
Videoclipul arată poliția israeliană în timpul unei demonstrații din 2024, nu un protest al israelienilor față de atacurile asupra Iranului din iunie 2025
- Publicat pe 27 Iunie 2025, la 14:14
- Actualizat pe 27 Iunie 2025, la 17:13
- 5 minute de citit
- De: AFP Mexic, AFP Slovacia
- Traducerea și adaptarea AFP Romania
Copyright © AFP 2017-2025. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
„'Tel Aviv… Evrei obișnuiți strigă la soldații IDF: Totul e din cauza voastră… Nimeni nu v-a cerut să atacați Iranul…'”, spune o postare pe Facebook din 19 iunie 2025, distribuită de aproximativ 600 de ori. Postarea este însoțită de un videoclip în care apar persoane în uniformă, confruntate de o mulțime furioasă. Forțele de Apărare ale Israelului, cunoscute drept IDF, sunt armata națională a Statului Israel, alcătuită din trei ramuri: Forțele Terestre Israeliene, Forțele Aeriene Israeliene și Marina Israeliană.
În plus, un text în arabă inserat în videoclip face o altă afirmație: aceea că imaginile ar ilustra „începutul destrămării armatei de ocupație” și „rebeliunea rezerviștilor împotriva recrutării”.
Aacelași videoclip a circulat și în spaniolă sau slovacă.
Însă ambele interpretări sunt false.

Postările au apărut după atacul Israelului asupra Iranului din 13 iunie. Potrivit Teheranului, atacul a ucis mai mulți oficiali de rang înalt, printre care șeful armatei iraniene Mohammad Bagheri și comandantul Gărzii Revoluționare Hossein Salami. Cele două țări au schimbat apoi atacuri aeriene timp de aproape două săptămâni, soldate cu peste 600 de morți în Iran, potrivit Ministerului Sănătății din Teheran, și 28 de victime în Israel, conform cifrelor oficiale.
Conflictul a escaladat în noaptea dintre 21 și 22 iunie, când Statele Unite au atacat trei situri nucleare iraniene (arhivat aici).
Iranul a promis că va riposta și, pe 23 iunie, a lansat atacuri cu rachete împotriva unei baze americană din Qatar, înainte ca președintele american Donald Trump să anunțe încetarea focului între cele două părți adverse, pe 24 iunie.
În realitate, videoclipul viral cu persoane în uniformă nu arată soldați israelieni criticați de cetățeni pentru atacurile asupra Iranului. Nici nu îi arată părăsindu-și posturile sau refuzând să se înroleze.
Videoclip de la un protest anti-guvernamental din noiembrie 2024
O căutare inversă pe Google a fragmentelor din videoclip ne-a condus la aceeași înregistrare, într-o calitate mai bună, publicată pe 5 noiembrie 2024 pe platforma X de jurnalistul israelian de la Haaretz, Bar Peleg (link arhivat aici). Un link către contul său X figurează și pe pagina oficială de profil de pe site-ul Haaretz (link arhivat aici).
Descrierea în ebraică a postării indică faptul că imaginile arată membri ai poliției de frontieră israeliene, desfășurați pe Ayalon Avenue din Tel Aviv, care s-au deplasat cu extinctoare pentru a stinge focurile aprinse în acea zi de manifestanți. „Unul dintre protestatari s-a confruntat cu un polițist care purta mască, lucru interzis de regulamentul în vigoare la manifestații”, se arată în postare.
שוטרי מג״ב באיילון דרום עוברים בקבוצה גדולה לכבות עם מטפים מדורות, מאות מפגינים אחריהם. אחד המפגינים התעמת עם אחד השוטרים ששם כיסוי פנים בניגוד לנהלים בהפגנות pic.twitter.com/gvcDmofWzp
— Bar Peleg (@bar_peleg) November 5, 2024
Geolocalizarea videoclipului în centrul Tel Avivului este ușurată de prezența zgârie-norului Electra, aflat în apropierea Ayalon Avenue.
Același jurnalist a reacționat, pe 19 iunie 2025, într-o altă postare pe X, la propagarea imaginilor într-un context fals: „Deja începe să scape de sub control. Videoclipul pe care l-am filmat în 2024, la unul dintre protestele de pe Ayalon, este acum distribuit de utilizatori pro-iranieni, prezentat ca având legătură cu războiul cu Iranul (în unele cazuri se pretinde chiar că arată soldați care refuză ordinele și își părăsesc bazele)”.
Pe 5 noiembrie 2024, aproximativ 2.000 de protestatari au blocat Ayalon Avenue, una dintre principalele artere de circulație din Tel Aviv, pentru a protesta față de decizia premierului Benjamin Netanyahu de a-l destitui pe fostul ministru al apărării, Yoav Gallant, și de a-l înlocui cu Israel Katz. Potrivit presei israeliene, unii protestatari au aprins focuri pe șosea, ceea ce a determinat intervenția poliției (here, here).
Netanyahu și-a justificat decizia prin faptul că între el și Gallant existau „diferențe de abordare în conducerea armatei israeliene”, iar „criza de încredere” dintre cei doi împiedica buna gestionare a operațiunilor din Gaza.
În aceeași zi, poliția israeliană a anunțat că a desfășurat forțe pe Ayalon Avenue pentru a dispersa blocada rutieră, considerată o „perturbare a ordinii publice” (link arhivat aici).
„Deși respectăm dreptul la protest legal, nu vom tolera nicio acțiune care pune în pericol siguranța publică sau încalcă legea”, a transmis poliția israeliană pe contul său X, alături de imagini cu sosirea forțelor la locul manifestației.
Pe fondul escaladării rapide a conflictului armat dintre Israel și Iran în iunie 2025, rețelele sociale s-au umplut atât de imagini autentice, cât și de materiale vechi, fără legătură sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
AFP a verificat, spre exemplu, videoclipuri care pretindeau că arată urmările unui atac iranian asupra Tel Avivului, dar care au fost, de fapt, create cu ajutorul AI, un videoclip care pretindea că arată o ceartă între ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, și șeful Mossad, David Barnea, sau acest videoclip care pretindea că arată sediul Mossad în flăcări în urma unui atac al Iranului.
Articolul a fost actualizat pentru a înlocui un embed al postării de pe X.27 iunie 2025 Articolul a fost actualizat pentru a înlocui un embed al postării de pe X.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne