O afirmație falsă privind „voturile exprimate de persoane decedate” circulă înaintea turului al doilea al alegerilor din România

„Atenție mare! Se pregătește o fraudă electorală uriașă!! Pe lista electorală se află 4 milioane de morți. Dacă nu ieșim în număr mare la vot riscăm să ne trezim cu Nicușor Dan președinte”, spune o postare  pe Facebook din 14 mai 2025, distribuită de zeci de ori. 

„Ăștia care am postat contra sistemului & Nicusor Dan pregătiți-vă, aceștia vor fi mai rău de cât comuniști (abuzuri, controale si execuții TV). Se anunță ca vor vota 3-4 milioane de morți în Moldova, Franța etc”, spune o altă postare din 13 mai 2025. 

Afirmații similare au fost propagate și de diverse influenceri, printre care cântărețul Costi Ioniță, care spunea într-un videoclip distribuit masiv pe Facebook, pe 11 mai 2025: „Aproape imposibil să învingi sistemul pentru că ei au pus pe listele electorale posibil 19 milioane de așa ziși alegători, între care peste 4 milioane de morți, răniți, bebeluși și așa mai departe.”

Afirmația a fost distribuită și de Dan Diaconescu, fost prezentator TV și politician, precum și de fostul politician Cozmin Gușă.

Aceeași dezinformare a circulat și înainte de primul tur al alegerilor. 

Potrivit autorităților electorale din România, la începutul lunii mai erau înregistrați 17.988.031 de alegători, fără ca vreo sursă oficială să susțină afirmația că milioane de persoane decedate s-ar regăsi în continuare pe listele electorale.

Dintre aceștia, 1.016.350 sunt cetățeni români care locuiesc în străinătate și care au drept de vot la aceste alegeri.

Populația României era estimată la aproximativ 19 milioane de locuitori în momentul votului. 

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat joi că au fost tipărite aproape 19,8 milioane de buletine de vot pentru a fi utilizate în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din țară și 3,6 milioane de buletine de vot pentru diaspora.

Unii specialiști atrag atenția că numărul alegătorilor români care trăiesc în străinătate este, în realitate, considerabil mai mare decât cel raportat oficial de autorități, întrucât mulți expatriați nu își actualizează adresele în registrele electorale. În practică, unii dintre acești alegători din diaspora nu pot vota în străinătate dacă le-au expirat pașapoartele, iar cei care rămân eligibili figurează în continuare în baza națională de date ca având domiciliul în România. Potrivit experților, această situație explică în mare parte de ce cifrele privind lista electorală permanentă și populația cu drept de vot sunt, cel mai probabil, supraestimate.

Propagată de partidul de extremă dreapta

Pe 1 mai 2025, partidul de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) a emis un comunicat de presă susținând că „aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot” pe listele electorale din România.

Acest lucru falsifică realitatea electorală și oferă „pârghii de manipulare în mâinile unui sistem corupt care refuză să piardă controlul”, a transmis partidul.

AUR a anunțat că a sesizat atât Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cât și Avocatul Poporului, considerând situația „una dintre cele mai grave fraude sistemice tolerate de statul român în ultimele decenii”. 

Însă autoritățile au respins aceste acuzații.

În aceeași zi în care AUR a publicat acuzațiile, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din România a respins cifrele într-un comunicat. 

„Informaţiile sunt false”, a declarat ministerul.

„Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului”, au spus aceștia. 

Potrivit MAI, reprezentanţii AEP au confirmat primirea listelor actualizate în timpul celei mai recente şedinţe a Comisiei Tehnice Centrale pentru organizarea alegerilor prezidențiale. 

AEP a emis, de asemenea, un comunicat prin care respinge afirmația, subliniind că registrul electoral este actualizat în mod regulat. Instituția precizează că baza de date este revizuită constant, prin includerea cetățenilor care împlinesc 18 ani în ziua alegerilor, a celor care obțin cetățenia română, precum și prin radierea celor care și-au pierdut drepturile electorale, au decedat sau și-au pierdut cetățenia.

