Astronautul Harrison Schmitt colectează mostre selenare în timpul misiunii Apollo 17, pe 11 decembrie 1972. ( NASA / Handout / AFP)

Această înregistrare video nu este o dovadă că aterizarea pe Lună a fost înscenată; este o înregistrare din culisele unui film

Copyright AFP 2017-2022. Toate drepturile rezervate.

O înregistrare video care arată astronauți în costume spațiale înconjurați de oameni îmbrăcați în haine obișnuite pe ceea ce pare a fi un platou de filmare a fost distribuită de sute de ori de la sfârșitul lunii aprilie 2022 de către utilizatori care susțin că este o dovadă că aterizarea pe Lună a fost înscenată. Totuși, acest lucru este înșelător. AFP a constatat că acest videoclip prezintă imagini reale din culisele unui film autentic despre viața astronautului Neil Armstrong. Acesta include, de asemenea, imagini reale din misiunile NASA de explorare a Lunii. Afirmațiile conspiraționiste conform cărora aselenizările au fost trucate s-au dovedit a fi false. 

Filmarea scurtă, de un minut, a fost postată aici, pe Facebook, pe 29 aprilie 2022, fără altă descriere decât câteva emoticoane care râd. De atunci, a fost distribuită de peste 160 de ori în mai multe limbi de către utilizatori care susțin că aceasta este o dovadă că aselenizarea a fost înscenată.  

„Minciunile NASA vor fi expuse, totul este regizat, filmări în deșert”, a spus un utilizator român care a distribuit videoclipul. Postarea continuă să menționeze o conspirație vagă și nedovedită, potrivit căreia autoritățile americane sunt implicate în traficul de copii. 

Captură de ecran a postării înșelătoare de pe Facebook realizată pe 18 mai 2022

Cu toate acestea, colajul de imagini este înșelător. AFP a descoperit că videoclipul conține imagini din culisele filmului „First Man” (în română „Primul om pe Lună” - n.r) din 2018, precum și imagini reale din misiunile Administrației Naționale de Aeronautică și Spațială (NASA) pe Lună.  

O căutare inversă de imagini pe Google Images a descoperit că una dintre secvențe se potrivește cu acest videoclip publicat pe Facebook în octombrie 2018. Descrierea postării spune în portugheză: „Efecte speciale și multă scenografie concepută în culisele filmului First Man (Universal Pictures, 2018). Filmul se bazează pe viața astronautului Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, pe 20 iulie 1969”.   

O căutare pe YouTube pentru mai multe imagini din culisele filmului „First Man”- care a fost lansat pe 12 octombrie 2018 și regizat de Damien Chazelle, avându-l pe actorul Ryan Gosling în rolul principal - a găsit pe YouTube acest videoclip publicat de compania IMAX cu o zi înainte de premiera filmului. 

Intitulat „Behind the Frame” („În Spatele Cadrului” - n.r), videoclipul arată cum au fost filmate secvențele „de pe Lună” din film cu ajutorul camerelor IMAX.

AFP a analizat fiecare secvență din videoclipul postat pe Facebook și a constatat că mai multe dintre ele se potrivesc cu videoclipul „making-of” publicat pe YouTube de IMAX. 

Pentru început, AFP a reușit să potrivească scena de la 0:05 din videoclipul de pe Facebook cu cea de la minutul 3:15 din clipul din culisele filmului „First Man”. Ambele arată persoana responsabilă cu operarea clapetei. Numele filmului „First Man” poate fi văzut pe clapeta pentru film. 

Captură de ecran din videoclipul postat pe Facebook realizată pe 18 mai 2022
Captură de ecran din videoclipul filmat în culisele filmului „First Man” publicat pe Youtube de IMAX realizată pe 18 mai 2022

Scena de la secunda 0:07 din videoclipul postat pe Facebook se potrivește cu cea de la minutul 2:04 din videoclipul din spatele scenelor. Aceasta îl arată pe actorul Ryan Gosling interpretându-l pe Armstrong în timp ce își ridică casca de astronaut pe platoul de filmare.

Captură de ecran din videoclipul postat pe Facebook realizată pe 18 mai 2022
Captură de ecran din videoclipul filmat în culisele filmului „First Man” publicat pe Youtube de IMAX realizată pe 18 mai 2022

Iar scena de la 0:12 din videoclipul de pe Facebook, care arată un astronaut sărind în timp ce este legat de costum cu un cablu, este aceeași cu cea de la minutul 1:59 din videoclipul de pe YouTube.  

Captură de ecran din videoclipul postat pe Facebook realizată pe 18 mai 2022
Captură de ecran din videoclipul filmat în culisele filmului „First Man” publicat pe Youtube de IMAX realizată pe 18 mai 2022

AFP a observat pe videoclipul postat pe Facebook numele de utilizator al unui canal Telegram numit „VaccinoSceptique”. Căutând în arhiva canalului, am descoperit că acesta a postat același videoclip aici pe 15 noiembrie 2021. Postarea pretinde că include „confesiunea lui Stanley Kubrick” și „imagini de la filmarea” aterizării pe Lună.

O conspirație conform căreia celebrul regizor american de film Stanley Kubrick a mărturisit cu câteva zile înainte de moartea sa, în 1999, că a fost angajat de guvernul american pentru a filma imagini false ale aselenizării din 1969 a fost deja demontată pe scară largă (aici, aici, aici). 

Un astronaut adevărat se împiedică pe Lună 

Una dintre ultimele imagini prezentate în videoclipul înșelător postat pe Facebook, în care se vede un astronaut care se împiedică și se chinuie să se ridice (0:26-0:40), nu s-a regăsit printre imaginile publicate de IMAX în videoclipul din spatele scenelor.  

