Gazoductul Nord Stream: un anchetator suedez a fost găsit mort? Atenție la aceste zvonuri
- Acest articol este mai vechi de un an.
- Publicat pe 25 Octombrie 2022, la 16:11
- 9 minute de citit
- De: AFP Franța
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
Copyright © AFP 2017-2025. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„Eric Olsen a fost investigatorul principal al atacului Nord Stream...”, spune o postare distribuită pe Facebook pe 10 octombrie 2022. Postarea distribuie o captură de ecran a unui tweet olandez care susținea că „Ollsen” era șeful adjunct al procurorului general suedez.
Potrivit atât postării pe Twitter în limba olandeză, cât și a celei în limba română de pe Facebook, cauza morții bărbatului a fost o înțepătură de albină, iar corpul său a fost „incinerat în câteva ore”. „El era responsabil de ancheta Nordstream pentru sabotaj”, mai adaugă postările.
Postări similare au fost distribuite și aici, pe Telegram, unde au fost vizualizate de peste 13,900 de ori. Afirmații similare despre moartea unui presupus investigator suedez pe nume Erik Olsen au fost, de asemenea, distribuite pe scară largă în limbile engleză, franceză și germană.
Potrivit afirmațiilor, bărbatul era însărcinat cu investigarea presupusului sabotaj, de la sfârșitul lunii septembrie, al gazoductelor Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică, care fac legătura între Rusia și Europa. Iar mai multe dintre publicații s-au referit la el ca fiind „adjunctul șefului biroului procurorului suedez”.
Pe 26 septembrie 2022, patru scurgeri masive de gaz au avut loc pe cele două gazoducte care transportă gaz rusesc în Germania, provocate de detonări subacvatice, potrivit mai multor țări. Acuzată că se află în spatele scurgerilor, Rusia a negat orice responsabilitate și a arătat în schimb cu degetul spre Occident.
Pe 1 octombrie, Germania a anunțat formarea unei echipe comune cu Danemarca și Suedia pentru a investiga scurgerile. Pe 13 octombrie, Danemarca a declarat că investigațiile „progresează bine”.
Exploziile de la Nord Stream au coincis, de asemenea, cu deschiderea unei noi conducte de la Norvegia la Polonia, prin Danemarca, cu scopul de a reduce dependența de gazul rusesc.
Aprovizionarea cu energie este o problemă geopolitică și economică majoră între Occident și Rusia, în special de când Rusia a lansat invazia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Autoritățile suedeze: „Nu avem informații despre un Erik Ollsen”
Autoritățile judiciare suedeze au început să investigheze posibila cauză a exploziilor care au afectat gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică. Însă cercetările efectuate de AFP nu au găsit nicio mențiune despre o persoană cu numele Erik Ollsen sau cu ortografii similare în cadrul instituțiilor suedeze însărcinate cu investigațiile.
Contactat de AFP, Parchetul suedez însărcinat cu ancheta a declarat pe 12 octombrie că „niciun procuror însărcinat cu dosarul [Nord Stream], numit Erik Olsson, nu a murit în urma unei înțepături de albine”.
Mai multe postări susțineau că rudele presupusului „adjunct al procurorului suedez” au fost contactate chiar de „colegi” care au dorit să-și exprime „condoleanțele”. Biroul procurorilor a respins aceste postări, spunând că acestea sunt „știri false”.
Autoritatea suedeză de urmărire penală a precizat, de asemenea, că ancheta privind Nord Stream este condusă în prezent de Mats Ljungqvist, care a fost citat în acest comunicat de presă din 6 octombrie.
Potrivit mai multor postări pe rețelele de socializare, poliția din Stockholm a emis declarații despre moartea bărbatului. O astfel de postare susținea că poliția a transmis „câteva detalii despre ceea ce s-a întâmplat” și a afirmat că „testamentul lui Ulsson [sic]”a fost „descoperit cu o cerere de incinerare imediată în caz de deces”.
Dar poliția din Stockholm a declarat pentru AFP, pe 12 octombrie, că „nu avea nicio cunoștință” despre această persoană și că „nu a comunicat pe această temă”.
Poliția daneză a declarat pe 18 octombrie, prin e-mail, pentru AFP, că „nu există niciun angajat al poliției din Copenhaga cu numele Erik Ollson (sau orice alt nume de acest fel). Numele sună a nume suedez”.
Contactați de asemenea de AFP, procurorii germani au refuzat să comenteze pe această temă.
Niciuna dintre căutările pe internet efectuate de AFP nu a găsit vreo urmă de Erik Ollsen, Olsson sau Ollsen. Alte surse mass-media de verificare au ajuns la aceleași concluzii, cum ar fi aici sau aici.
Afirmații distribuite și pe rețeaua de socializare rusă VK
De unde provin aceste afirmații? Marea majoritate a postărilor prezintă o captură de ecran a mesajului publicat pe Twitter în limba olandeză la data de 8 octombrie, de pe contul unui anume Remco Van Velzen, care distribuie multe tweet-uri pro-rusești despre războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, același internaut a anunțat că a șters primul tweet, recunoscând că nu există nicio dovadă că „domnul Ollson” [sic] era responsabil de anchetă. Potrivit lui Van Velzen, acesta citase o postare pe rețeaua de socializare rusă VK.
