Cazuri recente de hantavirus asociate nefondat cu un incident petrecut în trecut la un laborator australian
- Publicat pe 26 Mai 2026, la 16:49
- 6 minute de citit
- De: Pierre MOUTOT, AFP Franța, AFP Australia
- Traducerea și adaptarea AFP România
Focarul de hantavirus izbucnit la bordul unei nave de croazieră în aprilie 2026 a declanșat numeroase zvonuri pe rețelele de socializare cu privire la originea sa. Postările virale au sugerat o legătură cu un incident petrecut la un laborator de virologie din Queensland, Australia, unde s-a pierdut urma unor probe de hantavirus. Cu toate acestea, incidentul a avut loc cu câțiva ani în urmă, iar ancheta autorităților sanitare australiene din 2024 a concluzionat că a fost probabil o eroare de înregistrare, fără a exista certitudinea cu privire la locul unde se află probele. În orice caz, tulpina de virus pe care o conțineau nu este aceeași cu cea diagnosticată în 2026 în rândul pasagerilor navei de croazieră.
„REMEMBER 2024: 323 de fiole care conțin virusuri letale au dispărut dintr-un laborator din Australia. Printre ele: • Virusul Hendra (cu o rată de letalitate de până la 57%) • Hantavirus (până la 38%) • Lyssavirus, asociat cu rabia (aproape 100%). Autoritățile suspectează o pierdere de containere în timpul transferului către un nou congelator. O anchetă a Ministerului Sănătății din Australia este în curs”, se poate citi aici, aici sau aici în mai multe postări de pe Facebook din 8 mai 2026, care au fost distribuite de peste 200 de ori în total.
Postări care conțin aceste afirmații pot fi găsite și aici sau aici.
Postări similare pot fi găsite în diferite limbi, precum franceză, engleză, olandeză și italiană, adesea însoțite de articole din 2024 din presa australiană sau de rezumate în franceză (linkuri arhivate aici și aici).
Postările au apărut la scurt timp după izbucnirea unui focar al rarului virus hantavirus pe un vas de croazieră, la sfârșitul lunii aprilie. Nava, operată de compania olandeză Oceanwide Expeditions, a ajuns în prim-planul știrilor după ce trei pasageri au decedat din cauza acestui virus.
Conform unui bilanț al AFP bazat pe date oficiale, până la data de 26 mai 2026, 12 pacienți de șase naționalități diferite fuseseră confirmați ca fiind cazuri pozitive.
Evenimente din anul 2021
Pentru a-și susține afirmațiile, unii dintre utilizatorii de pe rețelele sociale distribuie un videoclip autentic al unei conferințe de presă susținute de Tim Nicholls, ministrul sănătății din Queensland, statul australian în care se află laboratorul.
În cadrul acesteia, ministrul afirmă într-adevăr că probele de virus au „dispărut” dintr-un laborator de virologie al statului, însă postările nu menționează faptul că videoclipul datează de fapt din 2024, iar dispariția în cauză a avut loc probabil în 2021.
Unii utilizatori care distribuie postările, inclusiv în română, precizează în mod clar că evenimentele au avut loc cu ani în urmă, sugerând totodată o legătură cu cazurile de hantavirus depistate în aprilie 2026 la bordul navei de croazieră MV Hondius (link arhivat aici).
Pe 9 decembrie 2024, statul Queensland a transmis într-un comunicat de presă că 323 de flacoane conținând probe de virusuri periculoase erau „dispărute”. Printre acestea se aflau două flacoane conținând probe de hantavirus, achiziționate de laborator în anii 2000.
Potrivit autorităților, această dispariție — descrisă ca o „încălcare istorică a protocoalelor de biosecuritate” la Laboratorul de Virologie pentru Sănătate Publică al statului — ar fi avut loc în 2021, dar nu a fost detectată decât în 2023. Conform declarației, a fost lansată o anchetă independentă, întrucât „laboratorul nu a reușit să stabilească dacă materialele au fost scoase din depozitul securizat sau distruse”.
„Este important de menționat că probele de virus s-ar degrada foarte rapid în afara unui congelator cu temperatură scăzută și ar deveni neinfecțioase”, a declarat la acea vreme directorul Queensland Health, John Gerrard, conform citatului din comunicatul de presă. El estimase că era „cel mai probabil ca probele să fi fost distruse prin autoclavare, conform practicii de rutină a laboratorului, și să nu fi fost înregistrate corespunzător” (link arhivat aici).
