Diabetul nu poate fi vindecat, doar gestionat; pacienții cu diabet de tip 1 au nevoie de insulină

Un videoclip viral care circulă pe Facebook (aici) și care a fost distribuit de peste 2.500 de ori din 20 ianuarie 2024 arată un bărbat care susține că unul din zece români are diabet și sugerează că boala poate fi „ușor de prevenit și vindecat” prin schimbări în alimentație și perseverență. Deși persoana care face afirmațiile nu menționează la ce tip de diabet se referă, el susține că tratamentul cu insulină este o chestiune de alegere, numind diabetul „un sindrom al nepăsării”.

Bărbatul din videoclip recomandă o dietă strictă timp de șase luni, inclusiv eliminarea anumitor alimente și promovarea consumului de ceai, Omega-3 și vitamina E, susținând că această abordare poate duce la o recuperare completă sau la o reducere semnificativă a dependenței de insulină. 

Cu toate acestea, afirmațiile sunt înșelătoare. Experții au clarificat pentru AFP că persoanele cu diabet de tip 1 au nevoie de insulină pentru a supraviețui, în timp ce diabetul de tip 2 poate fi gestionat eficient prin modificări ale stilului de viață, dar sub supravegherea medicului. Beneficiile suplimentelor și ceaiurilor în gestionarea diabetului nu sunt dovedite științific.

Image

Captură de ecran a postării înșelătoare de pe Facebook realizată pe 25 ianuarie 2024

Ce este diabetul? 

Diabetul este o afecțiune cronică care apare atunci când organismul nu poate regla în mod corespunzător nivelul de zahăr din sânge (glucoză). Acest lucru se întâmplă deoarece pancreasul, un organ care produce insulina, fie nu produce suficientă insulină, fie organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. 

Insulina este un hormon care ajută celulele să absoarbă glucoza din fluxul sanguin, permițând utilizarea acesteia pentru energie.

Există trei tipuri principale de diabet: diabetul de tip 1 - cunoscut și sub numele de diabet insulino-dependent, diabetul de tip 2 și diabetul gestațional, o afecțiune care apare în timpul sarcinii și dispare de obicei după naștere.  

Simptomele comune ale ambelor tipuri de diabet - 1 și 2 - includ sete crescută, urinare frecventă, pierdere inexplicabilă în greutate, oboseală sau vedere încețoșată. Dacă nu este gestionat în mod corespunzător, diabetul poate duce la complicații grave de sănătate, cum ar fi boli de inimă, accident vascular cerebral, leziuni renale, leziuni nervoase și probleme de vedere.

„Netratat și necontrolat, diabetul zaharat se asociază cu complicații cronice la nivel micro și macrovascular”, a explicat pentru AFP, într-un e-mail din 29 ianuarie 2024, Prof. Dr. Gabriela Roman, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice. 

Complicațiile includ, în principal, orbire, boli cronice de rinichi, leziuni nervoase, boli cardiovasculare și chiar un risc de amputare a membrelor, a spus Roman, care este și profesor asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca. 

Tratamentul variază în funcție de tip, dar se concentrează pe gestionarea nivelului de zahăr din sânge cu ajutorul insulinei, pe adoptarea unei diete și a unui stil de viață sănătos pentru a preveni complicațiile. Cu toate acestea, nu există un tratament cunoscut pentru diabet, sunt de acord organizațiile de sănătate și medicii. 

„O parte importantă a gestionării diabetului - precum și a sănătății dumneavoastră în general - este menținerea unei greutăți sănătoase printr-o dietă sănătoasă și un plan de exerciții fizice”, precizează Clinica Mayo aici. „Niciun tratament - alternativ sau convențional - nu poate vindeca diabetul”. 

Profesorul de medicină și metabolism de la Universitatea Newcastle, Roy Taylor, a subliniat, de asemenea, că diabetul nu poate fi vindecat.

„Aș evita cuvântul 'vindecare', deoarece există o șansă de 100% ca diabetul să revină dacă toată greutatea este recăpătată”, a declarat Taylor pentru AFP într-un e-mail din 12 februarie.  

„Una dintre cele mai importante modalități de tratare a diabetului este menținerea unui stil de viață sănătos”, precizează Organizația Mondială a Sănătății. 

Image

Fișă informativă privind diabetul la nivel mondial în 2020 (AFP / John SAEKI)

Pacienții cu diabet de tip 1 au nevoie de insulină pentru a supraviețui

Diabetul de tip 1 - cunoscut și sub numele de diabet insulino-dependent - este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge în mod eronat celulele producătoare de insulină din pancreas.

