A Cambodian woman vendor carries fried crickets and other edible insects for sale on a ferry in Phnom Penh on August 15, 2018. ( AFP / TANG CHHIN Sothy)

Aceste postări conțin informații înșelătoare cu privire la efectele consumului de insecte

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

Chitina este o substanță care se găsește în numeroase organisme, inclusiv în cochiliile insectelor, în ciuperci, drojdii și alge. Utilizatorii de rețele de socializare fac afirmații înșelătoare potrivit cărora chitina de la insecte nu poate fi procesată de intestinul uman și nu este potrivită pentru mamifere. Cu toate acestea, experții spun că, deși chitina nu este complet descompusă atunci când este consumată, asta nu înseamnă că nu poate fi procesată de intestin și nu o face dăunătoare pentru oameni. Nu există nici dovezi că ar fi cancerigenă, așa cum este susținut în postări, spun experții.

Mii de utilizatori de rețelele sociale distribuie postări (de exemplu, aici și aici în august 20220, care susțin că doar păsările pot digera în siguranță chitina conținută de insecte și că consumul lor este o bază pentru cancer, paraziți, ciuperci și alte boli. Postări similare au fost distribuite și în alte limbi, cum ar fi engleză și germană.

Captură de ecran a uneia dintre postările înșelătoare de pe Facebook realizată pe 23 septembrie 2022

În ultimii ani au circulat afirmații nefondate conform cărora elitele globale vor să forțeze oamenii să mănânce insecte. Acest articol de opinie, publicat pe site-ul Forumului Economic Mondial, susține că insectele sunt o bună sursă alternativă de proteine, care necesită mai puține resurse decât alte surse de hrană și lasă o amprentă de carbon mai mică. Insectele fac parte din dieta umană de mii de ani și sunt încă consumate de miliarde de oameni în diferite culturi din întreaga lume.

Diferite afirmații false privind consumul de insecte au fost demontate anterior, inclusiv de AFP aici. WEF este o țintă frecventă a dezinformării (aici, aici).

Nu există dovezi că chitina cauzează cancer, spun experții

Chitina, menționată în postările de pe rețelele de socializare, este a doua cea mai comună polizaharidă (după celuloză) care se găsește în natură și face parte din exoscheletul insectelor, precum și al crustaceelor, ciupercilor, bacteriilor, drojdiilor și algelor, printre altele. Poate fi folosit ca îngrășământ, aditiv alimentar și în scopuri medicale.

În 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a desemnat chitina ca fiind un ingredient alimentar sigur sub formă de supliment alimentar, în condițiile de utilizare și la nivelurile de consum propuse. În februarie 2022, Comisia Europeană a confirmat că trei insecte - greierii de casă, viermii de făină și lăcustele migratoare - au fost aprobate pentru comercializare și consum în Uniunea Europeană (UE) ca așa-numitele alimente noi, definite ca fiind alimente care nu au fost consumate anterior în cantități mari în UE.

„Alimentele noi pot fi aprobate doar dacă nu prezintă un risc pentru sănătatea publică, altfel aprobarea ar fi fost comunicată statelor membre de către Comisie”, spune site-ul Comisiei. Siguranța pentru consum a altor nouă specii de insecte este în prezent în curs de evaluare, adaugă acesta.

În raportul de siguranță privind viermii de făină publicat de EFSA se spune că consumul de viermi nu prezintă „niciun dezavantaj nutrițional” și este considerat „sigură în limita utilizărilor propuse”. Nu există probleme de siguranță. Rapoartele privind lăcustele și greierii de casă ajung, de asemenea, la aceeași concluzie. Rapoartele menționează că insectele le pot provoca reacții alergice persoanelor alergice la crustacee și la acarieni.

O femeie cumpără greieri gătiți de la un vânzător ambulant din Phnom Penh pe 10 iunie 2022 ( AFP / Tang Chhin SOTHY)

AFP a solicitat comentarii de la institutele oncologice locale din România. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) a transmis către AFP o analiză a mai multor studii despre chitină și derivații ei. În analiza sa, IOCN a spus că unele studii au indicat că derivații de chitină au efecte antitumorale. Institutul a mai precizat că chitina și derivații săi au fost „intens studiați” în ultimele decenii și s-au dovedit a fi biocompatibili (compatibili cu țesuturile vii), biodegradabili, puțin toxici și puțin imunogeni (potențialul de a provoca un răspuns imunitar).

