Acest videoclip a fost filmat în Siria și nu arată un atac iranian asupra bazelor militare americane din Turcia

„ULTIMĂ ORĂ: Baza SUA din Turcia a fost lovită. Primele imagini ale loviturilor asupra bazei aeriene americane Incirlik din Turcia”, spune o postare pe Facebook din 2 martie 2026, distribuită de zeci de ori, care include un videoclip de 47 de secunde ce arată un presupus jurnalist cu simbolul steagului Turciei, care pare să filmeze el însuși videoclipul, relatând dintr-o zonă în care se vede fum.

Imaginile au fost publicate cu aceași descriere în română pe 2 martie 2026 și pe Telegram, unde au fost vizualizate de peste 2.000 de ori.  

Într-un alt videoclip publicat pe Facebook care include aceleași imagini, un utilizator afirmă că „se pare că Iranul a ajuns până în Turcia”, iar „primele imagini apărute online ar arăta lovituri în apropierea bazei aeriene americane Incirlik din Turica, adăugând că informația „este în curs de confirmare oficială”, dar susținând că imaginile distribuite pe rețelele sociale ar arăta explozii și fum în apropierea bazei și că, dacă atacul se confirmă, impactul geopolitic ar putea fi major.  

Videoclipul a fost distribuit în multe alte postări pe Facebook, spre exemplu aici, aici sau aici. 

Deși nu toate postările menționează explicit Iranul, unele dintre ele susțin că imaginile ar arăta un atac iranian, iar videoclipul circulă în mod clar în contextul actualului război din Iran.

Videoclipul a fost distribuit și în alte limbi, inclusiv în greacă sau bulgară. 

Image

Capturi de ecran ale postărilor false de pe Facebook realizate pe 4 martie 2026. Marcajele cu roșu au fost adăugate de AFP

Clipul a circulat după un atac comun SUA-Israel asupra Iranului, care l-a ucis pe liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei la 28 februarie.

Pe 3 martie, în ultimul său bilanț privind victimele, Semiluna Roșie Iraniană a declarat că peste 780 de persoane au fost ucise la nivel național de când Statele Unite și Israelul au început să lovească Iranul. AFP nu a fost în măsură să verifice bilanțul furnizat de organizație (link arhivat aici).

Iranul a ripostat bombardând Israelul și alte țări din Golf care găzduiesc baze americane (link arhivat aici).

Cu toate acestea, videoclipul distribuit pe rețelele sociale a fost filmat în Siria și circulă online încă dinaintea actualului război din Iran. 

Un videoclip filmat în Siria 

Căutări inverse de imagini folosind cadre din videoclip ne-au condus la această postare pe Instagram distribuită pe 10 ianuarie 2026, care pare să fie videoclipul original publicat de jurnalistul turc numit Mehmet Altunışık, prezent în imagini.

Potrivit descrierii de pe Instagram, el lucrează pentru Haber Global. Numele companiei apare și pe microfonul pe care îl ține în videoclip.

Postarea are următoarea legendă în turcă: „Şeyh Maksud’ta çatışma şiddetlendi..”, care înseamnă „Luptele s-au intensificat în Sheikh Maqsoud”, și hashtagurile „#syria” și „#aleppo”.

Începând cu 6 ianuarie, forțele guvernamentale siriene se confruntau cu forțele kurde în orașul sirian Alep, pe fondul eforturilor de a pune în aplicare un acord pentru integrarea administrației autonome de facto a kurzilor și a forțelor lor militare în noul guvern al țării (link arhivat aici). 

Cartierul Sheikh Maqsoud, majoritar kurd, a fost vizat de armata siriană, care i-a îndemnat pe locuitori să-l evacueze înaintea reluării atacurilor.

Image

Comparație de capturi de ecran între videoclipul distribuit în mod fals pe Facebook (stânga) și postarea originală de pe Instagram. Marcajul cu galben pentru data și legendă și semnul X roșu au fost adăugate de AFP. Imagini capturate pe 4 martie 2026

Jurnalistul turc a negat el însuși că videoclipul ar fi fost filmat în Turcia prin mai multe postări pe X (aici, aici, aici).

Într-una dintre postări, el a scris că știrea „este complet nefondată”, confirmând că imaginile au fost filmate în Siria și că arată o operațiune desfășurată în cartierul Ashrafieh. „Nu are nicio legătură cu Turcia”, a concluzionat el.

AFP a găsit mai multe videoclipuri cu acest jurnalist relatând despre situația din Alep în ianuarie 2026 (aici, aici, aici și aici). 

O locație din Alep 

Prin geolocalizare, AFP a reușit să identifice locația arătată în videoclip pe Google Street View.

O comparație între capturi de ecran arată o moschee identică vizibilă în fundal, care este Moscheea Ar-Rahman din Alep (link arhivat aici). 

Image

Comparație de capturi de ecran între videoclipul distribuit în mod fals pe Facebook (stânga) și aceeași locație pe Google Street View. Semnul X roșu și marcajele galbene au fost adăugate de AFP. Imagini capturate pe 3 martie 2026

Configurația clădirilor de pe partea opusă moscheii, împreună cu un drum principal larg, pare de asemenea identică.

Image

Comparație de capturi de ecran între videoclipul distribuit în mod fals pe Facebook (stânga) și aceeași locație pe Google Street View. Semnul X roșu și marcajele galbene și albastre au fost adăugate de AFP. Imagini capturate pe 4 martie 2026

Cartierul Ashrafieh menționat de jurnalistul turc se află la mai puțin de 2 km de moschee.

Zona a fost lovită în timpul confruntărilor dintre armata siriană și forțele kurde la începutul lunii ianuarie, așa cum arată imagini realizate de agenția Anadolu și distribuite prin AFP. 

Niciun atac iranian confirmat asupra bazelor americane din Turcia

Iranul a lansat rachete și drone în Orientul Mijlociu începând cu 28 februarie, lovind Israelul și țintind obiective americane în Irak, Iordania și toate cele șase state din Golf, ca represalii pentru atacurile aeriene ale SUA și Israelului. Pe data de 5 martie 2026, nu există relatări oficiale confirmate privind un atac al Iranului asupra bazei americane Incirlik sau asupra altor baze militare americane din Turcia.

Autoritățile turce au anunțat însă pe 4 martie că sisteme de apărare aeriană NATO au distrus o rachetă lansată din Iran care se îndrepta spre spațiul aerian turc, după ce aceasta a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei, fără a provoca victime (link arhivat aici).

Incidentul a fost condamnat de NATO, în timp ce ministerul de Externe al Turciei l-a convocat pe ambasadorul Iranului. Un oficial turc, care a vorbit cu AFP sub condiția anonimatului, a spus că racheta a fost „îndreptată către o bază din partea greco-cipriotă a Ciprului, dar și-a deviat traiectoria”. 

Experții au explicat pentru AFP că riscurile unei acțiuni militare directe a Iranului împotriva Turciei „ar fi extrem de ridicate pentru Teheran, atât politic, cât și militar” și „ar risca să declanșeze un răspuns simetric din partea Ankarei” (link arhivat aici).

AFP a verificat numeroase alte afirmații false legate de actualul război din Iran.