O posibilă eroare în evidențe
Mesajele înșelătoare se limitează, în general, la citarea exclusivă a declarației din 2024 a autorităților sanitare cu privire la dispariția probelor de virus, fără a menționa concluziile ulterioare ale anchetelor.
Pe 3 septembrie 2025, Departamentul Sănătății din Queensland a publicat rezultatele anchetei, care a concluzionat că „este puțin probabil ca virusul Hendra, Lyssavirus și Hantavirus să fi fost pierdute sau furate, ci lipsa acestora se datora unei evidențe deficitare”.
Raportul prezentat de autoritățile responsabile de anchetă a evidențiat nereguli în „ținea evidențelor suboptimă” a laboratorului, inclusiv „lipsa unor înregistrări corespunzătoare” privind transferul conținutului unui congelator într-un nou loc de depozitare după defectarea acestuia în 2021. Conform raportului, înregistrările laboratorului menționau prezența a „două tuburi de hantavirus” în congelatorul în cauză „în anii 2000”.
Flacoanele cu hantavirus nu au legătură cu focarul din 2026
În ceea ce privește flacoanele cu hantavirus, ancheta a concluzionat că „cea mai probabilă explicație” pentru absența acestora era faptul că probele „fuseseră de fapt eliminate în anii 2000, dar registrul de depozitare nu fusese actualizat pentru a reflecta acest lucru”.
Comisia de anchetă a adăugat că ar fi fost anormal ca oamenii de știință să fi păstrat probele fără a le distruge pentru o perioadă mai lungă decât perioada maximă permisă în laborator, așa cum prevede procedura standard, și că distrugerea de rutină a avut loc într-adevăr fără ca natura exactă a probelor să fie înregistrată, așa cum ar fi trebuit.
Concluziile anchetei au arătat însă că era imposibil să se stabilească acest lucru cu certitudine, având în vedere evidențele incomplete și discrepanțele dintre declarațiile colectate de la personalul de laborator.
Contactat de AFP, un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate din Queensland a declarat pe 18 mai 2026 că „nu există dovezi ale vreunei legături între focarul de hantavirus de pe MV Hondius și probele de virus dispărute din laboratorul de virologie din Queensland”.
Mai mult, „niciuna dintre probele de virus dispărute nu conținea virusul Andes, care este tipul de hantavirus asociat cu focarul de pe MV Hondius”, a adăugat el — acesta este, de asemenea, singura variantă de hantavirus capabilă de transmitere de la om la om.
În plus, se știe că varianta de hantavirus cu care s-au infectat pasagerii de pe MV Hondius este endemică în Argentina, a declarat Helen Clark, copreședintă a Grupului independent pentru pregătirea și răspunsul la pandemii, pentru AFP într-un interviu publicat pe 20 mai 2026.
Reapariția teoriilor conspirației
Nava de croazieră MV Hondius a stârnit o undă de îngrijorare la nivel mondial după ce, la începutul lunii aprilie 2026, a izbucnit un focar de hantavirus la bordul acesteia (link arhivat aici).
Varianta de virus detectată la bordul navei, hantavirusul Andes, este o tulpină rară și deosebit de periculoasă, pentru care nu există nici vaccin, nici tratament specific. Virusul se poate transmite între oameni, având o perioadă de incubație de până la șase săptămâni.
Originea focarului este încă necunoscută, dar, potrivit agenției de sănătate a ONU, prima infecție a avut loc probabil înainte de începerea expediției, pe 1 aprilie, întrucât primul caz letal, un bărbat olandez de 70 de ani, a început să prezinte simptome încă din 6 aprilie. Cu toate acestea, perioada de incubație a virusului variază între una și șase săptămâni.
Focarul a reaprins vechi povești și teorii ale conspirației despre vaccinuri și presupuse campanii de control al populației.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat pe 17 mai că își menține evaluarea focarului de hantavirus ca fiind de „risc scăzut”, pe măsură ce nava de croazieră de pe care a pornit focarul se apropia de Țările de Jos. „Riscul pentru sănătatea publică a fost reevaluat pe baza celor mai recente informații disponibile, iar riscul global rămâne scăzut”, se arată într-o declarație a OMS (arhivată aici).
AFP a demontat și alte informații eronate despre hantavirus, inclusiv afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi un efect secundar dovedit al vaccinului Pfizer-BioNTech împotriva Covid-19 sau că medicamentul antiparazitar Ivermectin ar fi un tratament dovedit pentru această infecție.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