Această publicație de pe un cont pro-rus în limba franceză, distribuită pe 6 octombrie, a afirmat că Olsson, „șef adjunct al Procuraturii suedeze”, „a promis să spună lumii adevărul despre explozia conductei Nord Stream și a acuzat serviciile secrete că încearcă să pună mâna pe protocoale cheie de sabotaj ale Gărzii de Coastă”. Acesta a preluat multe elemente dintr-o altă postare rusă din 3 octombrie de pe un cont numit „Anti-Russiofob”, ale cărui afirmații au fost de atunci distriuite de mai multe alte postări.
Publicația rusă, la rândul său, face trimitere la o postare similară pe Telegram din 3 octombrie, publicată de un cont rusesc care susține invazia Ucrainei.
Atât publicațiile VK, cât și Telegram ilustrează mesajul înșelător cu aceeași fotografie a unui bărbat care pretinde a fi persoana decedată.
Dar fotografia originală, găsită de AFP printr-o căutare inversă de imagini, arată de fapt un politician maghiar, Borkai Zsolt, așa cum reiese din acest articol din 2019 al publicației maghiare „Hungary Today”.
Un expert norvegian în ecosisteme marine, Erik Olsen, a fost nevoit chiar să precizeze, pe 11 octombrie, pe Twitter, că nu are nicio legătură cu presupusul anchetator suedez care îi împărtășește numele.
Griesemann nu se ocupa de întreținerea conductelor NordStream
Unele dintre postările de pe rețelele de socializare în limba română (aici, aici) susțin, de asemenea, că presupusa moarte a lui „Olsen” vine la scurt timp după ce „un avion care îl transporta pe șeful companiei de întreținere a conductelor NordStream s-a prăbușit, de asemenea, din greșeală”. În postări este distribuită o captură de ecran a unui comunicat de presă publicat de Griesemann Gruppe, o companie care activează în domeniul ingineriei plantelor, care anunță moartea fondatorului și a directorilor săi.
Pe 5 septembrie 2022, un avion privat s-a prăbușit în Marea Baltică, în largul Letoniei, după ce a traversat jumătate din Europa din Spania fără să răspundă la apelurile controlorilor. Avionul aparținea omului de afaceri german Karl-Peter Griesemann, și companiei sa, Quick Air, după cum a relatat AFP aici. La scurt timp după accident, pe internet au început să circule teorii ale conspirației cu privire la incident, susținând că firma bărbatului era responsabilă de întreținerea turbinelor Nord Stream și că avionul ar fi putut fi doborât.
Cu toate acestea, nu există niciun indiciu privind vreo legătură între compania Griesemann și conducta de gaz. AFP a demontat deja afirmațiile aici, în limba germană.
Purtătorul de cuvânt al companiei a negat pentru AFP o legătură cu Nord Stream: „Nu există nicio legătură a Grupului Griesemann sau a lui Peter Griesemann cu niciunul dintre gazoductele Nord Stream sau cu părți ale acestora”. Un purtător de cuvânt al companiei care operează Nord Stream 1, Nord Stream AG, a declarat, de asemenea, pentru AFP, pe 28 septembrie 2022, că nu are cunoștință de faptul că Grupul Griesemann ar fi fost implicat în întreținerea conductei sau a pompelor sale.
Presa a menționat în repetate rânduri că Siemens Energy este producătorul turbinelor Nord Stream (aici, aici, aici). Întrebat de AFP, un purtător de cuvânt al Siemens Energy a confirmat acest lucru pe 13 septembrie 2022: „Siemens Energy este producătorul turbinelor care sunt utilizate în stația de comprimare Nord Stream 1. În primăvara anului 2022, Siemens Energy a primit comanda de întreținere a unei turbine și a realizat-o la fabrica din Canada”.
Suspiciuni de sabotaj: noi tensiuni între Rusia și țările occidentale
Descoperirea unor scurgeri uriașe la gazoductele Nord Stream 1 și 2 la sfârșitul lunii septembrie a declanșat o creștere a tensiunilor între Rusia și țările occidentale, pe fondul actual al războiului din Ucraina și al acuzațiilor reciproce de sabotaj al conductelor din Marea Baltică.
Primele inspecții efectuate de la începutul lunii octombrie de către autoritățile suedeze au „întărit suspiciunile de sabotaj”, „detonările” având ca efect „pagube semnificative”, a anunțat Parchetul suedez pe 6 octombrie.
„Putem vedea că au avut loc detonări în apropierea Nord Stream 1 și 2 în zona economică exclusivă suedeză, care au dus la deteriorarea semnificativă a conductelor”, a declarat în aceeași zi procurorul special însărcinat cu ancheta, Mats Ljungqvist, într-un comunicat.
Suspectată că se află în spatele exploziilor, Rusia a ripostat arătând cu degetul spre Statele Unite, care la rândul lor au negat orice responsabilitate. Vorbind la un forum energetic la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a declarat că scurgerile grave care au fost rezultatul unui act de „terorism internațional”.
„Beneficiarii sunt clari (...) Pentru că (acest incident) întărește importanța geopolitică a sistemelor de gaze rămase, cele care trec pe teritoriul Poloniei (...) și al Ucrainei, și pe care Rusia le-a construit pe cheltuiala sa. Dar și pentru Statele Unite, care pot acum să le livreze energia la prețuri ridicate”, a spus el.
La rândul său, Casa Albă a respins acuzațiile Rusiei ca fiind „ridicole”. „Știm cu toții că Rusia răspândește dezinformare de mult timp și o face din nou aici”, a comentat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson, la sfârșitul lunii septembrie.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