Un studiu din 2015 la care se face referire de către institut afirmă că chitina poate fi utilizată în tratamentul cancerului „ca vehicul pentru livrarea medicamentelor pentru cancer la un anumit loc și are un efect antiproliferativ prin reducerea viabilității celulelor”.

Cu toate acestea, institutul din Cluj a adăugat că mai sunt necesare multe studii pentru a înțelege pe deplin impactul chitinei și al derivaților săi asupra organismului uman. „Studii viitoare sunt necesare pentru a stabili concret potențialul chitinei în tratamentul oncologic dar și a posibilelor efecte ale acestui compus ca parte a dietei umane”, a precizat institutul.

Societatea Germană de Cancer (DKG) a declarat, de asemenea, într-un răspuns la o solicitare a AFP din 12 septembrie: „Nici Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC), nici Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului (WCRF) nu clasifică consumul de insecte și chitină ca fiind cancerigene. O căutare inițială în bazele de date PubMed și Embase pentru studii științifice privind cancerul și consumul de chitină nu a găsit nicio dovadă a unei posibile legături”.

Un articol din Ghidul Michelin recomandă să afle originea insectelor și să se gătească bine înainte de consumare, la fel ca pe orice alt ingredient alimentar.

Această fotografie făcută pe 30 august 2022 arată o farfurie cu „Cricket-burger” și greieri la un restaurant din Bangkok ( AFP / Manan VATSYAYANA)

Digestia chitinei

Mareike Janiak, primul autor al unui studiu privind genele chitinazei (enzime care degradează chitina) publicat în 2018 în Molecular Biology and Evolution, a spus că, deși chitina poate să nu fie complet digerabilă, acest lucru nu o face neapărat dăunătoare pentru organismul uman.

„Biologii au crezut mult timp că mamiferele nu produc o enzimă care să poată descompune chitina, însă acest lucru nu ar însemna că o insectă nu ar putea fi procesată de intestin”, a declarat ea pentru AFP într-un e-mail.

Ea a comparat chitina cu celuloza, care alcătuiește pereții celulari ai multor plante, pentru care corpul uman nu are o enzimă capabilă să o degradeze. „Încă mâncăm lucruri precum țelina și sunt bune pentru noi”, a explicat Janiak.

Deși este posibil ca unele părți ale legumelor să nu fie complet digerate, fibrele insolubile pe care le conțin contribuie totuși la sănătatea generală.

„Intestinele noastre extrag substanțele nutritive din vegetație și elimină fibrele nedigerabile, care mențin lucrurile în mișcare de-a lungul tractului digestiv și ne oferă scaune sănătoase. Lipsa fibrelor insolubile poate duce, de exemplu, la constipație”, a mai spus Janiak.

Cercetările lui Janiak au descoperit că primatele (ordinul mamiferelor din care fac parte și oamenii), cum ar fi șoarecii și liliecii insectivori, pot folosi o enzimă specifică pentru a digera chitina din exoscheletele insectelor, oferind beneficii nutriționale potențial semnificative.

„Multă vreme, oamenii au crezut că chitina este ca și celuloza pentru mamifere - o fibră insolubilă care era trecută prin intestin, în timp ce energia și nutrienții erau extrași din restul insectei. Cu toate acestea, descoperirea enzimei «chitinaza acidă a mamiferelor» în stomacul șoarecilor și al liliecilor a pus sub semnul întrebării acest lucru și sugerează cu tărie că unele mamifere pot într-adevăr digera chitina”, a explicat ea.

„Oamenii, împreună cu multe alte primate, au o genă funcțională pentru această enzimă, deci este posibil să putem procesa chitina în intestinele noastre. Acestea fiind spuse, chiar dacă nu am putea, aceasta ar trece prin sistemul nostru, la fel ca și celuloza din țelină și alte legume”.

O analiză a literaturii de specialitate publicată în 2021 în Journal of Functional Foods spune: „Chitina conține 90,6% din totalul fibrelor alimentare și poate fi definită ca o componentă alimentară funcțională care oferă beneficii speciale alimentelor, contribuind, de exemplu, la sănătatea colonului, la sănătatea arterelor coronare și la reducerea colesterolului, printre multe altele”.

Un bucătar pregătește un fel de mâncare cu lăcuste prăjite, tarantulă, scorpion și legume în provincia Siem Reap pe 24 octombrie 2019 ( AFP / Tang Chhin SOTHY)

Mamiferele, capabile să consume insecte

În postări se mai spune că insectele conțin „steroizi metamorfici, în special ecdisteron”, și că „acesta nu este un aliment pentru mamifere”.

