Această fotografie o arată pe fosta președintă a Estoniei alături de un activist, nu de fiul ei

  • Acest articol este mai vechi de un an.
  • Publicat pe 21 Septembrie 2022, la 14:33
  • Actualizat pe 21 Septembrie 2022, la 15:04
  • 4 minute de citit
  • De: Marion DAUTRY, AFP Belgrad
  • Traducerea și adaptarea Paula CABESCU
O fotografie care îi înfățișează pe fosta președintă a Estoniei Kersti Kaljulaid și pe activistul și scriitorul eston Mikk Pärnits purtând o rochie roz și tocuri înalte a fost distribuită de sute de ori pe rețelele de socializare în mai multe limbi, inclusiv în limba română, împreună cu afirmațiile false că o arată pe președinta Estoniei și „fiul” ei. Fotografia arată de fapt o ceremonie de premiere în 2020, când Pärnits este îmbrăcat în haine de femei pentru a atrage atenția asupra violenței domestice și hărțuirii sexuale. În plus, el nu este niciun fel de rudă cu Kaljulaid.

„Președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, și fiul ei Mikka Pärnits care este scriitor și luptă împotriva discriminării lgbthkjwsqgnvderfxx. Fiul - creatura în rochie și pe tocuri”, spune parțial această postare Telegram din 17 august 2022, vizualizată de peste 5,900 de ori de cand.

Postarea prezintă mai multe imagini care arată fie un bărbat (în stânga), o femeie și un alt bărbat (în dreapta) îmbrăcat în haine feminine, fie aceeași femeie și bărbatul în haine feminine, dar fără persoana a treia. Imaginile au fost postate cu afirmații similare pe Facebook la scurt timp după ce au fost postate pe Telegram (aici, aici).

Imaginile au fost, de asemenea, distribuite cu afirmații similare și în alte limbi, cum ar fi maghiară și sârbă.

Deși fotografiile o arată într-adevăr pe Kersti Kaljulaid, ea nu mai este președinta Estoniei, iar tânărul în rochie nu este ruda ei, ci un activist și scriitor pe nume Mikk Pärnits. El a purtat rochia când a primit un premiu pentru acțiunea sa de a atrage atenția asupra violenței domestice.

Image
Captură de ecran a uneia dintre postările parțial false pe Facebook realizată pe 20 septembrie 2022

Imaginea îl arată pe un activist pentru drepturile omului

Fotografia nu îl înfățișează pe actualul președinte estonian - Alar Karis, genetician, om de știință și profesor universitar, care este șeful statului din țara baltică din octombrie 2021 În fotografie, însă, o vedem pe Kersti Kaljulaid, fosta președintă, însoțită de scriitorul și activistul Mikk Pärnits.

Am confirmat identitatea persoanelor de pe fotografie folosind o căutare inversă de imagini pe Google. Această căutare ne-a condus la fotografii ale acestor persoane alături de încă o persoană, publicate în mai multe publicații estoniene în 2020, cum ar fi aici sau aici. În versiunea care arată trei persoane, mai este prezent și ministrul Justiției de atunci, Raivo Aeg.

Fotografia originală în care apar doar Kersti Kaljulaid și Mikk Pärnits a fost publicată pe profilul de Facebook al scriitorului pe 22 august 2020.

Kersti Kaljulaid a fost președintă al Estoniei din octombrie 2016 până în octombrie 2021. Potrivit biografiei sale oficiale, ea are patru copii. Cu toate acestea, Pärnits nu este unul dintre ei. „Nu sunt în niciun fel rudă cu președinta Kaljulaid”, a confirmat Pärnits într-un mesaj pentru AFP Belgrad pe 28 iunie 2022.

„Acest meme «cu fiul» a început după ceremonia de premiere din 2020”, a scris Pärnits. Fotografia cu el și Kaljulaid a fost într-adevăr făcută pe 18 august 2020, în timpul unei ceremonii de premiere pentru lupta împotriva violenței. „A fost un premiu acordat pentru că, practic, a făcut campanie de sensibilizare cu privire la violența împotriva femeilor. Am citat statistici oficiale în discursul meu despre violența domestică. Că locul cel mai nesigur pentru femei și copii este casa lor. Acest lucru i-a enervat pe cei de dreapta din Europa de Est”, a declarat Pärnits pentru AFP.

Pärnits a primit premiul pentru crearea, împreună cu Marianne Ubaleeht, a campaniei „It's not okay” pe Instagram, care își propune să combată violența împotriva femeilor, făcând publice cazurile de hărțuire și încurajându-i pe cei care au trecut prin ele să împărtășească mesaje care conțin hărțuire, abuzuri și amenințări.

În ziua ceremoniei, el a publicat pe profilul său de Facebook o explicație pentru modul în care și-a ales hainele. „Nu am purtat un costum. Un costum este un fel de armură masculină, o formă de protecție. Un bărbat de vârstă mijlocie în costum poate spune lucruri incredibile și oamenii îl vor crede, oftând de încântare. Am decis să devin vulnerabil, ridiculizat și amuzant. Acesta este adesea modul în care sunt percepute femeile”, a scris el.

Mikka Pärnits a răspuns la o solicitare a AFP, pe 22 august 2022, de a comenta fotografia, că afirmația falsă folosită în fotografie a fost „un trolling al extremei drepte”.

Controversa premiilor

Controversa din jurul premiului a fost stârnită de discursul lui Pärnits, care, după cum explică un articol publicat pe site-ul estonian de știri Delfi pe 19 august 2020, a spus că familia tradițională este „cel mai periculos loc pentru un copil și pentru o femeie”. O transcriere a discursului lui Pärnits este disponibilă pe pagina sa de Facebook.

Fostul ministru al Justiției, Raivo Aeg, a scris în aceeași zi pe Facebook că „decizia de acordare a premiului este invalidă”, deoarece a fost acordată fără semnătura ministrului.

Cu toate acestea, un comunicat de presă din 2020 al Ministerului Estonian al Justiției îl menționează pe scriitor printre laureați. Numele său este, de asemenea, listat pe pagina oficială a premiului estonian.

În martie 2021. Mikk Pärnits l-a întrebat pe fostul ministru al Justiției dacă premiul acordat este valabil și, după cum se pare, ministerul a recunoscut că încă este.

Această informație înșelătoare circulă pe rețelele de socializare în timp ce România așteaptă Camera Deputaților, for decizional, să voteze un proiect de lege inițial de șapte parlamentari UDMR care prevede „protejarea copiilor” împotriva difuzării conținutului privind „devierea de la sexul stabilit la naștere” și a homosexualității. Proiectul de lege, inspirat de o lege similară a guvernului maghiar care a atras sancțiuni din partea Uniunii Europene, a fost adoptat tacit de Senat pe 27 aprilie 2022.

Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?

Contactează-ne