Ca urmare, organismul duce lipsă de insulină, ceea ce duce la niveluri ridicate de zahăr în sânge. Diabetul de tip 1 este de obicei diagnosticat în copilărie sau în adolescență, dar se poate dezvolta și la adulți, a precizat aici centrul medical academic american nonprofit Mayo Clinic. 

„Diabetul de tip 1 este o boală în care prin mecanisme autoimune de distrugere a celulelor beta pancreatice, sinteza și secreția de insulină sunt abolite”, a explicat Roman.

„Acest lucru înseamnă că cei afectați nu sunt vinovați de boală!”, a declarat pentru AFP Prof. Dr. Stephan Martin, medic-șef pentru diabetologie și director al Centrului de Diabet și Sănătate din Germania de Vest (WDGZ), într-un e-mail din 31 ianuarie 2024, referindu-se la afirmația din postarea virală potrivit căreia diabetul ar fi „un sindrom al nepăsării”.

Cei cu diabet de tip 1 vor avea nevoie de terapie cu insulină toată viața, avertizează experții.

„Tratamentul de care depinde supraviețuirea constă în administrarea de insulină” în diabetul de tip 1, a spus Roman. „Până în prezent, nu există metode eficiente de prevenire”, a adăugat ea.

„Persoanele cu diabet de tip 1 au nevoie, în general, de insulinoterapie pe tot parcursul vieții”, a fost de acord Martin.

„Până la descoperirea insulinei, în urmă cu 102 ani, această boală nu era compatibilă cu viața. La copii, boala progresează foarte repede, astfel încât, de multe ori, aproape că nu mai există celule producătoare de insulină. Diabetul de tip 1 apare și la vârste înaintate; un studiu actual presupune că 40% din cazurile de diabet de tip 1 apar după vârsta de 30 de ani”, a adăugat Martin. 

La persoanele în vârstă cu diabet de tip 1, dacă sunt supraponderale, pierderea în greutate poate ajuta la îmbunătățirea nivelului de zahăr din sânge fără a avea nevoie de insulină, au spus profesorii. 

„Din păcate, cunoștințele despre diabetul de tip 1 sunt foarte limitate”, a declarat Martin, adăugând că „persoanele cu diabet de tip 1 sunt discriminate din cauza ignoranței unor mari părți ale populației”. 

Diabetul de tip 2 poate fi gestionat prin modificări ale stilului de viață 

Diabetul de tip 2 este o formă mai frecventă și se dezvoltă adesea mai târziu în viață. În cazul diabetului de tip 2, organismul fie nu produce suficientă insulină, fie celulele devin rezistente la efectele insulinei, precizează Federația Internațională de Diabet (IDF) pe site-ul său. 

Factorii legați de stilul de viață, cum ar fi o dietă necorespunzătoare, lipsa de activitate fizică și predispoziția genetică, pot contribui la apariția diabetului de tip 2. Tratamentul poate implica modificări ale stilului de viață, medicamente orale și, în unele cazuri, insulină, potrivit Mayo Clinic. 

„Această formă de diabet este într-adevăr cauzată de stilul de viață”, a declarat Martin de la WDGZ, adăugând că principalul factor declanșator este supraponderabilitatea sau obezitatea. „În această formă a bolii, cei afectați pot aduce diabetul în remisiune clinică prin pierderea radicală în greutate”, a mai spus el.

„Pierderea în greutate de aproximativ 15 kg este o țintă bună pentru cei care au dezvoltat diabet”, a explicat Taylor, adăugând că „pentru multe persoane cu diabet de scurtă durată, este posibilă redobândirea sănătății metabolice”. În plus, dacă este folosită, „insulina poate fi oprită în siguranță la cei care au un adevărat diabet de tip 2”, dar „întotdeauna sub supravegherea unui medic sau a unei asistente medicale cu monitorizarea nivelului de zahăr din sânge”. 

Roman a mai declarat pentru AFP că diabetul de tip 2 este adesea legat de obezitate, de un stil de viață sedentar și de o dietă bogată în calorii. Prevenirea este posibilă printr-un stil de viață sănătos, mai ales pentru cei cu risc ridicat, potrivit profesorului, în timp ce tratamentul presupune, de asemenea, menținerea unui stil de viață sănătos, controlul greutății și farmacoterapia recomandată de specialiști.

Tratamentul ar trebui să aibă o bază științifică și să fie condus de specialiști 

Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că „anumite ceaiuri sau aportul de vitamine au efecte benefice înprevenție sau tratament”, a mai explicat Roman pentru AFP, comentând afirmațiile din postarea virală de pe Facebook.  