Ecdisteroizii sunt o clasă de hormoni steroidieni care se găsesc la artropode (nevertebrate cu exoschelet) și care le reglează dezvoltarea, inclusiv mutarea și reproducerea. Ecdysteronul poate fi utilizat ca stimulent al performanțelor sportive și s-a constatat că inhibă creșterea celulelor canceroase mamare.

Dominique Bureau, profesor în departamentul de bioștiință animală de la Universitatea din Guelph, Canada, a declarat pentru AFP, într-un e-mail, că este înșelător să se spună că ar fi dăunător, deoarece „practic toate țesuturile sau alimentele de origine animală vor conține anumite cantități de hormoni steroizi”.

„Laptele, carnea, ficatul, etc. toate vor conține hormoni. Alimentele de origine vegetală, cum ar fi multe semințe oleaginoase și leguminoase, vor conține precursori ai hormonilor steroizi (de exemplu, fitoestrogeni precum izoflavonele din produsele din soia)”, a spus el.

René Lafont, profesor emerit la Institutul de Biologie Paris-Seine de la Universitatea Sorbona, a fost de acord. El a declarat pentru AFP într-un e-mail că acești hormoni sunt într-adevăr prezenți în cantități mici în insecte, dar și în cantități mult mai mari în plante (fitoecdysteroizi), inclusiv în unele dintre plantele pe care le consumă oamenii, cum ar fi spanacul și quinoa.

„Acești compuși nu sunt toxici pentru oameni și chiar au proprietăți anabolice și antidiabetice interesante”, a spus el.

Afirmația că insectele nu sunt o hrană pentru mamifere este „categoric falsă”, potrivit lui Mareike Janiak. Furnicile, șoriceii, armadillo sunt exemple de mamifere care mănâncă insecte, unele dintre ele aproape exclusiv, a explicat ea.

„Este important faptul că multe primate mănâncă insecte, inclusiv multe maimuțe mici (maimuțele capucin, maimuțele veveriță, tamarinii, pentru a numi doar câteva), tarsiers, dar și cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale noastre în viață”, a spus Janiak.

Un burger cu lăcuste acoperit cu lăcuste uscate și viermi de făină fotografiat pe 4 iunie 2014 în timpul unui eveniment global Pestaurant la Restaurantul Occidental din Washington, DC ( AFP / Karen BLEIER)

Nutriție și siguranță

Un studiu publicat în ianuarie 2020 în NFS Journal a constatat că calitatea nutrițională a insectelor comestibile este „echivalentă și uneori o depășește pe cea a alimentelor de origine animală”.

„Acest lucru și faptul că insectele comestibile au o rată de creștere mai rapidă, o eficiență ridicată de conversie a alimentelor și necesită mai puține resurse pentru a fi crescute, în comparație cu animalele, ar trebui să le facă o sursă de hrană de calitate mai atractivă, în special pentru populația rurală săracă din țările în curs de dezvoltare”.

Acesta notează, totuși, că în timp ce consumul de insecte poate fi considerat sigur în țările în care se practică entomofagia, „nu este cazul în majoritatea țărilor dezvoltate, unde majoritatea consumatorilor se îndoiesc de siguranța acestora și, prin urmare, ezită să le includă în alimentația lor”.

„Literatura științifică privind aspectele legate de siguranța alimentară a insectelor comestibile este limitată. Prin urmare, este nevoie de mai multe cercetări orientate spre înțelegerea riscurilor pe care le implică consumul acestora pentru a proteja sănătatea consumatorilor", concluzionează raportul.

Grafic despre insectele comestibile selectate care se strecoară pe mesele din întreaga lume ( AFP / Gal ROMA, Laurence CHU, John SAEKI)

Un raport întocmit de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în 2021 descrie insectele ca fiind „o bună perspectivă pentru a contribui la rezolvarea problemelor de insecuritate alimentară legate de creșterea populației globale, fără a dăuna simultan mediului”. Cu toate acestea, raportul subliniază, de asemenea, că trebuie depuse eforturi pentru a asigura siguranța alimentară în ceea ce privește producția și consumul de insecte comestibile pentru a evita pericolele alergenice, biologice, chimice sau fizice.

„O producție sigură și de succes a insectelor trebuie să includă eforturi de prevenire, detectare, identificare și atenuare a acestor probleme de siguranță alimentară”, spune raportul.

Traducerea și adaptarea