Videoclip cu un migrant din Tunisia, trucat pentru a-i atribui în mod fals anumite declarații
- Publicat pe 13 August 2026, la 17:36
- 7 minute de citit
- De: Eduard STARKBAUER, AFP Slovacia
- Traducerea și adaptarea Paula CABESCU, AFP România
Criza migrației din enclava spaniolă Ceuta de la sfârșitul lunii iulie 2026 a dus la o avalanșă de conținuturi încărcate emoțional pe rețelele sociale. Cu toate acestea, unele postări și videoclipuri au fost scoase din context sau conțineau informații false ori înșelătoare. Un astfel de videoclip a apărut în această perioadă pe conturi de pe rețelele sociale și arată un bărbat de culoare înconjurat de alți bărbați, aparent strigând furios în engleză către cameră și cerând cazare și bani. AFP a constatat că videoclipul a fost manipulat digital pornind de la un material de presă fără legătură cu acest caz, filmat în Tunisia. Videoclipul a circulat în mai multe versiuni, cu afirmații diferite atribuite bărbatului.
„'Vreau banii mei, casa mea gratuită și o englezoaică. Este visul meu. Dacă toată lumea poate avea asta, atunci și noi o vrem.' Migrația în masă trebuie oprită”, spune această postare publicată pe Facebook pe 7 august 2026, distribuită de peste 120 de ori.
Postarea include un videoclip de 11 secunde în care apare un bărbat de culoare aflat în aer liber, înconjurat de mai mulți alți bărbați. El gesticulează vehement și spune către cameră: „Vreau banii mei, o casă gratuită și o femeie englezoaică. Ăsta e visul meu. Dacă toată lumea poate avea asta, atunci și noi vrem. Nu poți obține așa ceva nicăieri altundeva. Anglia e grozavă.”
Postări similare pot fi găsite și aici sau aici pe Facebook, dar și pe alte platforme, inclusiv pe X, sau pe Telegram, unde au fost vizualizate de mii de ori.
Am găsit același videoclip și în postări în alte limbi, inclusiv în slovacă, poloneză, greacă și cehă. În aceste postări am identificat și o versiune mai scurtă a videoclipului, de șase secunde, în care bărbatul spune: „Am venit aici pentru banii mei gratis și pentru casa mea gratis. Ăsta e visul meu.”
Cu toate acestea, AFP a constatat că videoclipul a fost creat prin editarea unui material mai vechi, fără legătură cu acest eveniment, în care bărbatul vorbea în arabă și nu menționa în niciun fel că ar cere bani sau locuință.
Mai multe versiuni trucate
Videoclipul din postările în limba română conține un filigran cu numele contului de Instagram „BRITS_AND_BOBS_3.0”, unde l-am găsit publicat pe 4 august 2026. Profilul, care publică conținut rasist, menționează, de asemenea, numele Darren Fitton în descrierea sa. Am constatat că același utilizator publică conținut identic pe Facebook sub acest nume. Am localizat videoclipul în cauză și pe profilul său de Facebook, unde a fost publicat într-o postare din aceeași zi, 4 august 2026.
Pe ambele platforme, postările care conțin videoclipul sunt însoțite de următorul text: „157 de migranți au fost salvați acum, după ce ambarcațiunea lor de mici dimensiuni a luat foc în Canalul Mânecii în această dimineață. Se pare că toți migranții aflați la bord au supraviețuit și au fost aduși în siguranță la Dover.”
Textul se referă, așadar, la o operațiune reală de salvare care a avut loc în aceeași zi, în timpul căreia peste 170 de migranți au fost salvați de pe o ambarcațiune în flăcări în timp ce încercau să traverseze Canalul Mânecii din Franța către Regatul Unit. Același profil a publicat pe Facebook, la 9 august 2026, și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apare bărbatul cu glugă din videoclip, însoțită de afirmația despre bani și locuință gratuită care apare în materialul manipulat.
Videoclip trucat din Tunisia
Folosind o căutare inversă după cadre din videoclip, am reușit să-l identificăm ca provenind dintr-un material publicat la 28 februarie 2024 pe canalul de YouTube al Associated Press (AP). Potrivit descrierii videoclipului, acesta a fost filmat la Tunis, în Tunisia, la 22 februarie 2024, într-o tabără de migranți. Scurtul material îi arată pe migranți reacționând la aprobarea de către Albania a unui acord controversat cu Italia, prin care 3.000 de migranți pe lună interceptați în Italia urmau să fie transferați și găzduiți în tabere din nordul Albaniei.
Videoclipul original al AP are o durată de un minut și 26 de secunde. Secvența în care apare același bărbat din videoclipul viral se află între secundele 0:54 și 1:12. În imaginile originale, bărbatul vorbește calm în arabă. Potrivit traducerii furnizate în descrierea videoclipului, bărbatul, identificat drept Ahmed, spune:
„Avem nevoie de siguranță și securitate pentru că nu știm ce ni se va întâmpla în Albania. Dacă decizia Europei ne va ajuta, o susținem și sperăm că ne vor ajuta, pentru că deja fugim din calea războiului.”
Un jurnalist arabofon al AFP a analizat separat materialul și a constatat că afirmațiile bărbatului erau oarecum fragmentate, dar le-a tradus astfel:
„Acum avem nevoie de protecție și liniște, pentru că nu știm ce ne va spune statul Albania. Dacă își deschide porțile pentru migranți sau refugiați, sunt bineveniți. Când un stat sau o organizație îi ajută pe refugiați sau migranți, noi, în fond, fugim din calea războiului.”
Acest lucru confirmă că, spre deosebire de ceea ce se afirmă în videoclipul viral, bărbatul nu face nicio solicitare de bani sau locuință gratuită. El vorbește într-o limbă complet diferită, și anume araba, și o face pe un ton calm. Mai mult, în materialul original al AP, el nu este văzut gesticulând cu mâinile, spre deosebire de versiunea modificată a imaginilor.
Inconsecvențe vizuale
O analiză a ambelor videoclipuri virale evidențiază mai multe inconsecvențe. Comparativ cu imaginile autentice ale AP, nici numărul persoanelor prezente, nici trăsăturile lor faciale nu corespund. Există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește detaliile vestimentare.
În cazul videoclipului mai lung, de 11 secunde, distribuit în postările în limba română, comparativ cu materialul original al AP, modelul dungilor și forma gulerului cămășii purtate de bărbatul cu ochelari aflat în partea dreaptă a cadrului sunt diferite. Observăm, de asemenea, că bărbatul aflat lângă el poartă o geacă albă cu două șnururi negre în videoclipul manipulat, în timp ce în imaginile autentice ale AP este vizibil un singur șnur, în partea dreaptă a cadrului.
La exact jumătatea videoclipului există o tăietură aproape imperceptibilă, care îl împarte efectiv în două jumătăți egale. În prima jumătate, inscripția de pe partea de jos a hanoracului maro al bărbatului care vorbește apare ca o pată neclară. Bărbatul aflat în dreapta sa poartă o geacă albă cu glugă. În cea de-a doua jumătate a videoclipului, însă, marcajele neclare de pe hanoracul maro al bărbatului din centru se transformă în cuvântul clar lizibil „HONORED”. În același timp, pe geaca albă a bărbatului aflat lângă el apar nasturi negri, precum și un buzunar vertical cu fermoar la nivelul pieptului, care nu era vizibil în prima jumătate a materialului.
Analiza audio a videoclipului mai lung, realizată cu instrumentul de detectare InVID, a indicat o probabilitate de 97% de clonare a vocii, ceea ce arată că discursul a fost cel mai probabil generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Numărul, poziția și aspectul persoanelor aflate în jurul bărbatului din centru diferă, de asemenea, între cele două versiuni, iar bărbatul care vorbește gesticulează diferit.
În cazul videoclipului mai scurt, de șase secunde, observăm că numărul persoanelor prezente și trăsăturile lor faciale nu corespund celor din materialul original al AP. O diferență deosebit de vizibilă privește îmbrăcămintea bărbatului aflat în partea dreaptă extremă a cadrului. În videoclipul autentic, acesta poartă o cămașă cu dungi, în timp ce în videoclipul editat viral cămașa pare să fie albă.
Am găsit videoclipul mai scurt într-o postare de pe Instagram publicată la 25 mai 2026. Am supus această versiune unei analize audio folosind instrumentul de detectare InVID, dezvoltat în cooperare cu AFP, care a indicat o probabilitate de 76% ca pista audio să fi fost generată prin clonarea vocii.
Un alt element care sugerează că materialul a fost manipulat a rezultat în urma unei analize criminalistice realizate cu ajutorul InVID. Analiza a arătat că persoanele aflate în prim-planul scenei prezintă semnale diferite de cele din restul imaginii, ceea ce sugerează că este posibil să fi fost modificate digital.
AFP a demontat mai multe materiale false generate cu inteligența artificială, care pot fi găsite aici. Mai multe materiale despre migrație pot fi găsite aici.
Copyright © AFP 2017-2026. Orice utilizare comercială a acestui conținut necesită un abonament. Faceți clic aici pentru a afla mai multe informații.
Există un conținut pe care ai vrea ca AFP să îl verifice?
Contactează-ne
