pentru a crede că agresiunea rusă din 2022 este o continuare a celui de-al Doilea Război Mondial”.

În mod similar, Mathias Forteau, profesor de drept public la Universitatea Paris Nanterre, care a fost ales în Comisia de drept internațional a ONU pentru perioada 2023-2027, a declarat că „această interpretare a articolelor 106 și 107 din Cartă este un nonsens”.

„Niciun jurist onest și serios nu ar susține o astfel de interpretare, pornind de la faptul că articolul 107 se referă la acțiunile întreprinse «ca urmare a războiului», cu referire la cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce războiul actual nu are, în mod evident, nicio legătură cu acesta”, a adăugat el.

Ucraina, parte a URSS

Afirmațiile incorecte publicate pe rețelele de socializare afirmă în mod fals că articolele 106 și 107 ar conferi Rusiei, în calitate de succesor legal al URSS, dreptul de „a întreprinde orice acțiune”, „în special folosirea forței militare”, împotriva Germaniei, Ungariei, Austriei, României, Bulgariei, Finlandei, Croației, Sloveniei, Republicii Cehe, Letoniei, Estoniei, Lituaniei și Ucrainei pentru încercările de „a renaște nazismul”.

Cu toate acestea, articolele nu se puteau aplica, deoarece aceste ultime patru țări, inclusiv Ucraina, au făcut parte din URSS până la dizolvarea acesteia în 1991.

Articolul 107 permite acțiuni împotriva „unui inamic al oricărui semnatar al prezentei Carte”, potrivit documentului. „Cu toate acestea, Ucraina făcea parte din URSS la acea vreme, deci era o victimă a agresiunii germane”, a declarat Sturma de la Universitatea Charles.

Șeful ONU a condamnat invazia

Imediat după ce Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat invazia, calificând-o drept „greșită”, „inacceptabilă” și „împotriva Cartei”. El a făcut apel la Vladimir Putin să „oprească operațiunea militară” și să „aducă trupele înapoi în Rusia”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe 3 octombrie 2022 în New York, SUA ( AFP / Ed JONES)

Propaganda rusă

Afirmațiile din postări care sugerează că „Ucraina este un stat nazist” corespund încercărilor Kremlinului de a prezenta conducerea ucraineană, precum și pe ucrainenii obișnuiți, ca fiind naziști sau simpatizanți ai naziștilor. Vladimir Putin a citat nevoia de „denazificare” ca fiind unul dintre motivele pentru care a invadat Ucraina.

Totuși, acest lucru nu este adevărat, potrivit lui Lukas Aubin, director de cercetare la Institutul de Relații Strategice și Internaționale din Franța (IRIS), specializat în geopolitica rusă.

„Regimul lui Volodimir Zelenski nu este afiliat cu nazismul”, a spus el. „Aceasta este în mod clar o continuare a propagandei rusești care vizează legitimarea invaziei Ucrainei și discreditarea guvernului ucrainean. Încă de la mijlocul anilor 2000, când statele baltice au aderat la NATO, Putin a folosit argumentul nazist pentru a le discredita”.

AFP a demontat deja multe afirmații false despre presupusele legături ale Ucrainei cu naziștii, de exemplu aici și aici. Lista completă a materialelor noastre legate de Ucraina este disponibilă în limba română aici, iar în limba engleză aici.

Traducerea și adaptarea
Conflictul ruso-ucrainean