Închiderea bisericii din Ierusalim readuce în discuție acuzațiile nefondate privind „atacurile împotriva creștinilor”

„Israelul a închis Biserica Sfântului Mormânt pe termen nelimitat pentru prima dată în istoria creștinismului.  Slujbele din Săptămâna Mare și de Paște vor fi interzise. Liturghiile și slujbele de duminică vor fi anulate. O biserică care ar trebui să fie plină cu sute de mii de oameni în următoarele săptămâni este închisă cu forța și redusă la tăcere”, spune o postare pe Facebook din „18 martie 2026, distribuită de aproape 200 de ori.

Postarea mai adăugă că „Israelul invocă acest lucru din 'motive de securitate', în timp ce evreilor israelieni li se permite să celebreze în adunări în masă. Pe lângă închiderea forțată a moscheii Al-Aqsa, rapoartele menționează preoți care au fost în mod agresiv împiedicați să îndeplinească slujbele zilnice. De-a lungul istoriei, războaiele, tensiunile sau chiar pandemia au limitat accesul la sanctuar, dar acestea nu au împiedicat niciodată sărbătorile liturgice în acest loc central al credinței creștine pe termen nelimitat”. 

Postări similare pot fi găsite, de exemplu, aici, aici sau aici. 

Afirmațiile au circulat în limba română inclusiv printr-o postare pe Facebook din 18 martie a eurodeputatei Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinta Partidului S.O.S. România, care a devenit virală, acumulând peste 3.700 de distribuiri și peste 13.000 de aprecieri. 

Postările conțin o imagine în care se văd flăcări în jurul altarului care înconjoară ceea ce creștinii considerau a fi mormântul lui Iisus în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Imaginea are un text suprapus care spune, similar: „Israelul închide Mormântul lui Hristos pe termen nelimitat pentru prima dată în istoria creștinismului. Slujbele din Săptămâna Mare și de Paște vor fi interzise. Slujbele de duminică sunt anulate. Liderii bisericii convoacă o ședință de urgență”.

Afirmațiile au fost distribuite și în alte limbi, inclusiv în engleză și sârbă. 

Image

Captură de ecran a postării false de pe Facebook realizată pe 25 martie 2026

De când Israel și Statele Unite au început războiul cu Iranul pe 28 februarie, autoritățile israeliene au restricționat accesul la locurile sfinte de renume mondial din Ierusalim — inclusiv Moscheea Al-Aqsa, Biserica Sfântului Mormânt și Zidul Plângerii — din motive de securitate (link arhivat aici).

Autoritățile au anunțat pe 16 martie că au găsit „fragmente de rachete și resturi de interceptare, unele de dimensiuni semnificative, în mai multe locuri din Orașul Vechi, inclusiv în complexul Muntelui Templului, în complexul Bisericii Sfântului Mormânt și în cartierul evreiesc” (link arhivat aici).

Patru zile mai târziu, o explozie a lăsat un crater pe un versant chiar în interiorul Orașului Vechi, împrăștiind resturi pe o șosea, după un avertisment privind rachete lansate din Iran (link arhivat aici).

Jurnaliștii AFP aflați la fața locului au văzut pagubele la doar câteva sute de metri de locurile sfinte ale orașului. AFP nu a putut verifica independent dacă acestea au fost cauzate de un impact direct al unei rachete sau de fragmente căzute după o interceptare.

Restricționarea accesului la acest loc sfânt este rară, dar nu este fără precedent, așa cum sugerează postările.

Biserica a fost închisă pentru public la sfârșitul lunii martie 2020, când Israel a aplicat o serie de restricții menite să limiteze răspândirea Covid-19, inclusiv închiderea lăcașurilor de cult (link arhivat aici).

Măsurile anunțate de biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu interziceau locuitorilor să își părăsească locuințele, cu excepția cumpărării de bunuri esențiale precum alimente și medicamente, pentru a solicita tratament medical sau, în unele cazuri, pentru muncă.

Biserica a fost redeschisă parțial două luni mai târziu, fiind permis accesul unui număr limitat de credincioși, în coordonare cu denominațiunile creștine care administrează locul (link arhivat aici).

Image

În această fotografie realizată de AFP pe 25 martie 2020, intrarea în Biserica Sfântului Mormânt din Orașul Vechi al Ierusalimului este închisă (AFP / Ahmad GHARABLI)

„Viața, liturghiile și ritualurile continuă”

La data de 26 martie 2026, nu există indicii privind momentul în care Biserica Sfântului Mormânt va fi redeschisă, însă administratorii lăcașului de cult au declarat într-un comunicat din 21 martie că se află în dialog constant cu autoritățile (link arhivat aici).

Aceștia au subliniat că activitățile religioase nu au fost întrerupte, în ciuda restricțiilor de acces. „Comunitatea de frați franciscani prezentă la Sfântul Mormânt nu a încetat niciodată, zi și noapte, să desfășoare celebrările programate, ritualurile, procesiunile zilnice și rugăciunile liturgice”, se arată în comunicat.

„Chiar și în aceste zile, deși accesul la Bazilică este restricționat pentru credincioși din motive de securitate, rugăciunea continuă neîntrerupt în Locurile Sfinte.”

În ceea ce privește perioada următoare, instituția precizează că „nu este posibil să se facă nicio previziune cu privire la celebrările din Săptămâna Mare”, contrar afirmațiilor din postări potrivit cărora slujbele ar fi anulate.

Francesca Romana Stasolla, profesoară de arheologie creștină și medievală la Universitatea Sapienza din Roma, care a condus săpături la Biserica Sfântului Mormânt și a locuit acolo timp de trei ani, a declarat că, deși biserica poate fi închisă publicului, activitățile religioase nu se opresc (link arhivat aici).

„Viața, liturghiile și ritualurile continuă fără întrerupere, deoarece călugării și frații care locuiesc în conventele și mănăstirile legate de biserică își continuă activitățile zilnice”, a declarat ea pentru AFP într-un e-mail din 20 martie.

„Paștele va fi, așadar, celebrat ca de obicei, cu siguranță cu un număr redus de persoane, însă liturghiile vor continua în mod regulat, așa cum s-a întâmplat întotdeauna”, a spus ea.

În ultimele zile, Iranul a lansat noi valuri de rachete și drone asupra Israelului, inclusiv asupra orașului Tel Aviv. Serviciile de urgență israeliene au declarat că cel puțin 12 persoane au fost rănite în seara zilei de 24 martie în centrul țării, în urma impactului unei rachete din Iran.

Între timp, potrivit unor oficiali pakistanezi Statele Unite ar fi trimis către Iran un plan în 15 puncte pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Televiziunea de stat iraniană, a anunțat în seara zilei de 25 martie, citând un înalt oficial al cărui nume nu a fost dezvăluit, că Iranul a respins acest plan de pace.

Războiul din Orientul Mijlociu a generat un val mare de dezinformare. De la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, AFP a verificat mai multe informații false, pe care le puteți găsi aici.