Videoclipul în care Lasconi pare să spună că nu știe ce să facă în caz de război este modificat

În timp ce România așteaptă să voteze în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, un videoclip înșelător care o vizează pe candidata proeuropeană Elena Lasconi a devenit viral. Imaginile, care au fost distribuite de peste 80.000 de ori pe platformele de socializare, o prezintă în mod fals pe liderul Uniunii Salvați România (USR), care ar fi recunoscut că nu știe ce să facă în caz de război. Cu toate acestea, acest videoclip a fost modificat. Clipul original, preluat dintr-o emisiune online a emisiunii Starea Nației, o arată pe Lasconi respingând probabilitatea unui război și prezentând un plan de coordonare cu NATO și alți aliați-cheie.

Videoclipul a început să circule pe 25 noiembrie 2024, la doar o zi după primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Primul scrutin a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta puțin cunoscut și admirator al președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce candidata pro-europeană, recent realeasă primar al municipiului Câmpulung și anterior jurnalistă, Elena Lasconi, clasându-se pe locul al doilea. Un al doilea tur de scrutin între cei doi este programat pentru 8 decembrie 2024.  

Postările (aici, aici, aici) au strâns zeci de mii de distribuiri.

„Dacă întrăm în război, ce face președinta Elena Lasconi?”, o întreabă intervievatorul. După ce scoate un oftat lung, ea răspunde: „Nu știu”. „Bine, eu nu am făcut antrenamentul ăsta pentru a fi președintele României”, continuă ea să spună în videoclip.  

„Nu știe nimic, dar vrea în fruntea țării!”, a spus un utilizator. „Globaliștii au nevoie de slugi, nu de oameni competenți...”, a adăugat un altul.  

Image

Capturi de ecran ale postărilor false de pe Facebook realizate pe 2 decembrie 2024

Cu toate acestea, alți utilizatori au avertizat că videoclipul a fost modificat. „Videoclipul este o minciună totală. A dat răspunsul ăla la altă întrebare. Va prostește internetul cu videoclipuri false”, a spus un utilizator care a subliniat că videoclipul nu este real.

AFP a investigat autenticitatea acestuia și a constatat că a fost modificat, denaturând remarcile reale ale lui Lasconi, în care aceasta a respins probabilitatea unui război și a prezentat o posibilă strategie. 

Lasconi prezintă un „plan de război” în interviul original

AFP a recunoscut videoclipul ca făcând parte din emisiunea online Starea Nației, prezentată de Dragoș Pătraru, și a depistat versiunea nealterată încărcată pe canalul YouTube al emisiunii pe 5 noiembrie 2024 (arhivată aici). 

Videoclipul trucat începe cu Pătraru întrebând: „Dacă intrăm în război, ce face președinta Elena Lasconi? ”.

Această întrebare apare în clipul original la 2:09:00. 

Acolo, Lasconi este văzută răspunzând prompt, fără ezitare, spre deosebire de ce se întămplă în înregistrarea video trucată: „Nu vom intra în război. Este o temă falsă”. 

Pătraru contraatacă: „Știți că așa au spus toate statele și înainte de primul război mondial, și înainte de al doilea, nimeni nu intra în război.”

Lasconi clarifică: „Nu, dar acum nu există risc decât dacă, Doamne ferește, Ucraina ar pierde războiul sau s-ar întâmpla ceva în Republica Moldova. În momentul de față, nu”, spune ea.

Continuă apoi cu un răspuns la întrebarea inițială: „Dar dacă mă întrebați ce face un președinte, dacă am fi atacați... Cum? Că e important și asta. Dacă avem armată pe teritoriu, e importantă și asta”. 

„În primul rând trebuie să vorbești la NATO, deci (cu Secretarul general Mark -  n.r) Rutte, cine o fi la Casa Albă (președinte - n.r), CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării -n.r), dar cele mai la îndemână instrumente le reprezintă premierul și cu ministrul apărării. E foarte important în felul ăsta. Dar trebuie să convoci și Parlamentul dacă e atac armat, așa cum s-a întâmplat, cred că și în Ucraina”, spune Lasconi. 

Această explicație detaliată este absentă din videoclipul manipulat. 

De unde provin celelalte citate?

Videoclipul trucat o prezintă în mod fals pe Lasconi făcând o pauză lungă înainte de a spune „Nu știu” la întrebarea privind un potențial război în România.

Cu toate acestea, AFP a identificat răspunsul ei inițial la minutul 1:03:23 al emisiunii.

În acest segment, Lasconi discută despre faptul că partidul său a fost „amendat” de public prin vot.