„Tratamentul, atât alimentația cât și farmacoterapia, trebuie condus de specialiști în diabet. Orice altă sursă de informare (dezinformare) nu are substrat științific și poate fi nocivă pentru sănătate”, a mai spus profesorul de la „Iuliu Hațieganu”. 

„Diabetul zaharat, în toate formele sale, este o boală periculoasă, care dacă nu este tratată corespunzător determină complicații severe și mortalitate precoce crescută. Doar medicii specialiști în diabet pot conduce tratamentul, care este cronic”, a declarat Roman pentru AFP. 

„Orice alte păreri, informații, recomandări de la persoane nespecializate și neautorizate sunt periculoase și nu trebuie considerate”, a conchis ea. 

Potrivit lui Martin, nu numai că afirmațiile din videoclipul viral sunt incorecte, cel puțin în cazul diabetului de tip 1, dar pentru cele despre „vitamina E și acizii grași omega-3 nu există date” disponibile care să le dovedească veridicitatea.

Discuția despre consumul de mult pește, cum ar fi Omega 3 sau Omega 6 „nu are nicio bază”, a mai spus Taylor. 

O meta-analiză din 2019 - o metodă prin care mai multe studii anterioare sunt combinate și analizate pentru a trage o concluzie mai puternică - indică faptul că majorarea acizilor grași polinesaturați (PUFA) omega-3, omega-6 sau a totalului de acizi grași polinesaturați (PUFA) are un impact minim sau chiar inexistent asupra prevenirii și tratării diabetului de tip 2, cercetătorii sugerând că suplimentele „nu ar trebui să fie încurajate pentru prevenirea sau tratarea diabetului”. 

Un studiu din 2023, bazat pe date privind populația suedeză, sugerează că vitamina E ar putea contribui la conservarea funcției celulelor beta, reducând riscul de diabet autoimun. Autorii spun că o dietă bogată în vitamina E ar putea juca un rol protector în ceea ce privește incidența diabetului autoimun latent la adulți (LADA, un tip de diabet care pare a fi la mijloc între diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, numit tip 1,5) prin inhibarea potențială a autoimunității și prevenirea rezistenței la insulină. 

Cercetătorii au constatat că „un consum mai mare de vitamina C și vitamina E a fost asociat cu un risc mai mic de LADA ridicat (niveluri de autoanticorpi, n.r.), dar nu și de LADA scăzut sau de diabet de tip 2”. 

Cu toate acestea, autorii studiului notează că sunt cu siguranță necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste rezultate. 

Image

Harta mondială care prezintă prevalența diabetului pe țări (AFP / Kenan AUGEARD, Sabrina BLANCHARD)

Unul din 12 români are diabet  

În 2022, 1.5 milioane de pacienți erau înregistrați în Programul Național de Diabet, arată rezultatele unui studiu publicat de Forumul Român de Diabet (FRD) - o platformă de colaborare între asociații de pacienți, autorități, societăți medicale și producători de medicamente.  

Majoritatea, aproximativ 83,9%, sunt cazuri de diabet de tip 2.

În România, în general, aproximativ 1 din 12 adulți suferă de diabet, ușor sub media europeană de 1 din 11 adulți. Este estimat că o persoană din două nu știe că are diabet în România, mai arată datele studiului. 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) explică, într-un document privind evidența evoluției diabetului în perioada 2012-2021, că numărul cazurilor de diabet în România a fost în creștere în fiecare an în deceniul observat (link arhivat aici). Documentul arată că, în perioada 2012-2021, diabetul de tip 2 a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de cazuri, urmat de diabetul de tip 1.  

De asemenea, tendința în ceea ce privește decesele cauzate de diabet a fost ascendentă în ultimii 10 ani. Majoritatea deceselor legate de diabet apar în cazurile de diabet insulino-independent, diabetul de tip 1 ocupând locul al doilea în ceea ce privește numărul de decese. Peste 24.000 de români mor anual din cauze legate de diabet, estimează FRD (link arhivat aici).  

Între 20 și 30% dintre români - cu un procent mai mare în mediul urban - se confruntă cu un risc semnificativ de a dezvolta diabet în următorul deceniu, potrivit datelor colectate în farmacii de către Forumul Român de Diabet. 

Conform previziunilor Federației Internaționale de Diabet, se așteaptă ca numărul total de persoane cu diabet să crească la 643 de milioane până în 2030 și la 783 de milioane până în 2045. 

AFP a demontat deja multe alte afirmații false legate de diabet, în special cea potrivit căreia acesta poate fi vindecat sau prevenit prin diverse suplimente (aici, aici, aici, aici) sau terapii alternative (aici).