O altă căutare inversă pe Yandex și Google Images pentru această secvență a condus AFP la un articol publicat de publicația americană de știri financiare și de afaceri Insider, pe 10 iulie 2018, intitulat „Această înregistrare video cu astronauți căzând pe Lună este în numele științei - dar nu ne putem opri din râs”. Articolul include un videoclip de pe YouTube care conține mai multe scene în care mai mulți astronauți pot fi văzuți în timp ce sar sau cad pe Lună. 

Secvența de la 0:22-0:57 din videoclipul publicat de Insider este cea inclusă în videoclipul înșelător de pe Facebook, care pretinde că aterizarea pe Lună a fost înscenată.  

Mai multe căutări au descoperit că un videoclip care arată același incident, dintr-un alt unghi, a fost publicat aici pe YouTube cu descrierea „Apollo 16 EVAs 3”. Am găsit un alt videoclip care arată întâmplarea din același unghi ca cel publicat pe Facebook, cu o descriere similară. EVA este un termen folosit de NASA pentru „plimbări în spațiu” sau „activități extravehiculare”. 

Ambele descrieri ale videoclipurilor de pe YouTube menționează echipajul misiunii Apollo 16 care a pășit pe Lună în aprilie 1972, John Young și Charlie Duke. Aceasta a fost cea de-a cincea misiune de aselenizare din cadrul programului spațial Apollo al Statelor Unite, administrat de NASA.  

Folosind numele astronauților și al misiunii, AFP a găsit același videoclip și pe pagina de Facebook Apollo Lunar Surface Journal („Jurnalul de suprafață lunară Apollo” - n.r).

Am găsit aceleași videoclipuri în biblioteca video Apollo 16 a NASA. Agenția a descris (aici) videoclipul inclus în postarea înșelătoare de pe Facebook astfel: „Charlie împinge penetrometrul în sol. În timp ce acesta se scufundă până la capăt, el coboară cu el, apoi se împiedică și cade în mâini. Face o flotare și revine în picioare. Pe jumătate îngenuncheat, se apleacă pentru a scoate penetrometrul înapoi din pământ.” 

Aceeași înregistrare video care îl arată pe astronautul Charlie Duke împiedicându-se din unghiul din față (aici) a fost, de asemenea, publicată de NASA în arhiva lor video online și descrisă în felul următor: „Charlie înfige penetrometrul în sol și, aplecându-se asupra lui în timp ce acesta coboară, cade în față la sol”.

„Este nevoie de trei încercări pentru ca el să se ridice din nou făcând flotări până aunge la o poziție în genunchi înainte de a se ridica. În mijlocul celei de-a doua flotări, el își sprijină tot corpul pe mâini, complet ridicat de la sol timp de două secunde (isprava este surprinsă în această captură video)”, adaugă NASA despre căzătura lui Duke.  

Ultima scenă prezentată în videoclipul de pe Facebook este, de asemenea, reală. O căutare inversă a găsit acest videoclip publicat pe Youtube pe canalul Johnson Space Center al NASA, principalul centru de lansare a zborului spațial uman al agenției. NASA a scris că videoclipul îl arată pe astronautul Charles Duke care lovește cu ciocanul „o țeavă în pământ până când se lovește de o piatră și nu mai înaintează”. 

Dar „ciocanul îi zboară din mână și face patru încercări de a-l ridica, aplecându-se pentru a ajunge la el. Renunță și se întoarce la rover pentru a face rost de clește pentru a ridica ciocanul cu succes”, adaugă agenția. 

Aterizarea pe Lună, subiect pentru teoriile conspirației 

Șase misiuni NASA au aselenizat oameni pe Lună între 1969 și 1972. Prima a fost Apollo 11, în iulie 1969, în timpul căreia Neil Armstrong a devenit prima persoană care a pășit pe Lună, alături de Edwin Eugene (Buzz) Aldrin. O singură misiune a eșuat, Apollo 13; aceasta a suferit o defecțiune critică de energie și oxigen în timpul zborului și a fost nevoită să încercuiască Luna fără să aterizeze. Apollo 17 a fost ultimul echipaj care a pus piciorul pe Lună, în decembrie 1972. 

Astronautul Edwin Aldrin pozează pentru o fotografie alături de steagul SUA arborat pe Lună în timpul misiunii Apollo 11, pe 20 iulie 1969 ( NASA / Handout / AFP)

Primii pași ai omenirii pe Lună au fost subiect pentru teoriile conspirației timp de zeci de ani. Începând cu 1969, astfel de teorii l-au implicat pe regizorul Stanley Kubrick, dar și mai multe filme, inclusiv un thriller din anii 1970 în care fostul jucător de fotbal american O.J. Simpson juca rolul unui astronaut, după cum explică revista americană Rolling Stones aici

AFP a relatat aici despre „cum teoriile conspirației au urmărit omul pe Lună” și a demontat mai multe afirmații false despre aselenizare (aici, aici). National Geographic a demontat, de asemenea, mai multe mituri legate de aterizarea pe Lună, în timp ce un expert în cinematografie a explicat aici că „imaginile cu aterizarea pe Lună ar fi fost imposibil de falsificat”. 

AFP a relatat în direct primii pași ai lui Armstrong pe Lună în 1969. Videoclipul original al misiunii care a fost difuzat în iulie 1969, înfățișându-i pe astronauții de pe Apollo 11 efectuând mai multe sarcini pe suprafața Lunii, a fost publicat de NASA aici.