„De ce au amendat oamenii USR?-ul”, o întreabă Pătraru pe Lasconi, în continuarea observației sale inițiale în care a spus: „Este o opinie generală, am văzut-o și prin sondaje, că după ce a fost nebunia asta cu diaspora care a votat cu USR, lucrul ăsta nu se mai întâmplă.” 

„Pfff... Nu știu”, răspunde Lasconi. 

„Probabil că au fost dezamăgiți. Probabil că le-a intrat în minte chestia asta cu 'de ce am părăsit guvernul', deși noi nu am fost lăsați să guvernăm. Cred că asta a făcut diferența”, a spus ea, adăugând: „Nu știu dacă a contat faptul că la sfârșitul anului trecut m-au îndepărtat de pe lista de europarlamentare. Nu știu, nu am măsurat asta”.  

După ce s-au clasat pe locul al treilea la alegerile parlamentare din 2020 și au format o coaliție de guvernare cu Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrat Maghiară din România (UDMR), în septembrie 2021, miniștrii și vicepremierul USR au demisionat în bloc, la scurt timp după ce au cerut plecarea premierului liberal Florin Cîțu printr-o moțiune de cenzură depusă în Parlament, unde au fost sprijiniți de partidul de extremă dreapta AUR și de social-democrați. Tensiunile din coaliție au început după ce Cîțu l-a demis fără consultări pe ministrul USR al Justiției, Stelian Ion. Acest lucru a împins PNL să formeze în cele din urmă o coaliție cu PSD. 

Elena Lasconi  s-a retras în noiembrie 2023 de pe lista de candidați a partidului centrist USR pentru alegerile europarlamentare din 2024, după ce a declarat într-o emisiune TV că a votat „DA” la referendumul eșuat din octombrie 2018 pentru modificarea Constituției în sensul definirii familiei ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie.  

Următorul segment al videoclipului trucat prezintă o vedere laterală a lui Lasconi și Pătraru.

„Bine, eu nu am făcut antrenamentul ăsta pentru a fi președintele României”, pare să spună Lasconi în filmarea manipulată, ca și cum ar continua să răspundă la întrebarea despre război.  

AFP a constatat că acest segment a fost preluat dintr-o scenă care se poate găsit la minutul 18:15 în interviul original. 

În acest context, Lasconi discută despre puterea de a-ți urma visele, afirmând că, dacă ai cu adevărat un vis, acesta nu are cum să nu devină realitate. Apoi reflectează asupra propriului parcurs, explicând că nu a plănuit inițial să devină politician, așa cum nu și-a imaginat nici că va deveni jurnalist în perioada comunistă. 

„Și atunci de ce nu reușește toată lumea?”, o întreabă Pătraru.

„Pentru că, poate, pe parcurs își pierd visul”, răspunde Lasconi. „Știți, e ca și cum te-ai gândi... Nu știu, că vreau o bicicletă. Ok, vreau o bicicletă, dar în unele zile ai obosit atât de tare să-ți dorești bicicleta aia și să vezi că nu se mai întâmplă, că deja ai uitat de bicicletă. Dacă ai uitat de bicicletă, ai uitat de vis. Asta cred”, continuă ea. 

„Bine, eu nu am făcut antrenamentul ăsta pentru a fi președintele României. Pentru că nu mi-am propus să fac carieră politică, după cum am zis. Adică nu stau de ani de zile să mă gândesc că o să fiu președintele României”, spune ea. 

România așteaptă turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Pe 24 noiembrie 2024, candidatul extremei drepte Călin Georgescu a preluat conducerea cu 23% (link arhivat aici) în primul tur de scrutin, un rezultat surprinzător și șocant în România. Victoria sa în fața primarului de centru-dreapta Elena Lasconi, care a obținut puțin peste 19%, a spulberat speranțele premierului Marcel Ciolacu de a trece la turul doi din decembrie.

Abia cunoscut în afara României, popularitatea lui Georgescu a crescut înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, prin campanii virale TikTok care cereau încetarea ajutorului pentru Ucraina și manifestau scepticism față de NATO.

Pe de altă parte, Lasconi a declarat în mod repetat că România trebuie să rămână un susținător puternic al Ucrainei (aici sau aici) în timpul campaniei prezidențiale.

Victoria din primul tur a anti-vaxxerului în vârstă de 62 de ani, a declanșat proteste zilnice în București și în alte orașe de ambele părți.

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională (link aici) a cerut reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot, inclusiv a voturilor valide și nule, din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, după ce alți candidați au făcut apel. Renumărarea, realizată cu personal limitat, în spatele ușilor închise și fără observatori independenți, a fost finalizată pe 1 decembrie. Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, anunțând că turul al doilea va avea loc pe 8 decembrie, așa cum era programat inițial, între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

AFP a demontat alte informații false despre alegerile prezidențiale aici.