În comunicatul din 1 mai 2025, AEP a precizat că primește periodic importuri de date de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), inclusiv informații despre persoanele decedate, înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

AEP a mai explicat că primarii sau delegații acestora sunt responsabili pentru actualizarea listelor de alegători în cazul persoanelor cu domiciliul în România, inclusiv pentru radierea celor decedați. Acest lucru se poate face automat, pe baza actelor oficiale, sau la cererea unui cetățean care depune un certificat de deces.

Potrivit instituției, numele alegătorilor decedați trebuie eliminate în termen de 48 de ore de la înregistrarea decesului. Orice persoană interesată poate, de asemenea, trimite o solicitare scrisă și semnată primarului, în cazul în care constată că o persoană decedată figurează în continuare pe liste.

AEP a precizat, de asemenea, că 20.314 persoane nu au drept de vot din punct de vedere legal.

Conform legislației electorale, sunt excluși de la vot minorii, persoanele puse sub interdicție pentru incapacitate mintală și cei condamnați penal, cărora li s-a restricționat exercitarea drepturilor electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă (Art. 2 din Legea 208/2015).

Legea română prevede, de asemenea, mecanisme tehnice pentru prevenirea fraudei, așa cum este detaliat în Legea 208/2015. Țara folosește un sistem electronic care monitorizează în timp real prezența la vot și previne votul multiplu prin verificarea codului numeric personal (CNP) al alegătorilor într-o bază de date centralizată.

După închiderea secțiilor de votare, autoritățile electorale realizează o numărătoare a tuturor alegătorilor de pe listele permanente și suplimentare, înainte ca datele să fie înregistrate oficial. Listele folosite sunt apoi sigilate și transmise către biroul electoral competent, în maximum 24 de ore.

După publicarea rezultatelor, listele sunt arhivate timp de trei luni, apoi sunt distruse în condiții de siguranță.

Platforma de fact-checking Factual.ro a investigat și ea această afirmație, confirmând că registrul electoral conține măsuri de protecție și este actualizat prin mai multe niveluri de coordonare între autoritățile locale, AEP și Ministerul Afacerilor Interne (link arhivat aici).

Afirmația privind „frauda” din Moldova

Pe 17 mai, George Simion a acuzat public guvernul Republicii Moldova că ar fi orchestrat un presupus „turism electoral” în favoarea contracandidatului său, Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.

Prezența la vot în Republica Moldova — unde locuiesc sute de mii de cetățeni români — a crescut semnificativ vineri și sâmbătă, înaintea scrutinului din 18 mai. 

Votul în diaspora a început pe 16 mai, secțiile din străinătate fiind deschise timp de trei zile consecutive, conform calendarului oficial.

Sâmbătă, AUR a emis un nou comunicat în care susține că procesul de vot din Moldova ar fi marcat de nereguli, inclusiv transport organizat al alegătorilor, folosirea abuzivă a unor documente de identitate și presupuse acțiuni de cumpărare de voturi în favoarea lui Dan.

Acuzațiile au fost însă respinse rapid atât de guvernul Republicii Moldova, cât și de Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

„Astfel de mesaje cu informații și acuze false reprezintă încercări grave și flagrante de manipulare a alegătorilor și subminează caracterul liber și corect al alegerilor”, a transmis MAE într-un comunicat  din 16 mai 2025.

Guvernul Moldovei a îndemnat actorii politici să se abțină de la acuzații, afirmând că românii cu dublă cetățenie sunt liberi să voteze după cum doresc. „Îi încurajăm pe toți să iasă la vot și să-și facă vocea auzită. Fără frică”, a declarat în aceeași zi purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă. 

Până sâmbătă seara, peste 650.000 de români și-au exprimat votul din străinătate, fie personal, fie prin poștă. 

Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Regatul Unit, Germania, Italia, Republica Moldova și Spania.